Plângere împotriva rezoluţiei procurorului. admitere şi trimiterea cauzei procurorului pentru începerea urmăririi penale şi completarea probelor.

Plângere împotriva rezoluţiei procurorului. Admitere şi trimiterea cauzei procurorului pentru începerea urmăririi penale şi completarea probelor.

-------

Prin plângerea înregistrată partea vătămată S.C. C.A. SRL  a solicitat instanţei  să desfiinţeze rezoluţia procurorului de neîncepere a urmăririi penale  din data  de 7.04.2008 şi rezoluţia nr.75/II/2/2008 din  9 iunie 2008  a prim procurorului aceluiaşi parchet.

 În motivarea plângerii arată că :

 La data de 17 septembrie 2007 a sesizat organele de cercetare penale competente cu privire la dispariţia unei cantităţi de 680 tone rapiţă, în valoare de aproximativ 280.000 USD solicitând descoperirea autorilor infracţiunii şi tragerea acestora la răspundere penală.

Apreciază  soluţia dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele ca netemeinică, aceasta fiind rezultatul unei cercetări penale incomplete, desfăşurată cu încălcarea dispoziţiilor art. 3, 4 şi 202 C.pr.p., organul de urmărire penală nemanifestând un rol activ în aflarea adevărului.

Deşi în considerentele rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale s-a recunoscut existenţa unor disfuncţionalităţi în procesul de recepţie – încărcare a mărfii,constând între altele în preluarea unor avize de expediţie a mărfii direct de către angajaţii societăţii Euro Siloz de la şoferii delegaţi, în lipsa delegaţilor Cargill Agricultura,  în mod surprinzător, se arată că şoferii delegaţi au efectuat transporturile de marfă conform obligaţiilor contractuale.

Procurorul  menţionează că a  constatat deficienţe în evidenţa documentelor contabile a societăţii transportatoare, dar responsabilitatea este transferată în sarcina societăţii proprietară a mărfurilor precum şi a societăţii de control.

Potrivit dispoziţiilor legale, transportatorii sunt eliberaţi de marfă doar în momentul la care aceasta este predată sub semnătură către proprietar sau către reprezentantul său.

Cu o simplă cercetare a avizelor de predare a mărfii se putea constata că există un număr însemnat de avize nesemnate de către reprezentanţii C.A. la primirea în port , fapt ce creează multe semne de întrebare cu privire la cantitatea de marfă efectiv livrată la destinaţie de către societăţile transportatoare.

Susţinerea organului de urmărire penală, potrivit căreia  lipsa cantităţii de rapiţă  s-ar datora efectuării incorecte a draft survey-ului, în sensul că la citirea indicatorilor de pe barje nu s-ar fi ţinut seama de factorii care puteau influenţa operaţiunile de citire, respectiv nivelul apei şi condiţiile meteo, nu are nici un suport probator, atâta timp cât draft survey-ul efectuat de cumpărător nu a dat o eroare mai mare de aproximativ 0,03 la sută, ceea ce dovedeşte că ce s-a  primită în portul Constanţa este exact  ceea ce s-a încărcat la Turnu Măgurele.

Organele de urmărire penală nu au apelat la un specialist (eventual expert) care să lămurească dacă era posibilă să apară diferenţele cantitative menţionate pe fondul presupuselor deficienţe în activitatea de draf survey.

 Un alt aspect nelămurit de organul de urmărire penală este acela că  deşi s-a stabilit că o parte din avizele de expediţie a mărfii au fost predate direct de către şoferii transportatorilor angajaţilor Euro Siloz, nu s-au făcut cercetări sub acest aspect.

Deşi organele de cercetare penală au reţinut o serie de deficienţe în sarcina reprezentanţilor SC C.A. SRL, fiind şi  audiaţi o parte din aceştia, rezoluţia  de neîncepere a urmăririi penale, a ignorat acest segment al cercetării, neţinând seama  că scopul  urmăririi penale este acela de a descoperi făptuitorii, indiferent cărei din părţi aparţin, ceea ce trebuie stabilit este adevărul judiciar pe baza de probe.

Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale este confuză în ceea ce priveşte starea de fapt şi contradictorie în ceea ce priveşte concluziile cercetării, dat fiind că, deşi s-au constatat neregularităţi în sarcina transportatorilor E.S. şi în sarcina ITS-ului,  concluzia  este că nu s-a întâmplat nimic iar fapta  reclamată nu există în materialitatea sa, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art.10 lit.a C.pr.p.

Apreciază că numai prin completarea cercetărilor şi prin valorificarea corectă a probelor deja dobândite cauzei se poate emite o soluţie care să satisfacă rigorile şi exigenţele unei adevărate cercetări penale.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin rezoluţia din 7 aprilie 2008 dată în dosarul penal nr. …al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, în baza art.228 alin. 6 rap.la  art. 10 litera a C.pr.pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind furtul de rapiţă reclamat de SC C.A. S.R.L.

A fost reţinută următoarea situaţie de fapt:

 În luna august 2007 SC C.A. SRL a contractat pentru vânzare în perioada de recoltare (iulie 2007) de la diverşi producători agricoli din zonă, cantitatea de 11.500 tone de rapiţă, marfa fiind depozitată în 6 silozuri: Corabia, Smîrdioasa, Balaci, Salcia, Plosca, Turnu Măgurele, situate în judeţul Teleorman şi Olt (numai silozul Corabia se află în proprietatea SC C.A. SRL).

 Având în vedere distanţele relativ mici până la Portul Turnu Măgurele şi costurile mai mici ale transportului pe apă, s-a hotărât ca livrarea mărfii către Portul Constanţa să fie efectuat pe fluviul Dunărea, prin încărcarea în 12 barje din Portul Turnu Măgurele, barje care au fost puse la dispoziţie de către „TESTING TRANSPORT SERVICES” S.A. (TTS).

 Transportul mărfii de la silozuri în Portul Turnu Măgurele a fost asigurat de următoarele societăţi de transport : SC „AGER P. 2002” SRL, SC „MARIAN T.” SRL, SC V. SRL, SC T. R. M.SRL, SC „R. PROD COM 94” SRL, „AGROTRANSPORT” S.A. şi SC „D. & CO” SRL .

 Operaţiunile de transport au fost efectuate în două tranşe :

 În perioada 30 iulie 2007 – 11 august 2007 au fost încărcate primele 6 barje, iar în perioada 17 august – 24 august 2007 au fost încărcate şi alte 6 barje.

 În acest sens s-a încheiat contract cu firma „TESTING AND INSPECTION SERVICE LTD” aceasta având obligaţia de a fi prezentă prin reprezentanţii săi la încărcarea mărfii şi de a întocmi Draft Survey-ul mărfii(determinarea cantităţii de rapiţă după încărcarea barjei), atât la plecarea din Portul Turnu Măgurele, cât şi la destinaţie, în Portul Constanţa.

 Datorită inexistenţei unui cântar auto în Portul Turnu Măgurele, înainte ca marfa să fie descărcată în barjă, nu s-a putut face cântărirea mărfii efectiv transportată în port, astfel că determinarea cantităţii s-a efectuat prin draft survey, la încărcarea completă a fiecărei barje.

 După încărcarea barjelor şi întocmirea draft survey-urilor, s-a constatat o discrepanţă între cantitatea de rapiţă livrată din silozuri şi ceea ce a rezultat din draft survey-ul barjelor efectuat de către „TESTING AND INSPECTION SERVICE LTD”(ITS) în Portul Turnu Măgurele, respectiv în barje apărea încărcată cantitatea totală de 10.800 tone în loc de 11.500 tone rapiţă, existând o diferenţă în minus de 680 tone, echivalentul încărcăturii a aproximativ 30 – 35 autocamioane.

Cauza acestei diferenţe o explică procurorul după cum urmează :

Au existat o serie întreagă de disfuncţionalităţi în întregul proces de recepţie – încărcare a mărfii, dar şi încălcări ale prevederilor contractuale de către persoanele desemnate să participe la monitorizarea continuă şi permanentă a încărcării barjelor şi şlepurilor.

 Astfel, mai multe avize de expediţie au fost preluate direct de angajaţii „E. S.” de la şoferii – delegaţi în absenţa delegaţilor C., fără a se putea verifica dacă marfa a fost într-adevăr descărcată la dana portuară.

 De asemenea, reprezentanţii ITS au lipsit din port de multe ori şi pe perioade îndelungate de timp, în condiţiile în care în Portul Turnu Măgurele nu exista cântar pentru determinarea cantităţii mărfurilor încărcate în barje.

 Chiar şi inexistenţa unei documentaţii formularistice corespunzătoare şi a unei proceduri clare de înregistrare şi corelare a datelor legate de cantităţile livrate prin transporturile auto de la silozuri şi a celor încărcate în barje, au favorizat apariţia de lipsuri a unor cantităţi de rapiţă, după ce primele 6 barje au ajuns în Portul Constanţa.

 Există îndoieli şi cu privire la corectitudinea măsurătorilor efectuate de reprezentanţii ITS, în sensul că la citirea indicatorilor de pe barje, nu s-a ţinut seama de factorii care puteau influenţa operaţiunile de citire : nivelul apei, condiţiile meteo.

 Pe de altă parte, unele certificate de draft survey nu au fost completate corect şi integral, în acest sens certificatele seria IN nr. 01255, 01253, 01254 şi 01257 care nu sunt completate la rubrica în care trebuia înregistrată cantitatea de rapiţă la plecarea barjei din Portul Turnu Măgurele, iar un certificat nu conţine seria şi numărul de înregistrare, ceea ce denotă o slabă preocupare a ITS în a-şi respecta obligaţiile contractuale.

 Un alt dubiu  reţinut este acela că în ziua de 24.08.2007, orele 1700, în barja nr. BJ 553 EX 2010 s-a încărcat numai cantitatea de 418,932 tone rapiţă, fiind ştiut faptul că o astfel de barjă are capacitatea de încărcare (TOTAL CARGO LOADED) de 2.000 tone.

 Din notele de constatare încheiate de reprezentanţii Gărzii Financiare Teleorman la solicitarea părţii vătămate,  se reţine de către procuror că,  în afară de unele deficienţe  în evidenţa documentelor contabile, şoferii – delegaţi au efectuat transporturile de marfă conform obligaţiilor contractuale, neexistând indicii de sustrageri de rapiţă de către prestatori în timpul transportului mărfii de la silozuri la dana portuară.

  Din depoziţiile  persoanele implicate în acest proces,audiate în timpul cercetărilor, se reţine aceiaşi situaţie de fapt, fiind reliefate neajunsurile menţionate mai sus privind operaţiunile de transport şi Draft Survey-ul la terminarea încărcării mărfii în barje/şlepuri.

 Plângerea formulată în termenul legal de către partea vătămată SC C.A. SRL  împotriva rezoluţiei procurorului  din data de 7 aprilie 2008 ,  a fost respinsă ca nefondată prin rezoluţia nr. 75/II/2/2008 din 9 iunie 2008 dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, cu  aceiaşi motivare şi cu menţiunea că eventualele litigii dintre părţile contractante se pot rezolva pe cale civilă prin verificarea modului în care şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale.

Instanţa consideră că rezoluţiile atacate prin plângerea de faţă, introdusă în termenul prev. de art. 2781 alin.1 cod procedură penală, sunt netemeinice şi nelegale pentru  următoarele considerente:

În primul rând, prin rezoluţia din data de 7 aprilie 2008 nu se arată faţă de cine s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

 Analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală  instanţa  constată că cercetarea penală este deficitară şi incompletă,  organul de urmărire penală nemanifestând un rol activ pentru aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei şi cu privire la persoanele făptuitorilor aşa cum prevăd disp.art.3 , 4 şi 202 Cod procedură penală .

Organul de urmărire penală s-a limitat numai la audierea a o parte din persoanele implicate în procesul de transport şi încărcare a mărfii, fără să efectueze o expertiză contabilă la prestatorii de servicii şi la partea vătămată, pentru a se stabili dacă există prejudiciu şi întinderea acestuia , prin ce faptă a fost produs şi de către cine.

De asemenea, instanţa constată că se impunea audierea tuturor şoferilor delegaţi şi ale căror nume apar pe avizele de expediţie nesemnate de primire de către un delegat  Cargill sau ITS.

Faţă de menţiunile din Raportul de Cercetare efectuat de reprezentanţii Gărzii Financiare Teleorman ( fila 27 din dosar) la pagina 4 în sensul că în timpul cercetărilor efectuate de acest organ li s-a relatat de către un delegat al altei firme care a încărcat rapiţă în acelaşi port şi în aceeaşi perioadă, că angajaţii E.S. anunţau şoferii de camioane când nu exista un reprezentant Cargill în port, pentru ca aceştia să se deplaseze către silozul aceleiaşi societăţi, aflat la doar 2-3 Km de port , dar  că acest organ nu a dispus de resursele necesare pentru investigaţii, instanţa  constată că se impunea audierea acelui delegat cât şi a şoferilor şi a altor angajaţi ai  acelei societăţi, care nu se afla în relaţii contractuale cu partea vătămată, persoane care s-au aflat în raza portuară în perioada în care s-a realizat descărcarea mărfii părţii vătămate şi încărcarea în barje.

Pentru aceste considerente şi faţă de dispoziţiile art.2781 alin.8 lit.b cod procedură penală, instanţa va admite plângerea ,  va desfiinţa cele două rezoluţii atacate şi  va trimite cauza procurorului pentru începerea urmăririi penale şi completarea probelor prin efectuarea unei expertize contabile la prestatorii de servicii şi la partea vătămată pentru a se stabili dacă există prejudiciu, prin ce faptă a fost produs şi de către cine, precum şi prin audierea tuturor şoferilor delegaţi, ale căror  nume apar pe avizele de expediţie ce nu au fost semnate de primire de către un delegat Cargill.

 Se va verifica dacă şoferii s-au deplasat cu marfă în altă locaţie Euro Siloz, în afara celei portuare, prin : audierea şoferilor, a delegaţilor firmei care nu era în relaţii contractuale cu partea vătămată dar care încărca rapiţa în acelaşi port şi în aceiaşi perioadă (delegat la care se face referire în raportul Gărzii Financiare- fila 4) precum şi a altor angajaţi ai acestei firme care s-au aflat în acea perioadă în raza portului.

Judecătoria Turnu Măgurele

Domenii speta

Spete similare