Actiune in revendicare- comparare titluri proprietate

ACTIUNE ÎN REVENDICARE – COMPARARE TITLURI PROPRIETATE

Asupra  procesului  civil  de  faţă.

Prin  cererea  înregistrată  la  această  instanţă  sub  nr.2265/324/2010,  reclamanţii  B  Z.  R -  C  şi  P C.  C,  au  chemat  în  judecată  pe  pârâta -  U  A  T a  comunei  V M,  cu  sediul  în  comuna  V M,  jud.Galaţi pentru  revendicarea  suprafeţei  de  137  ha  teren  arabil  situat  pe  raza  administrativ -  teritorială a  comunei  Valea  Mărului,  cu  obligarea  la  plata  cheltuielilor  de  judecată.

Din actele  şi lucrările  dosarului  rezultă  următoarele:

In  fapt,  arată  reclamanţii  că  cererea  este scutită  de  plata  taxei  judiciare  de  timbru  conform art.15  lit.r  din  Legea  146/1997.

Se  mai  arată  că  autorul  lor  M  M.  I a  dobândit  prin  succesiune conform  actului  de  împărţeală  judiciară  încheiat  la  Tribunalul  Covurlui -  secţia I.-a ,  următoarele  suprafeţe  de  teren:

 -  108  ha  teren  între  suprafeţele Gh.I.  Miron  succesorii I M.  M  şi  şoseaua  Puţeni -  Tecuci;

- 9 ha între  hotarele – succesorii I N. M  şi  drumul  Puţeni -  Cudalbi -  gardul  de cătină  şi  islazul  comunei;

- 70  ha  începând  cu  hotarul  de  nord  al moşiei pe  valea Găunoasei  până  la  hotarul  Z  I. M  şi  coasta  Dealul Stâlpului  până  la  hotarul  Z  I.  M.

Acest  act  de  împărţeală a  fost  transcris  la  grefa  fostului  Tribunal  Covurlui  sub  nr.628/8.08.1944.

Se  mai  arată  că la data  de  2.03.1949 autorul  lor -  M  I a  fost  ridicat  de  autorităţile  comuniste  stabilindu-se domiciliu  forţat  în  localitatea  Focşani,  până  la  data  de  15.09.1954,  fapt  atestat  de  adresa nr.183/2.12.1991  emisă  de Ministerul  justiţiei -  Direcţia  Instanţelor  Militare.  In acelaşi context,  M  I a  fost  deposedat  şi  de  terenul  în  litigiu .

La  data  de  7.05.1957  M  I a  decedat,  iar  faţă  de  autor  reclamanţii  au  calitatea  de  nepoată  de fiică , respectiv  strănepoată  de  fiu .

Din suprafaţa totală  de 187  ha  ce  a  aparţinut  autorului  M  I,  li  s-a  restituit  în  baza  legilor speciale  doar  suprafaţa  de  50 ha teren  arabil ,  eliberându-se  astfel  titlul de  proprietate  nr.0536-10723.04.2001,  iar  prin  prezenta  acţiune  au  solicitat  să  li  se  restituie  diferenţa  - respectiv 137  ha .

Acest  teren  se  află în prezent  în  posesia  nelegală a  pârâtei.

Se mai  motivează  că  practica  judiciară  internă a  statuat  că  acţiunea  în revendicare  pe  dreptul  comun  este admisibilă,  ajungându-se  la  această  opinie  urmare  a  deciziilor  pronunţate  de  CEDO  contra  României .

In drept se  invocă  art.480 ,  481 C.civ.  şi art.44  din  constituţie, art.1  din  CEDO.

In  susţinerea  cererii  s-au  depus  la  dosar  urătoarele  înscrisuri  în fotocopie:  actul de  împărţeală  prin  bună înţelegere  din  16 decembrie  1945,  adresa  nr.183/2.12.1990  eliberată de  Ministerul  Justiţiei -  Direcţia  Instanţelor  Militare, certificat  deces -  M I,  titlul de proprietate nr.0536-10/23.04.2001  eliberat  de  Comisia  Judeţeană  Galaţi.

Pârâta  nu a  formulat  întâmpinare  prin are  să-şi  precizeze  cu  claritate  punctul  de  vedere  asupra acţiunii principale, dar  a  transmis la  dosar  următoarele  date  privind  cauza:

 - pe  raza comunei  V  M  , jud.Galaţi există  teren rezervă  la  dispoziţia  Comisiei  locale  de  aplicare a  fondului  funciar  în  suprafaţă de 8 ha 8  fila  20 dosar);

- suprafaţa  de  teren  ce aparţine domeniului  privat  al  comunei  V  M  este  de  404,92  ha,  teren  care este în proprietatea  privată a  Unităţii Administrativ -  Teritoriale  prin  Ordinul  Prefectului  nr.146/16.06.1998;  că  moştenitorilor  defunctului  M  I  li  s-a  restituit  suprafaţa  de  50  ha ,  conform  legilor  în  vigoare ( fila 25,26,27);

- pe  raza  comunei  au  existat  punctele  de  identificare  „Călmăţui”,  „Găunoasa” şi  „Grădinărie”,  ar  acestea  nu se  regăsesc  în  404,92  ha proprietatea  privată a UAT  V  M;  în cele  trei  puncte  se regăsesc  terenuri  proprietatea  privată a  cetăţenilor  comunei  V  M ;  terenul  pentru o  eventuală  punere  în  posesie  a reclamanţilor  se  regăseşte  pe  raza  SC  A  Matca -  SA (  fila 77  dosar).

Pârâta a  depus la  dosar  ordinul  nr.146/16.06.1998  eliberat  de  Prefectura  Judeţului  Galaţi  privind  atribuirea  suprafeţei  de  404,92  ha  teren  proprietatea  comunei  V  M (  fila 78  dosar).

Reclamanţii  au  mai  depus  la  dosar următoarele  înscrisuri:

- originalul titlului de  proprietate  invocat  în acţiunea  în revendicare;

- acte  de  stare  civilă  pentru dovedirea  calităţii  procesuale active;

- procesul verbal nr.14/5  august  1945  încheiat  de  Comisia  de  Reformă  Agrară a  judeţului  Tecuci,  privind  pe I  M.  M  din  comuna  P,  jud.Galaţi;

- procesul  verbal  din 28  februarie  1946 încheiat  de  Comisia  de  Indrumare a  reformei  Agrare a  judeţului  Tecuci  privind  pe  I M.  M  şi  Z I.  M  din comuna  P (  filele 28,29,30,31,32  dosar  fond).

La  propunerea  reclamanţilor  în  cauză  s-a  efectuat  un  raport  de  expertiză  în specialitatea topografie  de către  expertul A F,  raport  având  drept  obiectiv -  identificarea  suprafeţei  de  137  ha  teren  aparţinând  UAT V  M,  urmându-se  a se  avea  în  vedere  titlurile de  proprietate invocate (  filele 51-58 dosar).

 Instanţa, având  în  vedere  actele  şi  lucrările  dosarului  reţine  următoarea situaţie  de fapt  şi de  drept:

Prezenta cerere  este  scutită  de  plata  taxei  judiciare de timbru,  conform art.15  lit.r)  din  Legea  nr.146/1997 M. ,  unde  nu se  face  distincţie  între  cererile  introduse  pe  calea  dreptului  comun  sau  prin  legi  speciale  de  restituire.

 Conform acestui  text de  lege:  „  sunt  scutite  de  plata  taxei judiciare de timbru – cererile  introduse de  proprietari  sau  de succesorii acestora  pentru  restituirea  imobilelor  preluate de  stat  sau de  alte  persoane juridice  în perioada  6  martie  1945 -  22  decembrie  1989,  precum  şi  cererile  accesorii  şi incidente.

Instanţa  este competentă  din  punct de  vedere  material  având  în  vedere  valoarea  patrimonială a  litigiului ( 137 ha  x  900 lei/ha = 123.300  lei)  mai  mică de  500.000  lei  RON

Cu privire  la  admisibilitatea  acţiunii în  revendicare pe  calea  dreptului  comun a  unui  imobil -  terenuri  agricole ,  după  expirarea  termenului  legal  de  restituire  prevăzut  de legile  speciale ale  fondului  funciar -  Legea 18/1991  modificată  prin  Legea  nr.245/2005 ,  instanţa  apreciază ca fiind admisibilă  o  astfel de  acţiune, pentru  următoarele  argumente:

- acţiunea  în  revendicare chiar  intentată  după  expirarea  termenelor  legale  de  restituire  prevăzute de  Legea  fondului  funciar  18/1991 M.,  nu  este inadmisibilă,  căci  prevederile  art.480 C.civ.  nu  au  fost  abrogate  expres  sau  implicit  prin  dispoziţiile  acestei  legi  sau ale  alteia; a  socoti  legală  soluţia  de  inadmisibilitate a  acţiunii  în revendicare  înseamnă a  goli  într-adevăr  de  conţinut cea  mai  energică  acţiune  reală  imobiliară  care  permite  pe  lângă  recunoaşterea  dreptului de  proprietate  şi  compararea  titlurilor  de proprietate  şi  implicit,  stabilirea  titlului preferabil,  operaţiune  care  nu  este  dată  decât  în  competenţa  instanţelor  judecătoreşti şi  care ţine  de  esenţa revendicării;

