Partaj succesoral

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 23.04.2007, sub nr. de dosar x/314/2007, reclamantul HP în contradictoriu cu  pârâtii CS, RM si MA, a solicitat instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa constate ca dupa defunctii RD (decedat la) si RA (decedata la), cu ultimul domiciliu în comuna, au ramas ca mostenitori ai averii acestora : reclamantul, în calitate de nepot de sora predecedata – HM, pârâta MA, în calitate de sora, pârâta CS, nepoata de la sora C E si pârâtul RM – frate, ultimii doi fiind mostenitori neacceptanti ai averii celor doi defuncti, întrucât nu au facut nici un act sau manifestare de acceptare a mostenirii.

A mai solicitat sa se constate ca dupa cei doi defuncti a ramas o masa succesorala compusa din cota de 1/5 (520 mp) din suprafata totala de 0,26 ha teren intravilan si 1/5 din suprafata de 1,20 ha teren extravilan cuprins în T.P. nr. emis dupa defuncta RG.A, precum si din casa de locuit cu o valoare de cca.3.000 RON.

De asemenea a solicitat sa se constate ca masa succesorala este grevata de un pasiv succesoral în cuantum de 3.000 RON, reprezentând cheltuielile de înmormântare, praznic si pomeniri care au fost suportate doar de el , sa se dispuna lichidarea starii de indiviziune existenta prin formarea de loturi si atribuirea acestora, cu obligarea partilor la plata sultelor pentru egalarea cotelor si la plata cotei parti din pasivul succesoral, cu cheltuieli de judecata.

În motivare, reclamantul a evidentiat ca dupa defuncta sa bunica RA, decedata la data de, cu ultimul domiciliu în comuna, s-a emis titlul de proprietate nr.337/1994 cu privire la o suprafata totala de 1,46 ha teren, din care suprafata de 0,26 ha teren în intravilanul comunei judetul Suceava, actiunea de partaj succesoral dupa bunica facând obiectul dosarului nr. al Judecatoriei Suceava.

A mai aratat ca din suprafata mentionata, o suprafata de 520 mp teren aste aferenta casei de locuit edificata de unchiul sau – defunctul RD împreuna cu sotia sa – RA, în care acestia au locuit pâna la moartea lor, acum fiind în stare avansata de degradare.

Întrucât dupa decesul matusii sale RA nu a venit nici unul din ceilalti mostenitori sa o înmormânteze si sa-si manifeste dorinta de a accepta mostenirea ramasa, a procedat singur la organizarea ritualului de înmormântare suportând singur cheltuielile de înmormântare, motiv pentru care solicita ca mostenitoarea acceptanta a averii acestora sa fie  obligata sa-i plateasca cota parte din suma de 3.000 ron cu titlu de pasiv succesoral.

De asemenea a aratat ca solicita sa-i fie atribuita în lotul sau suprafata de 520 mp aferenta casei de locuit, împreuna cu aceasta, cu obligatia de a plati sulta necesara egalarii loturilor.

Cererea a fost întemeiata pe art.728 Cod civil, art.673, 274 Cod procedura civila.

Pârâtii RM si CS nu s-au prezentat în instanta însa au formulat precizari cu privire la actiune.

Prin întâmpinare pârâta MA a aratat, în esenta, ca înmormântarea dupa RG nu a fost suportata de catre reclamant care a încasat alocatiile sociale si ajutorul pentru nevazatori iar serviciile funerare au fost gratuite. De asemenea, pârâta a aratat ca desi fiul reclamantului a ocupat casa si terenul mostenire dupa RA, ea a fost cea care a achitat impozitul aferent.

Nu în ultimul rând, pârâta MA a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila deoarece partile au tranzactionat deja cu privire la bunurile în litigiu.

La termenul din 10.09.2010, instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor cu privire la ultimele doua capete de cerere formulate de reclamant pe care în temeiul art.137 Cod procedura civila a unit-o cu fondul cauzei.

În cauza, instanta a încuviintat si a administrat proba cu înscrisuri (f.4-6, 32-41, 43-47, 87,110, 118-121, 154-157, 160-161, 165-173, 194, 200), proba testimoniala, în cadrul careia s-au audiat martorii : AD, AI, G, BN, declaratiile acestora fiind cosnemnate si atasate la dosar la f. 106-109, 122.

Din oficiu, instanta a dispus atasarea dosarului nr..

Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Numitul RD, având ultimul domiciliu în comuna … Suceava, a decedat la data de  6.11.2000.

Potrivit art. 651 Cod civil, „succesiunile se deschid prin moarte”, temei legal în baza caruia instanta va constata deschisa succesiunea defunctului RD.

Conform actelor de stare civila atasate la dosar (f.5, 35, 121, 154-157, 160-161, 165-173) si sustinerilor partilor, ca efect al devolutiunii succesorale legale au calitatea de mostenitori legali ai defunctului: RG, în calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de ½ din masa succesorala; reclamantul HP, în calitate de nepot de sora predecedata (HM- decedata la 28.03.1991), cu o cota de 1/8 din masa succesorala; pârâta CS, în calitate de nepoata de sora predecedata (CE), cu o cota de 1/8 din masa succesorala; pârâta MA, în calitate de sora, cu o cota de 1/8 din masa succesorala si pârâtul RM, în calitate de frate, cu o cota de 1/8 din masa succesorala.

Instanta subliniaza ca reclamantul, caruia îi revenea sarcina probei, în temeiul art. 1169 C.civ., nu a demonstrat ca pârâtii RM si CS au renuntat la succesiune. Astfel, prin toate precizarile depuse la dosar (f.8,62,162) pârâtul RM a sustinut ca nu mai are nici o pretentie decurgând din mostenirea dupa R. A () recunoscând, implicit, ca partile au tranzactionat cu privire la bunurile acesteia (deci inclusiv casa ce face obiectul prezentului litigiu ce figura pe numele lui R D) cuprinse în conventia de partaj.

În mod similar, pârâta C S (f.11,73) a aratat ca partile s-au înteles deja cu privire la mostenire (învederând ca nu a primit un lot suficient de mare) dar recunoscând, implicit, ca a acceptat-o.

În alta ordine de idei, instanta atrage atentia ca suportarea cheltuielilor de înmormântare (invocata de reclamant), nu valoreaza per se act de acceptare tacita a mostenirii, ci reprezinta un act moral care trebuie însotit de alte acte din care sa rezulte fara umbra de dubiu intentia de a accepta succesiunea unei persoane. În speta, aceste acte au fost savârsit constând în ocuparea casei în discutie.

În ceea ce priveste compunerea masei succesorale, instanta constata ca bunul indicat în cererea de chemare în judecata, astfel cum a fost ea precizata, respectiv casa de locuit situata în intravilanul com., jud. Suceava si în valoare de 3000 lei, nu face parte din masa succesorala ramasa dupa defunctul RD.

Casa de locuit situata în intravilanul com., jud. Suceava este amplasata pe suprafata de 304 mp.curti-constructii parte din suprafata de 2600mp. cuprinsa în T.P. nr.337/16.06.1994 emis dupa defuncta R  .

Din examinarea actelor de stare civila atasate la dosar (f.5, 35, 121, 154-157, 160-161, 165-173) instanta retine  ca defuncta R a avut 6 copii: HM, decedata, (al carei descendent este H P, reclamantul din prezenta cauza), RE, decedata (a carei descendenta este CS, pârâta în prezenta cauza), R M, (pârâti în cauza de fata) si defunctul R D casatorit cu R G (decedati fara descendenti).

Dezbaterea succesiunii dupa defuncta R Gh.  ) a facut obiectul dosarului nr. al Judecatoriei Suceava, finalizat prin încheierea de catre parti a unei tranzactii.

De precizat ca atât în dosarul sus mentionat, cât si în prezentul dosar fugureaza aceleasi parti în aceleasi calitati: HPreclamant, iar MA, R M si Carcea S pârâti.

Prin sentinta civila nr.  Judecatoriei Suceava s-a luat act de tranzactia intervenita între parti cu privire la urmatoarele bunuri: suprafata de 2600 mp. Înscrisa în T.P. nr.337/16.06.1994, suprafata de 500 mp. Înscrisa în T.P. nr.418/23.09.1994 si suprafata de 450 mp. Înscrisa în certificatul de mostenitor nr. .. emis de fostul Notariat de Stat al Judetului Suceava.

Prin prisma celor expuse mai sus, instanta considera ca sustinerile pârâtei M A referitor la împrejurarea ca partile au tranzactionat deja cu privire la bunul ce se solicita a fi partajat în prezentul dosar apar ca fiind întemeiate.

Astfel, potrivit tranzactiei perfectate (f.44, 46-47) –care atât timp cât nu a fost anulata de catre o instanta de judecata ramâne valabila, producându-si efectele în continuare- partile s-au înteles ca pârâta M Asa primeasca, printre altele: ”suprafata de 300mp.curti-constructii si suprafata de 269mp. Gradina, ambele înscrise în T.P. nr., identificate în planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si detinute pâna acum de H P.” Asa cum rezulta din planul de situatie anexat tranzactiei (f.44) pe parcela mentionata este reprezentata cu indicativul 299 o casa deteriorata.

