Pretentii

TIP :SENTINTĂ

Nr./data: 1488/05.07.2012

AUTOR: Voinea Ana Corina

Domenii  asociate -  PRETENTII

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de (...) , sub nr. (...)  reclamanta (...)  a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul (...) , obligarea acestuia din urmă la plata sumei de (...) lei, reprezentând valoarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, ocazionat de litigiul desfăşurat în dosar nr. (...)  al Judecătoriei (...) , precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr. (...)  a Judecătoriei (...) , în dosar nr. (...) , s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul (...) , în contradictoriu cu intimatul IPJ (...) , intervenientul (...)

S-a mai arătat de către reclamantă că nu a solicitat cheltuieli de judecată cu ocazia judecării dosarului nr. (...).

Cu privire la fundamentul pretenţiilor formulate, reclamanta a arătat că la baza obligaţiei de restituire a cheltuielilor de judecată se află culpa procesuală, or pârâtul este în culpă procesuală, intrucât a pierdut procesul în dosar nr. (...).

Cu privire la cheltuielile de judecată din prezenta cauză, reclamanta a menţionat că valoarea onorariului solicitat este rezonabil, raportat la gradul de dificultate al cauzei şi justificat prin diligenţele depuse de reprezentantul societăţii care a pregătit temeinic apărarea.

S-a mai învederat că fiind una din instituţiile bancare cele mai importante din România, se justifică încheierea contractului de asistenţă juridică cu o casă de avocatură de prestigiu, asumându-şi achitarea onorariilor solicitate de aceasta, colaborând constant pe baza unui contract cadru. 

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 112, 374, 246 C.proc.civ., art. 998, 1003 C.civ., art. 133 Statutul profesiei de avocat.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu încrisuri.

A anexat cererii, sentinţa civilă nr. (...), factura din (...) , ordin de plată, notificare, dovada comunicării acesteia şi confirmarea de primire, răspuns la notificare, Proces verbal de conciliere din (...) .

 Cererea a fost legal timbrată cu suma de (...)  lei, taxă de timbru, precum şi (...)  lei timbru judiciar, conform art. 2 alin. 1 lit. d din legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru şi art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995, privind timbrul judiciar.

Pârâtul, la data de (...)  a depus întâmpinare si cerere de chemare în garanţie.

Prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca netemeinică şi nefondată, iar în subsidiar micşorarea contravalorii onorariului de avocat, acesta fiind nepotrivit de mare faţă de valoarea muncii depuse de avocat.

În motivare, a arătat că în cauza ce a format obiectului dosarului nr. (...) , al Judecătoriei (...) , (...)  a avut calitatea de introdus in cauză, în calitate de asigurator al intimatului (...) .

Pârâtul a mai arătat că dosarul antemenţionat a avut 5 termene, dintre care la primul cauza s-a amânat, la cel de al treilea, au fost introduse în cauză societăţile de asigurare, după care au mai fost două termene, când s-a dispus amânarea pronunţării pentru lipsa reprezentanţilor asiguratorilor.

În continuare, pârâtul a precizat că reprezentanţii societăţilor de asigurare nu s-au prezentat în instanţă şi nu au  formulat apărări. A mai arătat că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată în dosarul de la Cluj iar suma solicitată prin prezenta cerere este nepotrivit de mare, faţă de valoarea pricinii şi munca depusă de avocat, iar factura nr. (.../...)  în sumă de (...)  lei, a fost emisă după pronunţarea sentinţei civile, şi nu este acceptată de beneficiar.

În drept, s-au invocat prevederile art. 60-63, art. 82, art. 112, art. 274 C.proc.civ., legea 136/1995, Ordinul CSA nr. 113133/2006.

În susţinerea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriu.

Prin cererea de chemare în garanţie a solicitat chemarea în garanţie a (...)  pentru ca în cazul în care va cădea în pretenţii, să îl despăgubească cu suma de (...)  lei şi să plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.

În motivarea cererii, a arătat că asiguratorul are obligaţia de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului provocat de asigurat, inclusiv cheltuielile de judecată legate de reprezentarea juridică.

În drept a invocat art. art. 60-63, art. 82, art. 112, art. 274 C.proc.civ., legea 136/1995, Ordinul CSA nr. 113133/2006.

În susţinerea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriu.

La data de (...) , chemata in garanţie (...)  a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanţie.

În motivare a arătat că plângerea contravenţională nu face parte din categoria acţiunilor având ca obiect obligarea de reparare a prejudiciului suferit de terţe persoane, obligaţie ce ar incumba societăţii de asigurare în calitate de asigurator RCA.

