Cheltuieli de judecată.

Cheltuieli de judecată. Nelegalitatea cheltuielilor efectuate de avocatul reclamantului în interesul clientului, altele decât onorariul de avocat şi pentru care avocatul a emis factură, în situaţia în care aceasta nu este însoţită de dovezi.

Sentinţa civilă nr. 5316/15.05. 2015

Prin Sentinţa civilă nr. 5316/15.05.2015, pronunțată de Judecătoria Galați instanţa a admis în parte cererea pârâtei de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecată şi a obligat reclamantul la plata, către pârâtă, a cheltuielilor de judecată în suma de 3000 de lei, reprezentând onorariul avocațial.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat, printre altele, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 6.103,16 lei, reprezentând 4.472,86 lei onorariu avocat și 630,30 lei cheltuieli efectuate în interesul clientului, pentru care avocatul a emis factură fiscală.

Instanţa, cu privire la cererea pârâtei de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecată în sumă de 6.103,16 lei, a constatat că, potrivit art. 453 alin. 1 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Conform art. 451 alin. 2 C.proc.civ., instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Prin aplicarea prevederilor art. 451 alin. 2 C.pr.civ.,  instanța nu intervine în contractul de asistență juridică dintre avocat și client, care se menține în integralitate (drept urmare, clientul va plăti avocatului onorariul cuvenit), ci doar apreciază în ce măsură onorariul stabilit de partea care a avut câștig de cauza trebuie suportat de partea adversă, ținând seama de valoarea și complexitatea cauzei și activitatea desfășurată de avocat.

Instanța a apreciat că desfășurarea activității menționate în contractul de asistenta juridică implică studierea înscrisurilor existente la dosar, o documentare juridică adecvată pentru apărarea intereselor părții pe care o reprezintă, formularea apărărilor, reprezentarea părții la termenele de judecată și a apreciat că suma de 3.000 lei este suficientă pentru a compensa valoarea prestației acestuia, astfel că numai în aceste limite cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat pot fi puse în sarcina reclamantului.

Cu privire la cheltuielile în sumă de 630,30 lei, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 452 C.proc.civ., acestea nefiind dovedite de pârâtă, factura seria SCA nr. 845901/10.12.2014, în valoare de 630,30 lei, fiind emisă tot de avocat și nefiind însoțită de documente justificative.

Împotriva acestei sentinţe pârâta a declarat apel, solicitând admiterea acestuia şi schimbarea în parte a sentinţei, doar în ceea ce priveşte obligarea reclamantului la plata integrală a cheltuielilor de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 192/A/12.05.2016, instanța de control judiciar a respins apelul declarat de pârâtă ca nefondat și apelul declarat de reclamant ca tardiv introdus.

Instanţa de apel a reţinut că apelanta a arătat că hotărârea atacată este netemeinică în privinţa cheltuielilor de judecată, deoarece în mod greşit s-a reţinut că documentele depuse nu fac dovada cheltuielilor efectuate.

Cât priveşte cheltuielile efectuate în interesul clientului în sumă de 630 lei, pentru care s-a emis factură, instanţa de control a menţinut hotărârea dată de instanţa de fond. Contrar celor reţinute de instanţa de fond, este corectă emiterea facturii de către societatea de avocatură pentru această sumă. Ceea ce nu este corect este faptul că factura nu este însoţită de documentele justificative ce au stat la baza emiterii ei. Cheltuielile de transport trebuie dovedite conform art.451 al.1 Cod procedură civilă iar factura în discuţie nu dovedeşte nici deplasarea avocatului la Galaţi, nici cazarea acestuia, nici fotocopierea dosarului. O cerere de fotocopiere nu a fost făcută în dosar şi nici nu ar fi fost justificată, în condiţiile în care pârâtei i-au fost comunicate cererea de chemare în judecată şi înscrisurile ataşate. Pe de altă parte, practica instanţei este constantă în a considera că astfel de cheltuieli nu au fost dovedite.

Faţă de disp.art.477 al.1 şi 480 al.1 Cod procedură civilă, apelul pârâtei a fost respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare