Constatare nulitate absolută testament

Sentinţă civilă 2798 din 17.12.2008


Constatare nulitate absoluta testament

Sentinta civila nr. Nr. 2798

17.12.2008

Constata ca prin actiunea înregistrata la aceasta instanta sub nr. xxxx/321/2007 reclamantele A.A. si M.A. au chemat în judecata pe pârâta T.T. pentru constatarea nulitatii testamentului autentificat sub nr. xxxx/ 6 06 2005 la Biroul Notarului Public din Tg. Neamt si a oricarui act subsidiar ce s-ar fi întocmit, cu cheltuieli de judecata.

În motivare au aratat ca prin acel testament , B.I., sora lor, a instituit-o legatara universala pe pârâta, testament de care ele au aflat la 11 06 2005, decesul testatoarei reclamantele sustin ca testamentul nu a reprezentat vointa reala a testatoarei , vointa acesteia fiind viciata din punct de vedere al consimtamântului, având în vedere starea de sanatate a testatoarei si chiar a actului în sine, facut în favoarea unui strain care nu a contribuit la întretinerea si îngrijirea testatoarei atâta timp cât ele, reclamantele, rude cu aceasta, s-au îngrijit de ea si ca în acel testament semnatura nu a fost executata de testatoare.

În dovedire a depus la dosar înscrisuri-testamentul contestat, certificate de stare civila si a solicitat admiterea interogatoriul pârâtei, a probei cu martori si expertiza grafica.

Actiunea a fost timbrata cu 20 de lei taxa de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.

Pârâta a formulat întâmpinare prin acre a solicitat respingerea actiunii reclamantelor, cu obligarea lor la plata cheltuielilor de judecata sustinând ca nu s-au aratat motivele de nulitate absoluta, ca reclamantele au mai formulat o actiune identica fiind înregistrat dosarul civil nr. xxxx/2005 la Judecatoria Tg. Neamt, invocând astfel exceptia autoritatii de lucru judecat; ca reclamantele au formulat si plângere penala împotriva ei pentru fals si uz de fals în legatura cu acelasi testament, fiind înregistrat dosarul penal nr. xxx/32/2006 al Curtii de Apel Bacau si a solicitat atasarea acestuia.

S-a anexat la întâmpinare copii dupa sentinta civila nr.1793/4 11 2005 pronuntata de aceasta instanta în dosarul civil nr. xxxx/2005 având ca obiect constatare nulitate testament.

Reclamantele au completat actiunea aratând motivele pentru care au solicitat constatarea nulitatii testamentului. Au aratat ca , pe parcursul ultimilor ani din viata ai surorii lor , ele au stiut ca acesta sufera de boli grave si relatiile cu ea au fost mai strânse ca niciodata, i-au acordat mai multa atentie stiind ca sufera de osteoporoza si un cancer galopant, astfel ca era imposibil ca sora lor sa întocmeasca un testament în favoarea unei straine. Din cauza bolii, sora lor B.I. avea unele stari depresive, simtea nevoia sa aiba în preajma pe cineva din familie si cum ele nu reuseau sa fie permanent cu ea, pârâta, care a fost angajata si platita de ele pentru a avea grija de sora lor, a încercat prin mijloace viclene sa-si întareasca pozitia prin alterarea vointei surorii lor, având în vedere medicamentele pe care i le administra, care puteau duce la unele momente de inconstienta sau cel putin de lipsa de discernamânt si ca pârâta le asigura ca bolnava da semne de însanatosire.

Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de pârâta, acesta a fost pusa în discutia partilor si a fost respinsa de instanta întrucât actiunea pentru constatarea nulitatii aceluiasi testament formulata împotriva pârâtei în anul 2005 a fost respinsa prin sentinta civila nr.1793/4 11 2005 pronuntata de aceasta instanta în dosarul civil nr. xxxx/2005, pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantei A.A..

Reclamantele au solicitat efectuarea si a unei expertize medico-legale având în vedere actele medicale ale testatoarei.

S-a anexat de catre pârâta copia plângerii penale formulate împotriva ei de reclamante, copia ordonantei din iunie 2006 pronuntata de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bacau în dosarul penal nr. xxxx/II/2/2006, certificatul de legatar. A solicitat admiterea probei cu martori si a fost de acord cu efectuarea expertizelor grafice si medicale.

S-a luat un interogatoriu pârâtei si s-au audiat martorii partilor, dupa care s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili daca având în vedere suferintele testatoarei, survenite anterior întocmirii testamentului, acesteia îi erau afectate în vreun fel capacitatile motrice – cu precadere, scrierea si functiile psihice, daca avea sau nu discernamânt la momentul întocmirii testamentului.

Concluziile din raportul medico-legal au fost ca testatoarea nu suferea de vreo boala psihica, diagnosticata de medic de specialitate psihiatrica în masura sa îi afecteze discernamântul critic, ca medicatia administrata la data semnarii testamentului nu a fost în masura sa îi afecteze discernamântul critic si ca nu exista date privitoare la vreo boala a mâinilor care nu i-ar fi permis sa semneze sau sa-i fi afectat scrierea.

 La baza acestor concluzii au stat actele medicale puse la dispozitie de parti : fisa de consultatii medicale, adulti nr. 531 întocmita la 17 martie 2003 fiind în evidenta Cabinetului medical din Tg Neamt si buletinele de analize medicale ale centrului medical din Tg. Neamt.

S-a efectuat si expertiza grafica la Laboratorul Interjudetean Iasi pentru a se stabili daca semnatura din testamentul întocmit pârâtei apartine testatoarei B.I.. Pentru acesta s-au pus la dispozitie acte originale care purtau semnatura testatoarei precum si fotocopii dupa scripte de comparatie-contracte si alte acte semnate de testatoare.

S-a constatat ca semnatura din testament apartine numitei B.I.. Concluziile Laboratorului Interjudetean Iasi au fost contestate de reclamante pe motiv ca expertiza s-a efectuat pe fotocopii ale actului contestat. S-a raspuns si la aceste obiectiuni facându-se precizarea ca s-a avut în vedere testamentul atacat, în original.

Analizând probele administrate în cauza constata ca actiunea reclamantelor A.A. si M.A. nu este întemeiata urmând a fi respinsa pentru considerentele care urmeaza:

Reclamantele au solicitat în contradictoriu cu pârâta T.T. constatarea nulitatii testamentului autentificat sub nr. xxxx/6 06 2005 la Biroul Notarului Public, testament prin care sora lor, B.I. a dispus ca la încetarea ei din viata, toate bunurile mobile sau imobile ce se vor afla în proprietatea ei sa ramâna pârâtei, pe care a instituit-o legatara universala.

Pârâta nu este ruda cu reclamantele si nici cu testatoarea, aceasta era doar vecina cu ea si reclamantele, care locuiau în Iasi, în încercarea de a-si ajuta sora bolnava, s-au înteles cu pârâta sa aiba grija de sora lor, pârâta fiind platita pentru serviciile ei.

Reclamantele au invocat în constatarea nulitatii testamentului întocmit de sora lor, pârâtei, lipsa consimtamântului, provocata de absenta discernamântului la întocmirea testamentului, validitatea testamentului fiind influentata de incapacitatea naturala în care se afla testatoarea datorata bolii de care suferea în acele ultime luni din viata, adica de lipsa unei vointe constiente în momentul întocmirii actului. Mai mult, au invocat chiar si dolul ca viciu de consimtamânt , pe lânga lipsa consimtamântului dispunatoarei, manoperele de captare a afectiunii bolnavei de catre pârâta si îndepartare a bolnavei de rudele ei, în primul rând de surorile ei , reclamante în cauza, cu intentia de a o determina sa întocmeasca testamentul în favoarea ei.

Sanctiunea pentru întocmirea actului în asemenea conditii este nulitatea absoluta a actului , codul civil reglementând în art.5, art.1091 si alte câteva dispozitii disparate aceasta sanctiune în mod expres pentru încalcarea unor reguli imperative care interzic actele juridice ilicite sau cuprinzând conditii contrare bunelor moravuri ori legii.

Din analiza probelor administrate în cauza rezulta ca vointa testatoarei nu a fost alterata în nici un mod la întocmirea testamentului în favoarea pârâtei.

Martora D.E. o cunostea pe testatoarea B.I. de mai multi ani , i-a botezat fiica si pentru ca ea lucrase la laboratorul Spitalului, a fost solicitata de batrâna sa mearga cu ea sa faca niste analize. Atunci batrâna si-a exprimat dorinta de a face acte fiicei martorei pe casa, însa ea nu a acceptat. De aici se poate trage concluzia ca era dispusa sa întocmeasca testament în favoarea altei persoane decât o ruda. Martora a mai declarat ca batrâna era în relatii bune cu surorile ei, ele veneau de sarbatori la ea si ea pregatea tot, ca discuta sa faca acte cuiva înca de pe vremea când traia sotul ei. Pârâta s-a mutat în casa vecina cu testatoarea înainte de anul 1989.

Martora N.S., vecina cu pârâta, a declarat ca reclamantele locuiau în Iasi si veneau în vizita la sora lor cât de des puteau. Batrâna se putea hrani singura, avea probleme pentru ca avusese un picior rupt, nu avea probleme cu mâinile, putea semna pentru pensie. Pârâta dormea la ea si o îngrijea pentru ca îsi rupsese piciorul în luna mai, dupa 21 mai si în iunie sau iulie, a murit. Se retine din declaratia acestei martore ca pârâta putea folosi mâinile, putea semna si ca pârâta o ajuta pe batrâna cu stirea reclamantelor, între bolnava si surorile ei existau relatii bune, doar ca aceasta a preferat sa întocmeasca testament pârâtei si nu surorilor ei, ca o recunoastere a grijii cu care o înconjura pârâta. Faptul ca pârâta nu a refuzat oferta batrânei de a întocmi testament asa cum a facut martora D.E., nu atrage automat ideea vehiculata de reclamante ca aceasta a folosit mijloace dolosive sau ca chiar s-a folosit de medicamente pentru a induce batrânei o stare de inconstienta pentru a semna actul, ci creeaza mai degraba convingerea instantei ca batrâna, în ultimele doua luni din viata, înca de când a solicitat sprijinul martorei D.E. sa faca analize medicale, era dispusa sa întocmeasca testament cuiva strain, cu mare usurinta, fara ca acel strain sa faca ceva deosebit pentru ea, pentru ca probabil se simtea slabita si nu o mai interesa prea mult bunurile materiale si nici nu era în relatii rele cu surorile ei pentru a se interpreta ca în acest mod ar fi intentionat sa le pagubeasca, iar acceptarea cu usurinta a acestei liberalitati de catre pârâta tine mai mult de constiinta, fara a pasi pâna în sfera conduitei penale a pârâtei cum au considerat reclamantele , în prima faza a demersului lor împotriva pârâtei.

Martora propusa de reclamante, H.I. a declarat ca ea a cumparat o parcela de teren de la B.I., cu doi ani înaintea mortii acesteia si ca anterior luase terenul în arenda. Mai venea pe la batrâna sa-i aduca lapte, brânza si ca nu le-a vazut pe reclamante pe acolo pe la ea. A aflat cu surprindere ca batrâna a murit, a gasit usile încuiate.

Din declaratiile acestei martore se retine ca ea o vizita destul de rar pe batrâna, mai ales dupa ce a cumparat terenul de la ea, astfel ca nu avea cum cunoaste prea multe despre ultimele luni de viata ale batrânei si de relatiile pe care le avea cu rudele sau cu pârâta.

Din probele stiintifice efectuate în cauza, expertiza medico-legala si expertiza grafica rezulta ca testatoarea nu suferea de vreo afectiune fizica sau psihica de natura sa-i altereze acesteia scrisul sau discernamântul.

Având în vedere acestea, constata ca testamentul nu este lovit de nulitate, a fost încheiat valabil, cu respectarea conditiilor de forma si de fond prevazute de lege.