-  normele  speciale  limitează  în  timp  dreptul  de a  solicita  restituirea  proprietăţii  asupra  unui  imobil  trecut  abuziv  în  proprietatea statului  şi  cu privire  la  care  datorită  caracterului  preluării  se  presupune  că  dreptul  de  proprietate  nu  l-a  pierdut niciodată;  limitarea  în  timp  a  posibilităţii de  apărare a  dreptului  în procedura  restituirii, reglementată de  legea  specială  este  în  contradicţie  cu  principiul  imprescriptibilităţii  acţiunii în  revendicare,  având  în  vedere  însuşirea  acestui  drept  de  a  nu se stinge  prin  neuz;  Protocolul  Adiţional la  Convenţie,  reglementează  dreptul  de  proprietate  asupra  bunurilor  ca fiind  unul  exclusiv , în sensul  că  lipsirea  de  acest  drept  nu se  poate dispune decât  pentru  cauza  de  utilitate  publică, recunoscându-se  dreptul  statului  de a  adopta  legi  care să  reglementeze  regimul  juridic  al  bunului, dar  să  nu  limiteze  în  timp  apărarea  dreptului  de  proprietate. Limitarea  în  timp a  cererii  de  restituire a  imobilului  prevăzută  prin Legea specială  18/1991 modificată  prin  Legea  245/2005,  este  în  contradicţie  cu  principiul  potrivit  căruia  nimeni nu  poate  fi  lipsit  de  proprietatea  sa,  decât  pentru cauza  de  utilitate  publică, prevăzut de  Convenţie,  precum  şi de art.44 din  constituţia  României.

Limitarea  în  timp  prin  normele  interne speciale a dreptului  redobândirii  proprietăţii  este  în  contradicţie  cu  principiile  CEDO  privind  proprietatea,  motiv pentru  care  conflictul  de norme  se va rezolva  în  favoarea  aplicării regulilor  cu  caracter  internaţional;  având  în  vedere  şi  soluţia pronunţată  de  Inalta  Curte  de  Casaţie  şi  Justiţie  în  recursul  în  interesul  legii ( decizia  civilă  nr.33/09.06.2008).

Dreptul la  acces  la  un proces  echitabil  soluţionat  într-un  termen  rezonabil  de  către  o  instanţă  independentă  şi  imparţială,  constituită  potrivit  legii  este  garantat  oricărei  persoane  prin  disp.art.6  alin.1  din  CEDO  amendată  de  protocolul  nr.11,  cât  şi  de  art.21  din  Constituţia  României.

Pe  fondul  cauzei, instanţa reţine  următoarele:

Reclamanţii  au  calitatea  de  moştenitori  legali  ai  autorului  lor  M I  în calitate  de  nepoată  de fiică,  respectiv  strănepoată  de  fiu,  conform  actelor  de  stare  civilă  depuse  la  dosar.

Titlul  de  proprietate invocat  de  către reclamanţi  îl  reprezintă „  act  de împărţeală  prin  bună  înţelegere „  datat  16  decembrie  1945,  dar eliberat  în  baza actului  de  partaj  din  20  martie  1941,  transcris la  grefa  Tribunalului  Tecuci  sub  nr.626/8  august  1944,  conform  menţiunilor  de pe  titlul  invocat în  copie legalizată.

 Autorului  M  I  îi  revenea  următoarele  suprafeţe  de  teren:

- 108  ha  între hotarele Gh. I. M  succesori  I M.  M,  şoseaua Puţeni -  Tecuci; la  punctul „Călmăţui” ;

- 9  ha -  între  hotarele  succesorilor  I M.  M  şi  drumul  Puţeni -  Cudalbi -  gardul de  cătină  şi  islazul  comunal;  la  punctul „Grădinăria” ;

- 70  ha  începând  din  hotarul  nord  al moşiei  pe  valea  Găunoasei  până  la  hotarul  Z  I.  M  şi  Coasta  dealului „Stâlpului”  până  la  hotarul  Z  M, la  punctul  „Găunoasa” .