În drept, a invocat prevederile art. 115 C.proc.civ., Ordinul CSA 113133/2006. În baza art. 242 alin. 2 C.proc.civ. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul reclamantei.

Prin concluziile scrise, reclamanta şi pârâtul  reiterat susţinerile din cererea de chemare în judecată, respectiv din întâmpinare.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

În fapt, prin sentinţa civilă nr. (.../...)  pronunţată de Judecătoria (...) , în dosar nr. (...) , s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională formualtă de petentul (...) , în contradictoriu cu IPJ (...) , intervenientul (...) , şi cu asiguratorii: (...)  împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC, nr. (.../...)  de Poliţia (...) . De asemenea hotărârea s-a dat fără cheltuieli de judecată .

La data de (...) , (...)  a emis factura fiscală (.../...)  reprezentând contravaloare servicii juridice în dosar nr. (.../...) al Judecătoriei (...)  pentru suma de (...)  lei

Prin Ordinul de plată nr. (.../...)  (...)  a achitat suma de (...)  lei în contul beneficiarei (...)

Instanţa reţine că în cazul în care nu s-au cerut cheltuieli de judecată, partea poate să le ceară pe calea unei acţiuni separate, în termen de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În cauză, instanţa constată că în dosar nr. (...)  al Judecătoriei (...) , intervenienta (...)  (în calitate de asigurator al celuilalt conducător auto implicat în accident) nu a solicitat cheltuieli de judecată, înţelegând să le solicite prin prezenta cerere.

 În drept, art. 274 alin. 1 C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenţii va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată iar în alin. 3 din acelaşi text de lege se statuează că judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

 Instanţa reţine că fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală a părţii care cade in pretentii.

Stabilind ca temeiul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este atitudinea procesuala culpabila a partii care a cazut in  pretentii, observam ca fapta acesteia declanseaza o raspundere civila delictuala al carui continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat.

 Numai că dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită, ca orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv.

În sistemul nostru de drept, sancţiunea (cu caracter general) care intervine în cazul abuzului de drept constă din obligarea autorului acestui abuz la plata de despăgubiri pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuzivă a dreptului său, potrivit regulilor din materia răspunderii civile delictuale.

 Aşadar, în funcţie de situaţia concretă din speţă, instanţa îl poate obliga pe cel care pierde procesul să suporte doar o parte din suma ce reprezintă onorariul de avocat plătit de adversarul său, apreciind că acesta din urmă a săvârşit un abuz de drept atunci când şi-a dat acordul pentru un onorariu avocaţial exagerat de mare - săvârşind deci o faptă ilicită culpabilă şi prejudiciabilă, care îi angajează răspunderea civilă delictuală (diferenţa dintre onorariul convenit şi suma pe care o va plăti cel ce a pierdut procesul reprezentând tocmai prejudiciul suferit de acesta ca urmare a abuzului de drept săvârşit de adversarul său la momentul stabilirii onorariului avocatului ales).

 Cu alte cuvinte, pe temeiul răspunderii civile delictuale, partea ce câştigă litigiul are dreptul de a obţine de la adversar, în cadrul cheltuielilor de judecată, sumele pe care le-a plătit cu titlu de onorariu de avocat (fapta ilicită săvârşită de cel care a pierdut procesul constând în declanşarea litigiului), dar tot pe temeiul răspunderii civile delictuale, partea câştigătoare nu poate obţine de la adversar decât o parte din sumele pe care le-a plătit cu titlu de onorariu de avocat (de data aceasta, fapta ilicită fiind săvârşită de partea câştigătoare şi constând din exercitarea abuzivă a dreptului de a-şi angaja un apărător).

 În acest sens, instanţa constată, aşa cum a statuat pe acest aspect Curtea Europeana a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa (Hotărârea din 26 mai 2005, definitivă la 26 august 2005, în Cauza Costin împotriva României, publicată in M. Of. nr. 367 din 27 aprilie 2006, Hotărârea din 21 iulie 2005, definitivă la 30 noiembrie 2005, în Cauza Străin şi alţii împotriva României, publicată în M. Of. nr. 99 din 2 februarie 2006, etc.), că şi în dreptul intern, partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli (în temeiul art. 274 C.proc.civ.) decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil. Aşadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar şi rezonabil au fost plătite de partea care a câştigat procesul în timpul şi în legătura cu acel litigiu.

 Realitatea cheltuielilor ţine de justificarea că ele au fost concepute într-o legătura strictă şi indisolubilă cu litigiul, au precedat sau au fost contemporane acestuia şi au fost concepute de partea care le-a plătit ca având caracter indispensabil din perspectiva sa, spre a obţine serviciul avocatului ales în calitatea considerată, ca garanţie a succesului său.

 Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că, în raport cu natura activităţii efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existenţa litigiului sau şi reputaţia celui care acordă asemenea servicii, ele să nu fie exagerate.

 De asemenea, tot subscris caracterului rezonabil, ele trebuie să fie şi previzibile, adică să fie la timp recunoscute de cel împotriva căruia se fac, pentru ca acesta sa aibă dreptul de a le contesta şi combate.

 Aplicând aceste principii la cauza de faţă instanţa reţine că reclamanta din prezenta cauză a solicitat plata cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiul de la Cluj Napoca, reprezentând onorariu avocaţial conform facturii (...) şi a ordinului de plată  nr. (...) .

 Or, faţă de natura activităţii efectiv prestate de către apărătorul reclamantei, în dosarul de la (...) , onorariul avocaţial în cuantum de (...) lei apare ca disproporţionat şi nerezonabil.

 Pentru a stabili reducerea onorariului de avocat (...)  lei, instanta va avea  in vedere criteriile prevazute de art. 127 alin. 3 din Statutul profesiei de avocat, anume timpul şi  volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului (din încheierile de şedinţă din dosarul nr. (.../...)  al Judecătoriei (...) , reiese că pentru societatea de asigurare (...), nu s-a prezentat societatea de avocatură (...) la nici un termen de  judecată, ci pentru termenul de judecată din data de (...) , a depus prin servicial registratură un înscris prin care invoca excepţia procedurii viciate- complexitatea cauzei (pricina in care interesele reclamantei au fost reprezentate de catre aparator a fost  una simpla - plângere contravenţională, în care reclamanta a avut calitatea de asigurtor al celuilalt şofer implicat în accident), care nu necesita utilizarea unor elemente deosebite de drept, durata cazului (5 termene), timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit ( trimiterea unui înscris prin care s-a invocat excepţia procedurii viciate), natura si dificultatea cauzei (fiind vorba de o plângere contravenţională  nu a fost necesara conlucrarea cu experti sau alti specialisti).

 Pe cale de consecinţă instanta urmeaza sa oblige paratul din prezenta cauza  numai la plata sumei de (...)  lei din onorariul de avocat de (...) lei platit de reclamanta, apreciind ca aceasta din urma a savarsit un abuz de drept, deci o fapta ilicita si prejudiciabila, care angajeaza raspunderea civila delictuala a acesteia (diferenta dintre onorariul convenit si suma pe care o va plati paratul reprezinta tocmai prejudiciul suferit de parat  ca urmare a abuzului de drept savarsit de reclamanta).

 Cu toate acestea, contractul de asistenţă juridică încheiat de reclamantă cu societatea de avocatură urmează a-şi produce efectele între părţi.

 Cu privire la cererea de chemare în garanţie a (...) formulată de pârât instanţa reţine că potrivt art. 60 alin. 1 C.proc.civ. partea poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul când ar cădea în pretenţii cu o cerere în garanţie sau în despăgubire.

 În motivarea cererii de chemare în garanţie pârâtul a invocat prevederile legii 136/1995 şi Ordinul CSA nr. 113133/2006.

În acest sens instanţa reţine că potrivit art. 49 din legea nr. 136/1995  Asiguratorul acorda despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund fata de terţe persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil, în vreme ce art. 50 din acelasi act normativ prevede că Despăgubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

De asemenea potrivit art. 1 din Ordinul nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule prevede la art. 1 că în conformitate cu prevederile <LLNK 11995 136 10 202  49 30>art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asiguraţii răspund delictual faţă de terţe persoane.

Analizând textele antemenţionate, instanţa reţine că societatea de asigurare este ţinută să răspundă pentru acoperirea prejudiciilor produse prin accidente de vehicule de care asiguraţii răspund delictual faţă de terţe persoane pagubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri, or societatea de asigurare a celuilalt conducător auto implicat în accident nu face parte din categoria persoanelor faţă de care asiguratorul RCA poate răspunde.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge cererea de chemare în garanţie a (...)  formulată de pârât, ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu reprezentând onorariu avocat, instanţa pentru considerentele expuse în precedent cu privire la capătul principal al cererii introductive, instanţa în temeiul art. 274 C.proc.civ. va admite în parte cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată  şi va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de (...)  lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare