Uzucapiune - Respins: lipsa calitate consiliul local.

Sentinţă civilă 7027 din 16.03.2009


Dosar nr.7544/311/2007

UZUCAPIUNE – respins - lipsa calitate Consiliul Local

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 12.09.2007 reclamanta A a chemat in judecata pe paratul

Consiliul Local al mun Slatina solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa constate ca este proprietara 

unui teren intravilan.

In motivare s-a aratat ca incepand cu anul 1969 se afla in folosinta respectivului teren conform autorizatiei de constructie,

platind in toti anii taxele si impozitele locale, atat pe teren cat si pe cladire.

In drept, cererea a fost intemeiata pe disp art 111 c.p.civ.

Paratul nu a depus intampinare,  depunand insa note scrise in care se arata ca respectivul teren nu face parte din domeniul

public sau privat al municipiului Slatina, nu a facut obiectul legii nr 10/2001,

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a  retinut ca uzucapiunea este un mod de dobandire a proprietatii sau a

altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neintrerupta  in tot timpul prevazut de lege, art.1847 C.Civ.

reglementand calitatile posesiei si  anume de a fi  continua, neintrerupta, netulburata, publica si exercitata sub nume de

proprietar.

In sistemul Codului Civil, uzucapiunea este conceputa ca o proba absoluta a dreptului de proprietate, justificandu-si

interesul atat prin facilitatea administrarii probelor, cat si prin sanctionarea adevaratului proprietar care vreme

indelungata a delasat bunul, permitand unei alte persoane sa exercite posesia asupra acestuia.

Astfel fiind, este evidenta si ratiunea reglementarii, si anume de a deschide calea posesorilor de a obtine un titlu

de proprietate asupra bunului stapanit timp de 30, respectiv 10 pana la 20 de ani.

Insa, verificarea indeplinirii conditiilor cerute de lege este necesar a fi facuta in contradictoriu cu adevaratul

proprietar, cel mai in masura sa formuleze o aparare pertinenta, invocand eventualele vicii ale posesiei ori faptul

intreruperii curgerii termenului prin diverse actiuni.

Asa cum a rezultat din inscrisurile depuse de parat, suprafata in litigiu nu face parte din domeniul public sau

privat al Consiliului Local Slatina.

In analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, s-a  retinut ca potrivit art. 23 din Legea

215/ 2001, autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii

sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive,

potrivit art. 36 alin. 5 din aceeasi lege consiliul local hotarand darea in administrare, concesionarea sau inchirierea

bunurilor proprietate publica sau privata ale comunei, orasului, municipiului, primarul indeplinind atributiile prevazute de

art. 63, scop in care este constituita si structura functionala  cu activitate permanenta, respectiv primaria.

In conformitate cu prevederile art. 21 din sus mentionata lege, persoana juridica de drept public, cu capacitate

juridica deplina si patrimoniu propriu, titulara a drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind

administrarea  bunurilor proprietate publica sau privata este unitatea administrativ-teritoriala, patrimoniul sau fiind

format din bunurile mobile sau imobile care apartin domeniului public sau privat al unitatii, precum si din drepturile si

obligatiile cu caracter patrimonial, astfel cum rezulta din prevederile art. 119.

Daca in privinta bunurilor ce fac parte din domeniul public art. 120 alin. 2 precizeaza ca sunt inalienabile,

imprescriptibile si insesizabile, alin. 2 al art. 121 lasa la dispozitia dreptului comun regimul bunurilor din domeniul

privat, daca legea nu dispune altfel.

Astfel fiind, este posibil ca unitatea administrativ teritoriala, si nu consiliul local, sa piarda proprietatea

asupra unui bun daca se dovedeste ca o persoana a exercitat posesia asupra acestuia in timpul prevazut de lege in conditiile

necesare pentru a uzucapa.

Fata de prevederile legale precitate, instanta a apreciat ca exceptia invocata din oficiu este intemeiata, respingand cererea

ca atare.