- deci,  instanţa  reţine  că  partajul  s-a  efectuat  în  anul  1941 -  20  martie, iar  copia  aflată la  dosar  s-a  eliberat  la data  de 16 decembrie  1945.

 Ulterior,  ca  urmare a  reformei  agrare, în ceea  ce-l  priveşte  pe proprietarul  M  I  s-au  încheiat  două  procese  verbale,  unul  datând di  5 august  1945,  iar  celălalt  de  reformare  datând  din  28 februarie  1946 .

În  primul  proces  verbal  se  menţionează  că s-a  expropriat  din  proprietatea I  M  din comuna Puţeni,  jud.Tecuci,  suprafaţa  de 95  ha, rezervându-se  drept  cotă neexpropriată  suprafaţa  de  60  ha,  iar  în  celălalt  s-a  dispus  să  se rezerve ambilor proprietari I  M.  M  şi  Z I.M.  M,  soţi, o  singură  cotă  de 50 ha,  iar restul  proprietăţii  lor  de  teren să  se exproprieze.

Din  cuprinsul  primului  proces verbal  de  expropriere  rezultă  că în  anul  1945  M  M.  I  mai  avea  în  proprietate  suprafaţa  de  135  ha adică :  60  ha  la  punctul  „Călmăţui”,  66  ha  la  punctul  „Găunoasa”  şi  9  la  la  punctul  „Grădinărie”.

Deci  sub  aspectul  întinderii proprietăţii  autorului  M  I  la  momentul exproprierii,  este  neverosimilă  apărarea reclamanţilor  în sensul  că  mai  întâi  s-a  făcut exproprierea  în  anul  1945  iar  ulteriore  s-a  făcut  partajul  prin  tranzacţie  în  anul  1946.

Titlul  de  proprietate  al  pârâtei  îl  reprezintă  Ordinul  nr.146/16.06.1998  eliberat  de  prefectura  Judeţului  Galaţi (  fila  78  dosar) privind  atribuirea  în  proprietatea  comunei  V  M  conform art.44 din Legea  nr.18/1991 R. , a  terenului  în  suprafaţă de  404,92  ha,  cu amplasamentul  ce  rezultă  din  anexe (  fila  79 dosar).

Comparând  cele  două  titluri  de  proprietate ,  instanţa  consideră  ca fiind  mai  bine definit titlul  reclamanţilor,  deoarece posesia  statului,  apoi  a  unităţii  administrativ -  teritoriale  nu a  fost  netulburată,  una  din  condiţiile  menţionate  în art.1847  din  Codul  Civil.  posesia a  fost  „fundată  şi conservată”  prin  violenţă, în sensul  prev. de  art.1851  din C.Civ.  Întrucât  statul  nu a  dobândit  proprietatea  cu  titlul  valabil,  nu  putea  nici  să-l  transmită  în  proprietatea  privată  a  comunei  Valea  Mărului .

Cu  privire  la  amplasamentul  actual  al  suprafeţei  de  teren  revendicate ( 135 ha -  50  ha deja  reconstituite =  85  ha  teren)  instanţa  reţine că  este  imposibilă restituirea  proprietăţii  pe  vechile  amplasamente,  ca  urmare  comasărilor,  aplicării  Legii  fondului  funciar, etc. ,  urmând a se  elibera  terenurile  revendicate  în  starea  în  care  se  aflau la  data promovării  acţiunii  în revendicare pe  drept  comun  şi  libere  de  orice sarcini, chiar  dacă  prin  transformările  ulterioare  survenite, în  raport  cu  amplasamentul  iniţial,  s-au  făcut  comasări,  astfel  încât  în prezent  terenul  se  află  pe teritoriul  administrativ a  două  comune -  matca, respectiv  Munteni, aşa  după  cum rezultă  din expertiza topografică  efectuată  în  cauză  şi  necontestată  de  către pârâtă.

Ca  atare,  instanţa, în  temeiul art.180  şi  următoarele  C.p.c.  va admite  în parte  cererea -  având  ca  obiect revendicare.

Va  obliga  pe  pârâtă să lase reclamantelor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa totală de 85 ha teren astfel :

- suprafaţa de 42 ha teren arabil din totalul solei de 54 ha situată pe teritoriul administrativ al comunei M , în T 77, P 703, conform schiţei de la fila 56 realizată de către expertul A F, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre;

- suprafaţa de 43 ha teren din totalul de 60,55 ha situat pe teritoriul administrativ al comunei D în T 83/2 P 663/1/1,conform schiţei de la fila 57 realizate de expert judiciar A F, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Va lua act că nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare