Constatarea calităţii de unic moştenitor

Sentinţă civilă 743 din 28.06.2007


Dosar nr. 471/304/2007 - acţiune în constatare -

SENTINŢA CIVILĂ NR. 743/28.06.2007

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 471/304/2007, reclamantul Ş. Gh. a chemat în judecată pe pârâta comuna Măceşu de Sus - prin Primar, solicitând instanţei să se constate deschisă succesiunea tatălui său, Ş. M., calitatea sa de unic moştenitor acceptant al acestuia şi că masa succesorală rămasă îi revine în întregime.

În motivare, s-a arătat că tatăl reclamantului a decedat la data de 25.03.2003, în comuna Măceşu de Sus, judeţul Dolj, moştenitor cu vocaţie succesorală rămânând reclamantul, în calitate de descendent (fiu).

Masa succesorală a defunctului se compune din : suprafaţa totală de 6,55 ha teren, (din care 6,29 ha teren extravilan şi 0,27 ha teren intravilan), situată pe teritoriul administrativ al comunei Măceşu de Sus, judeţul Dolj, cu amplasamentele şi vecinătăţile înscrise în titlul de proprietate nr. 418-45403/20.03.1995, emis pe numele autorului reclamantului, şi casa de locuit cu anexe, situată în aceeaşi localitate, revenindu-i în integralitate reclamantului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură civilă.

La data de 18.04.2007 reclamantul a  depus, prin apărător, o precizare la acţiunea introductivă, solicitând judecarea cauzei şi în contradictoriu cu pârâtul Statul Român- prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.

În susţinerea cererii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, probă admisă de instanţă, care a considerat-o utilă, pertinentă şi concludentă în soluţionare.

În ce priveşte acţiunea cu a cărei soluţionare a fost investită, instanţa a apreciat că stabilirea sau constatarea calităţii de moştenitor se poate face pe cale judecătorească, în materie succesorală nefiind aplicabile dispoziţiile finale ale art. 111 din Codul de procedură civilă (a se vedea în acest sens decizia nr. 386/21 ianuarie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală).

Totodată, calitatea procesuală pasivă a pârâtului Statul Român este dată de dispoziţiile art. 680 din Codul civil, conform cărora „în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului“, fiind astfel evident că în situaţia în care defuntul Ştiucă Marin nu are alţi moştenitori legali sau testamentari, iar reclamantul nu a acceptat tacit succesiunea acestuia, masa succesorală va fi culeasă de Statul Român.

Statul Român, conform art. 25 din din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizică şi persoanele juridice este reprezentat în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii, de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Având în vedere cele mai sus expuse, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei comuna Măceşu de Sus, jud. Dolj - prin Primar, şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea faţă de aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În acest context instanţa a precizat că această pârâtă este o unitate administrativ teritorială, persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulară de drepturi şi obligaţii, dar care nu are abilitarea legală de  a fi moştenitorul sezinar al unor eventuale succesiuni vacante, care aşa cum am arătat, vor fi culese de Statul Român.

Din înscrisurile depuse la dosar a reieşit că singurul moştenitor cu vocaţie succesorală al autorului Ş. Gh. este reclamantul, în calitate de fiu, iar acesta a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii, astfel că instanţa, admitând acţiunea civilă cu a cărei judecată a fost investită, în contradictoriu cu Statul Român, reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, a constata calitatea reclamantului de unic moştenitor al tatălui său, astfel că îi va reveni întreaga masă succesorală.