Vatamarea Corporala

Dosar nr. 1593/316/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU BUJOR

JUDEŢUL GALAŢI 

SENTINŢA PENALĂ  NR. 357

Şedinţa publică de la 30 Septembrie 2010 

 Pe rol fiind  judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii TA ş.a. având ca obiect

vătămarea corporală (art. 181 C.p.).

La apelul nominal a răspuns martora din lucrări Cozma Ionica, lipsă fiind  inculpaţii T . I 

şi B . A  pentru care a răspuns avocat din oficiu N  C , inculpatul T  G  C  pentru care a răspuns avocat

ales S C ,  partea vătămată S  A ,  reprezentantul părţii civile- Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Apostol

Andrei Galaţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care :

Martora din lucrări C.I., declară că se prezintă în faţa instanţei de bună voie pentru a face

precizarea că menţine declaraţia pe care a dat-o la poliţie  nu pe cea dată anterior la instanţă când a fost

audiată, încheindu-se proces-verbal care s-au ataşat la dosar.

Întrebaţi fiind, Reprezentantul Parchetului, apărătorul din oficiu al inculpaţilor T  I  şi B A şi

apărătorul ales al inculpatului T  G  C , arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi

acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Parchetului rezumă pe scurt fapta reţinută în sarcina inculpaţilor T  I , B  A 

şi T G C , prin rechizitoriul nr. 1478/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Bujor, arătând că

aceştia au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 ali. 1

Cod penal, constând în aceea că în seara zilei de 13.11.2005  au pricinuit părţii vătămate S  A  leziuni care

au necesitat  pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale. Arată că martorii audiaţi în cursul urmăriri

penale şi în faza de judecată au  confirmat  contribuţia fiecăruia dintre cei trei inculpaţi la agresiunea

exercitată asupra părţii vătămate. Nici unul dintre inculpaţi nu este cunoscut cu antecedente penale,

inculpaţii au recunoscut această faptă. În temeiul dispoziţiilor art. 181 Cod penal  cu aplicarea art. 75 lit. a

Cod penal solicită condamnarea inculpaţilor la pedeapsa închisorii.  Sub aspectul laturii civile, în măsura în

care instanţa va aprecia că pretenţiile părţii civile sunt dovedite, solicită obligarea celor doi inculpaţi la plata

pretenţiilor civile şi obligarea fiecărui inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Apărătorul din oficiu al inculpaţilor T  I şi B  A  precizează faptul că cei doi inculpaţi au

recunoscut fapta prev. de art. 181 Cod penal . În opinia dumnealui cu privire la aplicarea disp.  art. 75 lit. a

Cod penal,  nu se poate vorbi de infracţiunea de vătămare corporală gravă pentru care inculpaţii au fost

trimişi în judecată. Aşa cum a precizat şi la termenul de judecată anterior, certificatul medico-legal de la

dosar datează cu data de 13.12.2005, la o lună după pretinsa  vătămare a părţii vătămare, un interval în

care se putea întâmpla orice cu aceasta. Partea vătămată a fost implicată în mai multe conflicte şi este o

persoană care consumă alcool. Prezumţia de nevinovăţie nu a fost dovedită prin materialul probator

administrat. Apreciază că vinovăţia inculpaţilor nu a fost dovedită, faptul că ei au existat în acel anturaj, în

acel grup care a devenit violent şi care a agresat victima, nu echivalează cu o acţiune directă asupra 

victimei. Dacă instanţa va aprecia că cei doi inculpaţi au participat la actele de agresiune  asupra părţii

vătămate , solicită a se constata că atât prin certificatul medico-legal se constată  patru leziuni şi s-a

apreciat de medicul legist că aceste leziuni pot proveni  în urma unei agresiuni  care poate data  din data de

13 noiembrie. Medicul legist s-a rezumat doar a concluziona că aceste leziuni pot proveni din data de

13.11. fără a exista nici o justificaţie. Consideră că, corecta încadrare juridică  ar fi cea prevăzută de art.

180 alin 2 Cod penal pentru că nu se poate stabili cu exactitate pe baza materialului probator care  dintre

acele  5 persoane care au participat la altercaţie au  provocat leziunile părţii vătămate arătate în certificatul

medico-legal.  Apreciază că nu se poate ca  trei persoane să lovească în acelaşi loc producând aceeaşi

intensitate. Este foarte greu de crezut că toate acele persoane au lovit în acelaşi loc. Dacă loveau trei

persoane aşa cum se arată în rechizitoriu, apăreau trei facturi sau nu neapărat şi alte echimoze pe braţul

stâng. Nu se poate concluziona că cei doi inculpaţi ar fi provocat leziunile arătate în certificatul medio-legal

părţii vătămate, pentru că nici partea vătămată şi nici un alt mijloc de probă nu individualizează în mod clar

aceeaşi intensitate asupra părţii vătămate. Nu se poate ca aceleaşi persoane să lovească în acelaşi timp,

în acelaşi loc şi cu aceleaşi corpuri contondente  partea vătămată. Apreciază că o justă încadrare s-ar

impune în sensul reţinerii disp. art. 180 al.2 Cod penal, urmând ca cei doi inculpaţi să fie condamnaţi la o

pedeapsă cu amendă penală, modalitate de executare fiind suspendarea condiţionată având în vedere că

inculpaţii sunt la primul impact cu legea penală şi au recunoscut fapta de lovire. Apreciază că nu se poate

vorbi de o condamnare pentru articolul 181 Cod penal cu aplicarea lui 75 lit. a Cod penal, în condiţiile în

care nu s-a putut dovedi  cine se face vinovat de aplicarea loviturii. În cauza de faţă au fost 5 inculpaţi care

au agresat-o pe partea vătămată.  Sub aspectul laturii civile,  solicită respingerea pretenţiilor părţii civile  ca

nedovedite. Solicită achitarea inculpaţilor T  I  şi B  A  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de disp. art. 181

Cod penal şi condamnarea pentru infracţiunea de  lovire, cu plata onorariului apărătorului din oficiu din

fondurile Ministerului de Justiţie.

Apărătorul ales al inculpatului T  G  C , avocat S C  susţine  toate concluziile puse la

termenul de judecată anterior. Solicită respingerea pretenţiilor civile, ca nejustificate.

Reprezentantul Parchetului în replică, având în vedere  susţinerile apărătorului din oficiu al

inculpaţilor T  I  şi B  A  în sensul că: „nu se poate ca  trei persoane să lovească în acelaşi loc producând

aceeaşi intensitate, fiind  foarte greu de crezut că toate acele persoane au lovit în acelaşi loc”, precizează 

că  inculpaţii au lovit partea vătămată în mod repetat, dar nu exclude infracţiunea. În ceea ce priveşte

certificatul medico – legal precizează că poate fi luat  aşa cum este, ori poate fi atacat pe o lege specială.

Cei trei inculpaţi se fac vinovaţi de infracţiunea de vătămare corporală , nu se poate specula câte lovituri au

fost aplicate părţii vătămate, acestea se află în concluziile certificatului medico - legal.

Apărătorul din oficiu al inculpaţilor, avocat N  C , sub aspectul participaţiei penale,

precizează faptul că toţi inculpaţii au avut corpuri contondente, însă cel care a produs fractura a fost unul

singur. 

Instanţa reţine cauza în vederea pronunţării hotărârii.

 I N S T A N Ţ A 

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor, prin Rechizitoriul nr.

1478/P/2006 din data de 21.10.2009, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii TI. Ş.a.,

cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 181, al. 1, C.P.

Prin rechizitoriu se arată că învinuiţii T.I.ş.a., sunt prieteni şi locuiesc în satul A , com. D ,

jud.  G.

În seara zilei de 13.11.2005, în jurul orei 23:30, ei s-au întâlnit în dreptul locuinţei numitului

G  N  (loc luminat de un bec de la reţeaua publică), şi au luat hotărârea să exercite agresiuni asupra părţii

vătămate S  A , ca urmare a unui conflict anterior.

În scurt timp, au observat că din direcţia barului, venea atelajul condus de partea vătămată

S  A aceasta fiind însoţită de martorii S  N  şi C.I.. Le-au ieşit în întâmpinare şi s-au năpustit asupra lor

înarmaţi cu obiecte contondente.

T.I.ş.a. au lovit-o pe partea vătămată S A , iar M C  şi F  A pe martorul S. A. Martora C  I 

nu a fost agresată. Aceasta s-a retras la o distanţă de 5 metri şi a privit derularea incidentului plângând.

Partea vătămată S. A , pentru a nu fi lovită cu parul în zona capului de către învinuitul T  I ,

a barat lovitura cu braţul stâng, ceea ce a determinat fracturarea cubitusului. Învinuitul B. A. a lovit victima

cu drugul de la căruţă în regiunea parieto-occipitală stânga, fapt pentru care aceasta a căzut la pământ.

Totodată, învinuitul T.G  i-a aplicat o lovitură cu piciorul în zona gurii. Învinuiţii au continuat să o lovească

cu pumnii şi picioarele.

Martorii B N. ş.a. i-au remarcat de la aproximativ 15 m distanţă şi au strigat la ei în sensul

încetării agresiunii. Învinuiţii au constatat apropierea martorilor şi s-au urcat în căruţa lui T.I., trecând în

fugă pe lângă aceştia.

Partea vătămată a fost internată în spital, fiind diagnosticată cu fractură a cubitusului stâng,

necesitând intervenţie chirurgicală, fractură de bază de craniu etaj mijlociu, otoragie stânga cu ruptură

timpan şi fractură coronară canin – dinte 33. După examinarea medico-legală s-a stabilit că a suferit leziuni

ce s-au putut produce prin lovire repetată cu un corp contondent alungit şi cu corp dur. S-a apreciat un

număr de 45 – 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea cubitusului, respectiv 30 – 35 de zile pentru

restul leziunilor.

În urma altercaţiei, partea vătămată a precizat că şi-a pierdut geaca din piele, în valoare de

380 lei, în care se aflau portofelul şi sumele de 500 euro, respectiv 1000 lei.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpaţii au avut o atitudine sinceră.

Deoarece învinuiţii M. C. ş.a. l-au lovit doar pe martorul S  N , fără ca aceştia să exercite

violenţe faţă de partea vătămată  SA,  iar martorul nu a formulat plângere penală, s-a dispus scoaterea

acestora de sub urmărire penală, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de

art. 181, al. 1, C.P. (parte vătămată S A ) şi neînceperea urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de

lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180, al. 1, C.P. (parte vătămată S  N).

Partea vătămată S.A  a fost internată în perioada 14.11.2005 – 09.12.2005 (F.O. nr.

57650/3904/2382/2733). În cursul urmăririi penale, aceasta a exprimat pretenţii civile în cuantum de 16.000

lei (6000 lei daune morale şi 10000 lei daune morale).

Pe parcursul judecăţii, inculpaţii T. I. ş.a.nu au mai menţinut declaraţiile de la urmărirea

penală, încercând să acrediteze ideea că singurii vinovaţi de acest incident au fost M C ş.a.

Au fost audiaţi martorii din acte.

La data de 02.09.2010, apărătorii inculpaţilor au solicitat schimbarea încadrării juridice, din

infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de 181, al. 1, C.P., în infracţiunea de lovire sau alte violenţe,

prevăzută de 180, al. 2, C.P. De asemenea, şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.

Bujor, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art.

181, al. 1, C.P, în infracţiunea de infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181, al. 1, C.P, cu

aplicarea art. 75, lit. a, C.P.

  Prin încheierea de şedinţă din data de 02.09.2010, instanţa a respins ca fiind nefondată

cererea apărătorilor inculpaţilor şi a admis cererea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.

Bujor, dispunând schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută

de art. 181, al. 1, C.P, în infracţiunea de infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181, al. 1,

C.P, cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., motivarea fiind cuprinsă în încheierea de şedinţă respectivă.

Din examinarea materialului probator administrat atât în faza urmăririi penale, cât şi în

faza de judecată şi în special declaraţiile inculpaţilor (filele 16 – 24 şi 28 - 33 D.U.P. şi 43 – 46 dosar

instanţă), declaraţiile martorilor (fila 25 – 27, 34 - 67 D.U.P şi 108, 147, 173, 174, 184, 194 dosar

instanţă), declaraţiile părţii vătămate (fila 7 - 13 D.U.P. şi 158 dosar instanţă), certificate medico legale

(fila 14 - 15 D.U.P.), cazierele judiciare al inculpaţilor (fila 13, 14, 16 dosar instanţă), instanţa reţine

următoarea situaţie de fapt :

Pe latura penală, instanţa reţine că în seara zilei de 13.11.2005, în jurul orei 23:30,

inculpaţii T. I.ş.a., fiind însoţiţi de numiţii M  C.ş.a., martori în cauză, s-au întâlnit în dreptul locuinţei

numitului G  N  (loc luminat de un bec de la reţeaua publică), şi au luat hotărârea să exercite agresiuni

asupra părţii vătămate S  A , ca urmare a unui conflict anterior.

Inculpaţii mers din  căruţa condusă de inculpatul T  I , iar în punctul „în deal la mânăstirea A

”, au coborât, ieşind înaintea părţii vătămate cu beţe în mână.

Inculpaţii T  I.ş.a.au lovit-o pe partea vătămată SA, iar M C  şi F  A, pe martorul S  A .

Martora C  I  nu a fost agresată. Aceasta s-a retras la o distanţă de 5 metri şi a privit derularea incidentului

plângând.

Partea vătămată S  A pentru a nu fi lovită cu parul în zona capului de către învinuitul T  I , a

barat lovitura cu braţul stâng, ceea ce a determinat fracturarea cubitusului. Inculpatul B  A  a lovit victima

cu drugul de la căruţă în regiunea parieto-occipitală stânga, fapt pentru care aceasta a căzut la pământ.

Totodată, inculpatul T G i-a aplicat o lovitură cu piciorul în zona gurii. Inculpaţii au continuat să o lovească

cu pumnii şi picioarele, până la apropierea martorilor B  N , B  A l, M I şi U  C moment după care, inculpaţii

au părăsit locul agresiunii, în căruţă, trecând în viteză pe lângă aceştia.

Partea vătămată a fost internată în spital, fiind diagnosticată cu fractură a cubitusului

stâng, necesitând intervenţie chirurgicală, fractură de bază de craniu etaj mijlociu, otoragie stânga cu

ruptură timpan şi fractură coronară canin – dinte 33. După examinarea medico-legală s-a stabilit că a suferit

leziuni ce s-au putut produce prin lovire repetată cu un corp contondent alungit şi cu corp dur. S-a apreciat

un număr de 45 – 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea cubitusului, respectiv 30 – 35 de zile

pentru restul leziunilor.

Fapta inculpaţilor T.A.ş.a. de a-i pricinui părţii vătămate S A leziuni care au necesitat 45 –

50 de zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală,

prevăzută de art. 181, al. 1, C.P, cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P.

La individualizarea pedepsei care urmează să care urmează să fie aplicată inculpatului

Taşcă Ion, pentru fapta săvârşită, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal,

respectiv gradul de pericol social concret al faptei, urmările produse, atingerea adusă valorilor sociale

ocrotite şi circumstanţele reale de săvârşire.

Instanţa va avea în vedere că, potrivit fişei de cazier, inculpatul nu este cunoscut cu

antecedente penale.

Faţă de criteriile enumerate, instanţa va dispune condamnarea inculpatului T  I , în temeiul

art. 181, al. 1, C.P., cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârşirea

infracţiunii de vătămare corporală.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va

interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în

autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul

autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta

poate fi realizat şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit prevederilor art. 81 Cod

penal pe un termen de încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării

condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe

durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În ceea ce priveşte inculpatul T .G instanţa va reţine, la individualizarea pedepsei care

urmează să care urmează să fie aplicată inculpatului pentru fapta săvârşită, criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei,

urmările produse, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite şi circumstanţele reale de săvârşire.

Instanţa va avea în vedere că, potrivit fişei de cazier, inculpatul nu este cunoscut cu

antecedente penale.

Faţă de criteriile enumerate, instanţa va dispune condamnarea inculpatului T.G.C  , în

temeiul art. 181, al. 1, C.P., cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru

săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va

interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în

autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul

autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta

poate fi realizat şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit prevederilor art. 81 Cod

penal pe un termen de încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării

condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe

durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Aceleaşi criterii reţinute ca şi în cazul celorlalţi doi inculpaţi, respectiv, criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, gradul de pericol social concret al faptei, urmările

produse, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite şi circumstanţele reale de săvârşire, vor fi avute în

vedere şi în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei care urmează să care urmează să fie aplicată

inculpatului B A  pentru fapta săvârşită. De asemenea, instanţa va avea în vedere că, potrivit fişei de

cazier, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Faţă de criteriile enumerate, instanţa va dispune condamnarea inculpatului B A , în temeiul

art. 181, al. 1, C.P., cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârşirea

infracţiunii de vătămare corporală.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va

interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în

autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul

autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta

poate fi realizat şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit prevederilor art. 81 Cod

penal pe un termen de încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării

condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe

durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Pe latura civilă, instanţa reţine că în faţa organelor de cercetare penală, partea vătămată s-a

constituit parte civilă cu suma de 16.000 lei (6000 lei daune morale şi 10000 lei daune morale), fără a

produce probe în susţinerea acestora. Faţă de pasivitatea părţii vătămate în administrarea probatoriului,

instanţa se va pronunţa în mod exclusiv doar asupra daunelor morale.

Având în vedere prevederile art. 998 C.C., potrivit cărora, orice faptă a omului, care

cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara, instanţa

constată că în cauză s-a făcut dovada existenţei faptei ilicite (sub aspect penal, aceasta fiind apreciată ca

fiind infracţiune), a prejudiciului (atingerea adusă asupra onoarei părţii vătămate, acesta fiind lovit în

prezenţa mai multor persoane, care îl cunoşteau), a legăturii de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciul produs

şi existenţa vinovăţiei (în speţă fiind vorba de vinovăţia penală sub forma intenţiei, care este  cea mai gravă

formă de vinovăţie, fiind înglobată vinovăţiei civile).

Instanţa reţine însă că şi partea vătămată a fost în culpă, din punct de vedere civil, prin

angrenarea într-un conflict cu unul dintre protagonişti, respectiv, numitul M C ; înainte de producerea

agresiunii acesta punându-i o piedică. Culpa civilă, chiar dacă nu are relevanţă în ceea ce priveşte

răspunderea civilă, are relevanţă în ceea ce priveşte întinderea acesteia.

Faţă de aceste criterii, în baza art. 346 C.P.P., raportat la dispoziţiile art. 14 C.P.P. şi art.

998 – 999 C.C., instanţa obligă în solidar inculpaţii, potrivit dispoziţiilor art. 1003 C.C., să plătească părţii

civile S  A  suma de 3.000 lei daune morale.

Tot pe latura civilă, Spitalul Judeţean „Sf. Apostol Andrei” Galaţi s-a constituit parte civilă

împotriva inculpaţilor cu suma de 2711,84 lei, reprezentând cheltuieli cu asistenţa medicală acordată părţii

vătămate.

În cauză, din probele administrate, s-a făcut dovada faptei ilicite (activitatea de lovire a părţii

vătămate), a prejudiciului (cheltuielile de spitalizare), a vinovăţiei făptuitorilor (în sarcina acestuia s-a reţinut

chiar vinovăţia penală, care reprezintă cea mai gravă formă de vinovăţie) şi legătura de cauzalitate dintre

faptă şi prejudiciu, motiv pentru care instanţa va admite constituirea părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de

Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, cu suma de 2711,84 lei, reprezentând cheltuieli cu asistenţa medicală

acordată părţii vătămate, inculpaţii urmând a fi obligaţi în solidar, potrivit dispoziţiilor art. 1003 C.C, la plata

acestei sume.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, obligă fiecare inculpat, la plata sumei de

500 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

 În baza art. 334 C.P.P., respinge cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de

apărătorii inculpaţilor, din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 182, al. 1, C.P. în

infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180, al. 2, C.P., ca fiind nefondată.

În baza art. 334 C.P.P., admite cererea reprezentantului Parchetului de pe lângă

Judecătoria Tg. Bujor de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută

de art. 181, al. 1, C.P., în infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181, al. 1, C.P., cu

aplicarea art. 75, lit. a, C.P.

În temeiul art. 181, al. 1, C.P., cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., condamnă pe inculpatul T I

, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă.

 În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, interzice

inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile

publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 81 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei, pe un termen de

încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării

condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe

durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 181, al. 1, C.P., cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., condamnă pe inculpatul T G

C la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, interzice

inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile

publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

  În temeiul art. 81 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei, pe un termen de

încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării

condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe

durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 181, al. 1, C.P., cu aplicarea art. 75, lit. a, C.P., condamnă pe inculpatul B 

A , la pedeapsa închisorii de 2 ani,  pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, interzice

inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile

publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

  În temeiul art. 81 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei, pe un termen de

încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării

condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe

durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 346 C.P.P., raportat la dispoziţiile art. 14 C.P.P. şi art. 998 – 999 C.C.,

obligă în solidar inculpaţii să plătească părţii civile Spitalul Judeţean „Sf. Apostol Andrei” Galaţi suma de

2711,84 lei, reprezentând cheltuieli cu asistenţa medicală acordată părţii vătămate.

În baza art. 346 C.P.P., raportat la dispoziţiile art. 14 C.P.P. şi art. 998 – 999 C.C.,

obligă în solidar inculpaţi să plătească părţii civile S  A , domiciliat în comuna  D , sat A, jud. G,  suma de

3.000 lei daune morale.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, obligă fiecare inculpat, la plata sumei de

500 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Încuviinţează onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 600 lei, sumă ce va fi avansată

din fondurile MJLC (avocat N C  ).

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru Ministerul Public şi de la

comunicare pentru inculpaţi, partea vătămată şi Spitalul Judeţean „Sf. Apostol Andrei” Galaţi.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30.09.2010. 

Preşedinte, Grefier,

Red./N.N./11.10.2010

Tehnred.M-M-/11.10.2010

2 ex./11.10.2010

8

Domenii speta

Spete similare