Alegatiile reclamantului în sensul ca aceasta constructie nu a fost avuta în vedere la tranzactie nu pot fi retinute. În acest sens trebuie remarcat faptul ca în cuprinsul tranzactiei se precizeaza, în mod expres, ca în lotul pârâtei C S este inclusa casa deteriorata identificata cu indicativul 300, de unde rezulta, în mod evident, intentia partilor de a supune partajului si constructiile existente pe terenurile ce alcatuiesc masa succesorala. Pe de alta parte, daca s-ar accepta sustinerile reclamantului, pentru identitate de ratiune, ar trebui sa se conchida ca partile nu s-au înteles nici cu privire la casa identificata cu indicativul nr. 301 ce a fost cuprinsa în lotul lui HP, desi nu se mentioneaza expres acest lucru în tranzactie.

Pentru a justifica solicitarea sa de partajare a constructiei  situata în intravilanul com., jud. Suceava si identificata cu indicativul nr.299 în planul de situatie depus la f. 44, reclamantul a afirmat ca aceasta casa a fost ridicata de catre R D si R G.

Asa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar  (f.87, 118-119) la nivelul anii 1964- 1970 numita R figura în registrul agricol cu o constructie de 16mp. ridicata în 1930 din chirpici si paie ce fusese demolata. În schimb, începând cu anul 1971 defunctul R D figureaza în registrul agricol cu o casa de locuit în suprafata de 21mp. din chirpici si acoperita cu tabla. Potrivit aceluiasi registru agricol (f.119) casa a fost data în folosinta în anul 1969.

Prin urmare, de aici se impun a fi trase urmatoarele concluzii: în primul rând,  pe suprafata de teren sus precizata s-au edificat, de-a lungul timpului, doua case diferite, cea din 1928 (f.83), în suprafata de 16mp., conform autorizatiei de constructie eliberata numitului R G, sotul lui R si cea ridicata în anul 1969, în suprafata de 21mp.; În al doilea rând, R u a participat la ridicarea acestei din urma case dat fiind ca ea s-a casatorit cu defunctul R D abia la data de 5.03.1970, conform certificatului de casatorie depus la dosar (f.35);  în cel de-al treilea rând casa a fost construita de R Gh.  ) cu ajutorul lui R D.

Aspectul rezula din declaratiile martorilor care au aratat ca, în realitate, casa a fost ridicata de catre muncitori, dat fiind ca R A era batranâ (însa beneficia de o pensie de la CAP), iar R D era invalid, neputând munci (fapt confirmat de certificatul nr. care atesta existenta unui handicap locomotor si psihic). Împrejurarea se coroboreaza si cu sustinerile pârâtelor C S (f.11, 73) si M A (f.18,115) care au aratat ca în momentul în care R Gs-a casatorit cu RDsi a venit sa locuiasca cu acesta si cu mama lui, R, casa era deja construita de catre aceasta din urma.

Instanta subliniaza ca chiar si în ipoteza în care casa a fost construita, împreuna de catre R si R D, dat fiind ca terenul pe care locuinta a fost edificata apartinea, în concordanta cu registrele agricole din perioada 1959-1970 (f.87,118) defunctei R  în virtutea dispozitiilor art. 482, 488, 492 C.civ. ce reglementeaza accesiunea, proprietatea revenea acesteia din urma.

Asadar, constructia  situata în intravilanul com. jud. Suceava si identificata cu indicativul nr…în planul de situatie depus la f. 44, facea parte din patrimoniul defunctei R  si a fost inclusa în masa succesorala dupa aceasta, dezbatuta în cadrul dosarului nr. al Judecatoriei Suceava, asupra careia partile au tranzactionat.

În ceea ce priveste capatul de cerere referitor la existenta unui pasiv succesoral care greveaza mostenirea defunctului R D, instanta îl va respinge ca neîntemeiat.

Astfel, reclamantul nu si-a îndeplinit obligatia ce îi incumba, conform art. 1169 C.civ., de a proba suportarea cheltuielilor de înmormântare prilejuite de decesul numitului R D. Împrejurarea rezulta din coroborarea înscrisurilor de la dosar: adeverinta nr. eliberata de Parohia Dumbraveni, declaratia notariala a numitei H E (f.4, 32, 110) cu declaratiile martorilor audiati în cauza A D (f.106), A I  si cu sustinerile partilor (f.18,73) care au atestat ca înmormânarea a fost realizata cu ajutorul oamenilor din sat iar serviciul funerar prestat a fost gratuit.

Cât despre sustinerile martorei G E (f.108) instanta nu le va lua în considerare, martora recunoscând ca nu a participat la înmormântare iar declaratia numitului B N (f.122) va fi înlaturata, ca fiind facuta pro causa.

În sedinta de judecata din data de 10.09.2009, instanta a invocat din oficiu, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor cu privire la ultimele doua capete de cerere formulate de reclamant pe care a pus-o în discutia partilor, retinând cauza spre solutionare pe aspectul exceptiei invocate.

Fata de caracterul absolut, peremptoriu si de fond al exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, instantei îi revine obligatia de a verifica daca actiunea promovata întruneste conditiile prevazute de lege, astfel ca se va pronunta cu precadere asupra acesteia.

Potrivit dispozitiilor art.112 al.1 si 4 Cpc, reclamantul este obligat ca atât la formularea actiunii, cât si pe parcursul solutionarii cauzei sa dovedeasca identitatea dintre persoanele chemate în judecata ca pârâti si acelea carora li se opune dreptul ori interesul dedus judecatii, întelegând prin aceasta ca, la rândul lor, acestia din urma ar putea invoca cu privire la obiectul dedus judecatii un drept sau un interes.

În fapt, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtii C S, Morisca, si R M, deschiderea succesiunii dupa defuncta R G.

În drept, instanta constata ca pentru a mosteni o persoana si pentru a putea solicita încetarea starii de indiviziune, conform art. 728 C.civ., este necesara îndeplinirea a doua conditii pozitive esentiale: capacitatea si vocatia succesorala.

Vocatia succesorala este acea conditie a mostenirii care trebuie sa se regaseasa în prevederile legale sau în testamentul lasat de defunct.

În cauza, potrivit testamentului autentificat sub nr. 2502/12.03.1992 la BNP, numita R Ga instituit legatar universal pe sotul sau, R D. Cum însa acesta a decedat înaintea testatorului, R G, legatul a devenit caduc (art. 924 C.civ.).

Mai mult, din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale dupa defuncta R G rezulta ca nu exista mostenitori cunoscuti.

În ceea ce priveste dispozitiile legale incidente (art. 650-799 C.civ. care reglementeaza devolutia succesorala legala), instanta subliniaza ca succesibilii unei persoane se împart în 4 clase (clasa I-descendenti, clasa a II-a ascendenti si colaterali privilegiati, clasa a III-a ascendenti ordinari si clasa a IV-a colaterali ordinari) la care se adauga sotul supravietuitor. De precizat ca acesta din urma nu este ruda cu defunctul si nici cu rudele lui de cujus. Cu alte cuvinte, sotul supravietuitor nu poate mosteni rudele defunctului si nici rudele defunctului nu ar putea veni la mostenirea sotului supravietuitor.

În speta, R G este sotia supravietuitoare a defunctului R D, iar partile din prezenta cauza sunt rudele lui R D. Asadar, în conformitate cu prevederile sus mentionate partile din cauza de fata, nefiind rude (în acceptiunea codului civil) cu numita R G nu pot veni la mostenirea acesteia.

Daca reclamantul îsi justifica calitatea de a solicita deschiderea succesiunii dupa R G invocând o creanta (cheltuielile de înmormântare pe care le-ar fi suportat), nu acelasi lucru este valabil si pentru pârâti care nefiind rude cu R G  nu pot veni la mostenirea acesteia si deci nu pot participa la actiunea de iesire din indiviziune cu privire la patrimoniul defunctei.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitati procesuale pasive si va respinge capatul de cerere constând în deschiderea succesiunii dupa defuncta R G formulat de catre reclamantul H P în contradictoriu cu pârâtii C S, M A, si R M, ca fiind introdus împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

În ceea ce priveste capatul de cerere referitor la existenta unui pasiv succesoral, în cuantum de 3000 lei care greveaza mostenirea defunctei R G instanta urmeaza a-l respinge, ca fiind introdus împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva. Asa cum am aratat deja, pârâtii nu sunt mostenitori ai defunctei R G, deci  nu pot fi obligati sa suporte pasivul decurgând din mostenire (dupa cum nu se bucura nici de activul acesteia), astfel ca solicitarea reclamantului H P de a obliga pârâtii sa achite cheltuielile de înmormântare efectuate cu numita R G nu poate fi primita.

Dat fiind ca actiunea reclamantului a fost admisa doar, în parte, cu privire la un capat de cerere, restul fiind respinse, iar pârâtii nu au cazut în pretentii, potrivit art. 274 C.proc.civ., instanta va obliga reclamantul la plata catre pârâta MA a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, putându-i-se retine acestuia o culpa procesuala.

Domenii speta

Spete similare