Posibilitatea executării silite a obligaţiilor contractuale, după rezilierea contractului.

Sentinţă civilă 83 din 07.04.2010


Contestaţie la executare. Posibilitatea executării silite a obligaţiilor contractuale, după rezilierea contractului.

Prin Sentinţa civilă nr. 1332/07 aprilie 2010 pronunţată de Judecătoria Vaslui în  dosarul nr. 1610/333/2010 a fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatoarea-debitoare  SC ”B” SRL, în contradictoriu cu  intimata SC MG IFN SA şi s-a dispus anularea  executării silite însăşi, pornită în temeiul contractului de leasing.

Contractul se referă la transmiterea dreptului de folosinţă a unui autoturism către contestatoare.

Din cererea de executare silită adresată de creditoare executorului judecătoresc rezultă că obiectul executării îl constituie obligaţiile contractuale ale debitoarei, pe care aceasta refuză să le execute.

Împuternicirea dată de creditoare către SC A. P.S.  România SRL pentru recuperarea creanţelor lămureşte şi mai bine obiectul executării în sensul că acesta constă în rate leasing restante, penalităţi, taxe şi alte cheltuieli conform contractului. Din raportul facturilor restante ataşat împuternicirii rezultă că acestea datează din perioada 1.11.2008-1.04.2009.

Însă, la data de 30.10.2008 debitoarea-contestatoare a notificat creditoarea  că solicită încetarea pe cale amiabilă a contractului de leasing datorită problemelor financiare, deşi contractul de leasing nu-i recunoaşte acest drept.

Notificarea debitoarei nu a fost însă urmată de acordul creditoarei privind rezilierea de comun acord a contractului, dimpotrivă, aceasta a continuat să emită facturi lunare pentru ratele datorate de debitoare la contract.

Din punct de vedere legal, atât timp cât contractul se încheie în baza acordului de voinţă al părţilor şi desfiinţarea lui se face pe acelaşi principiu, în caz contrar fiind necesară intervenţia instanţei conform art. 1021 Cod civil.

Creditoarea a continuat să emită facturile lunare de plată a ratelor rezultă implicit că nu a fost de acord cu o reziliere amiabilă a contractului.

Abia după ce debitoarea a înregistrat mai multe rate scadente neplătite, creditoarea a reziliat contractul de drept în temeiul clauzei existente în contract la art. 17 lit. d, clauză care reprezintă de fapt un pact comisoriu de gradul IV, unilateral. Data rezilierii conform notificării a fost 26.03.2009 după ce, în prealabil, la 13.03.2009 creditoarea intrase în posesia autoturismului.

Contractul fiind reziliat se pune problema dacă debitoarea mai datorează creditoarei ratele lunare restante până la data rezilierii, aşa cum le solicită aceasta. Instanţa consideră că nu, întrucât o cerere venită în acest sens din partea creditoarei echivalează cu o executare a contractului în condiţiile în care ea însăşi a optat pentru desfiinţarea lui.

Conform art. 1021 Cod civil partea care şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale are alegerea sau să oblige  cealaltă parte de a executa convenţia dacă este posibil sau să ceară desfiinţarea convenţiei cu daune-interese.

Prin urmare, dacă creditoarea a optat pentru desfiinţarea convenţiei ea nu mai poate solicita de la debitoare decât daune-interese, daune care desigur trebuie dovedite.

Instanţa a apreciat că executarea silită a debitoarei pentru obligaţiile contractuale neexecutate în condiţiile în care contractul a fost reziliat, este nelegală motiv pentru care executarea silită a fost desfiinţată.