Plângere fond funciar

Prin plângerea în materie funciară, adresată Judecătoriei Piteşti, înregistrată la data 29.08.2007 reclamanţii SI şi IC, în contradictoriu cu pârâtele, Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar Albota şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nelegalitatea hotărârii nr.104/30.05.2006 emisă de Comisia Judeţeană Argeş, constatând vătămarea dreptului lor şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren cu vegetaţie forestieră, situat pe raza comunei Albota, judeţul Argeş în punctul „Micu - Motoc".

In motivarea cererii, reclamanţii au arătat că au formulat cerere de reconstituire potrivit Lg. 247/2005, în calitate de moştenitori ai autoarei lor, cerere care a fost respinsă, la propunerea Comisiei Locale Albota, de către Comisia Judeţeană Argeş, întrucât nu deţin acte doveditoare. Au relevat reclamanţii că fac dovada proprietăţii lor, cu declaraţii de martori, care au fost înaintate prin contestaţia formulată în termen legal, către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, fiind îndreptăţiţi să li se atribuie suprafaţa de teren pădure solicitată, care nu a fost retrocedată anterior, potrivit legilor fondului funciar, că deţin chiar şi act de vânzare - cumpărare din 1923.

Prin sentinţa civilă nr. 1207/2008 pronunţată de Judecătoria Piteşti - secţia civilă a fost respinsă plângerea, cu motivarea că bunica reclamanţilor nu figurează în evidenţele Comisiei Locale de Fond Funciar Albota cu terenul solicitat de către reclamanţi şi că nici după reorganizarea administrativ teritorială din 01.01.1990 această suprafaţă de teren nu a trecut în perimetrul comunei Albota. In acest sens, pârâta a depus la dosar copie de pe registrul agricol din anii 1959-1962, din care a rezultat că autoarea reclamanţilor nu a deţinut teren cu vegetaţie forestieră pe raza comunei Albota.

Mai mult, din actul de vânzare - cumpărare nr. 1800/02.06.1923, ataşat la dosarul cauzei, reclamanţii au făcut dovada că autoarea lor a dobândit prin cumpărare o suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră de 0,50 ha, dar pe raza Comunei Hinţeşti, judeţul Argeş, punctul „Piscul Ghincii", şi nicidecum pe raza comunei Albota, judeţul Argeş.

Totodată, s-a reţinut că la dosar au fost ataşate declaraţii de martori neautentificate, acestea neavând nici o valoare juridică, dar puteau fi suplinite prin audierea lor directă de către instanţă, fapt pe care reclamanţii nu l-au solicitat, nu au depus declaraţii autentice, iar din titlul de proprietate nr. 3697/2003, emis pe numele autoarei II, a rezultat că aceasta a fost împroprietărită cu suprafaţa de 0,50 ha teren forestier, în amenajamentul silvic Poiana Lacului, al Comisiei Locale de Fond Funciar Albota.

Instanţa a reţinut că reclamanţii nu şi-au susţinut pretenţiile lor nemai prezentându-se, în cauză fiind absolut necesare administrarea probei testimoniale şi a unei expertize tehnice de specialitate care să stabilească cu certitudine regimul juridic al terenului solicitat faţă de înscrisul deţinut, dacă acestora li se mai cuvine vreo diferenţă de teren pe raza comunei Albota faţă de reconstituirile făcute anterior, pentru care deţin şi titlul de proprietate, emis pe numele autoarei II.

Cum cel ce face o propunere în faţa justiţiei, trebuie să o şi dovedească, instanţa, în temeiul art.1169 Cod civil, coroborat cu art. 54 din Lg 247/2005, art. 22 şi 24 din aceeaşi lege a respins plângerea formulată de către reclamanţi.

Împotriva sentinţei civile de mai sus au declarat apel reclamanţii criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susţinând că instanţa a ignorat dovezile depuse la dosar, în speţă declaraţiile de martori ataşate cererilor de reconstituire.

S-a reţinut că prin titlul de proprietate nr.3697/2003 li s-a reconstituit reclamanţilor dreptul de proprietate pentru 0,50 ha teren forestier deşi recurentul nu este inclus în titlu, actul fiind emis pentru IC si IG care au moştenit-o pe bunica lor comună IF si nu pe II. Greşit a reţinut instanţa că au fost respinse contestaţiile reclamanţilor în contextul în care pârâtele nu au depus la dosar tabelul anexă cu contestaţiile soluţionate de comisie.

Aspectul invocat de Comisia Locală Albota potrivit cu care terenul se află pe raza comunei Moşoaia şi nu Albota, nu justifică respingerea plângerii, întrucât ambele comisii sunt coordonate de Comisia Judeţeană Argeş, în plus fiind vorba de lămurirea unor probleme de drept judecătorul este considerat specialist în domeniu, neputând numi un expert pentru elucidarea unor aspecte pe care si el este capabil să le rezolve.

La termenul de judecată din 19 iunie 2008 tribunalul a calificat calea de atac în raport de prevederile Legii nr.247/2005 ca fiind recursul.

Tribunalul Argeş, secţia civilă, prin Decizia nr.1122/R/24.06.2008, pronunţată în dosarul nr.8871/280/2007 a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu motivarea că potrivit prevederilor art. 129 pct.5 C. pr. civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corectă a legii,în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.

In raport de textul de lege sus arătat, se constată că instanţa, cu ignorarea rolului activ astfel cum este reglementat de lege, nu a învederat reclamanţilor - aceasta chiar dacă s-a solicitat judecata cauzei în lipsă - necesitatea efectuării unui raport de expertiză care să transpună în teren actele vechi de proprietate depuse la dosar, să verifice dacă terenul solicitat de reclamanţi se regăseşte în aceste acte, dacă este situat pe raza localităţii Albota şi în funcţie de titlul de proprietate depus la dosar să concluzioneze dacă terenul pretins a fost avut în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate si dacă reclamanţii sunt îndreptăţiţi la reconstituire, obiective ce pot fi completate eventual si cu altele propuse de părţi si tot astfel instanţa deşi retine că declaraţiile neautentificate nu au valoare juridică si puteau fi suplinite prin audierea directă a martorilor propuşi nu a învederat reclamanţilor această posibilitate.

Judecătoria Piteşti, prin sentinţa civilă nr.3083 din 24 aprilie 2009 a admis plângerea formulată de reclamanţi, a dispus anularea hotărârii nr.104/2006 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş şi a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in sarcina paratelor pentru suprafaţa de teren de 3 ha situata in pct. „Micu Moţoc" – com. Albota, jud. Argeş.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut din declaraţiile martorilor şi adresa nr.2075/24.03.2009 emisă de Ocolul Silvic Poiana Lacului, judeţul Argeş că parcela 105 UP 4 Moşoaia, pe teritoriul căreia se află amplasat terenul forestier, a fost predată către Comisia Locală de fond funciar Albota  în baza Lg. nr.18/1991 din 08.09.1994. 

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata Comisia Locală Albota de Fond Funciar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât instanţa a reţinut greşit că intimaţii-petenţi sunt persoane îndreptăţite la reconstituire, apreciind că autoarea a fost proprietara terenului din litigiu deşi din cuprinsul actului de vânzare-cumpărare din anul 1923(cu nr.800) rezultă că autoarea II a dobândit o suprafaţă de 0,50 ha amplasată pe raza comunei Hinţeşti, pct. „Piscu Ghincii" iar nu pe raza comunei Albota, pentru diferenţa de 3 ha reţinută de instanţă neexistând nici o dovadă a calităţii de proprietar a autoarei.

S-a mai motivat că instanţa a încălcat dispoziţiile legale întrucât a dat eficienţă unor declaraţii de martori neautentificate, care nu pot avea valoare juridică şi nu a dat dovadă de rol activ întrucât nu a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru a lămuri situaţia de fapt, expertiză care să transpună în teren actele vechi de proprietate depuse la dosar, să se verifice dacă terenul se regăseşte în acestea şi dacă este situat pe raza localităţii Albota, urmând ca  în raport de titlul de proprietate aflat la dosar să se concluzioneze dacă acesta a fost avut în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate şi dacă mai sunt îndreptăţiţi la reconstituire.

La termenul din data de 14.01.2010 intimatul-petent SI a invocat excepţia de nulitate a recursului ,arătând că acesta este nemotivat.

Prin Decizia nr.110/R/21.01.2010 Tribunalul Argeş a respins excepţia invocată, a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă cu motivarea că instanţa nu s-a conformat celor dispuse anterior de către Tribunalul Argeş, în sensul ca în rejudecare să suplimenteze probatoriul cu proba cu martori şi expertiză.

Instanţa a pus în discuţia părţilor proba cu expertiză, la termenul din data de 19.09.2009, dar reclamantul s-a opus la efectuarea acesteia, însă în  vederea respectării principiului rolului activ prev. de disp. art.129 pct.5 C.pr.civ. pentru aflarea adevărului în cauză, în vederea stabilirii faptelor si aplicării corecte a legii, instanţa putea dispune administrarea probelor pe care le considera necesare chiar dacă părţile se împotriveau, respectiv putea să admită proba cu expertiză propusă din oficiu, să pună în vedere reclamantului să achite onorariul de expertiză, iar în situaţia în care acesta refuza - să pună în discuţie achitarea onorariului de către partea adversă, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

De asemenea, instanţa nu a pus în discuţie suplimentarea probatoriului cu proba cu martori, respectiv - audierea directă a martorilor ale căror declaraţii neautentificate au fost depuse la dosar şi în acest mod nu a respectat dispoziţiile instanţei de casare şi nu şi-a manifestat rolul activ în soluţionarea prezentului proces, având în vedere că administrarea acestor probe era strict necesară în lămurirea aspectelor esenţiale ale pricinii. 

Judecătoria Piteşti a înregistrat cauza sub nr.15246/280/2010, iar la termenul din 04.10.2010, faţă de dispoziţia instanţei de casare şi faţă de obiectul cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize specialitatea topografie cu obiectivele arătate mai sus, fiind numit expert Diaconu Ion cu un onorariu în cuantum de 500 lei în sarcina reclamanţilor.

În şedinţa publică din 22.11.2010, Judecătoria Piteşti a dispus suspendarea cauzei potrivit disp.art.155 ind.1 C.proc.civ., având în vedere că reclamanţii nu s-au conformat dispoziţiilor instanţei în sensul că nu au achitat onorariu de expert în cuantum de 500 lei în vederea efectuării expertizei.

La data de 28.03.2011, s-a luat act că la dosar a fost depusă adresa emisă în dosarul nr.9393/1/2010 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală, potrivit căreia prin încheierea nr.2159/09.03.2011, s-a admis cererea de strămutare formulată de reclamanţi, cu privire la dosarul nr.15246/280/2010 al Judecătoriei Piteşti şi s-a dispus strămutarea acestei cauze de la Judecătoria Piteşti, la Judecătoria Vînju Mare, cu păstrarea actelor de procedură.

Judecătoria Vînju Mare a înregistrat cauza sub nr.15246/280/2010 şi din oficiu a dispus citarea pârâtelor, Comisia Locală de fond funciar Albota, judeţul Argeş şi Comisia Judeţeană de fond funciar Argeş, să achite onorariu provizoriu în cuantum de 500 lei în contul expertului DI,  pentru expertiza dispusă în cauză, precum şi citarea martorilor BTsi OI.

 La termenul din 31.05.2011, s-a luat act că martora OI a decedat conform certificatului de deces depus la dosar de către reclamanţi.

 Prin încheierea din 25.10.2011, Judecătoria Vînju Mare a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art.155 ind.1 C.proc.civ., reţinând că reclamanţii şi pârâtele nu au îndeplinit obligaţia statornicită la termenele anterioare, de a face dovada achitării contravalorii expertizei în cuantum de 500 lei, în contul expertului topo DI, pentru expertiza dispusă în cauză.

Împotriva încheierii de suspendare, reclamanţii au declarat recurs susţinând că pârâtele nu au interes să plătească onorariul de expert, iar  obligarea reclamanţilor la plata onorariului  este nelegitimă, întrucât contravine disp. art.170 C.pr.civ.,  fiind un abuz de drept.

Tribunalul Mehedinţi prin D.C nr.1395/R/03.12.2012 a admis recursul, a casat încheierea din 25.10.2011 a Judecătoriei Vînju Mare şi a trimis cauza pentru continuarea judecăţii aceleiaşi instanţe, cu motivarea că potrivit disp. art.155 indice 1 C.pr.civ. instanţa poate suspenda cauza când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, în încheiere arătându-se ce anume obligaţii nu au fost respectate.

În speţă, se reţine că deşi reclamanţilor li s-a pus în vedere să achite onorariul de expert de către Judecătoria Piteşti, prin încheierea din 04.10.2010, după strămutare la Judecătoria Vânju Mare, această obligaţie a fost stabilită  în sarcina  pârâtelor,  dispunându-se suspendarea cauzei fără a se menţiona la vreun termen de judecată că reclamanţii, au în continuare de îndeplinit obligaţia respectivă.

Prin urmare, instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei cu încălcarea disp. art.155 ind. 1 C.pr.civ., astfel că a trimis cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii, în sensul de a aplica corect dispoziţiile legale cu privire la sancţionarea reclamanţilor care au interes în soluţionarea plângerii formulată în anul 2007, în cazul  împiedicării  judecării cauzei, prin neîndeplinirea  obligaţiei de a  achita onorariul provizoriu de expert.

Judecătoria Vînju Mare, la mai multe termene, a dispus  citarea pârâtelor Comisia Locală de fond funciar Albota prin primar şi Comisia Judeţeană de fond funciar Argeş, cu menţiunea să achite onorariu provizoriu în cuantum de 500 lei în contul expertului topo DI, pentru expertiza dispusă în cauză.

Fiind audiat martorul BT, acesta a declarat că reclamanţii solicită reconstituirea dreptului de proprietate, pentru un teren cu vegetaţie forestieră a cărui întindere nu poate să o aprecieze, teren ce este situat pe raza localităţii Albota, judeţul Argeş, în punctul Valea Micului şi care a aparţinut autoarei OG, ai cărei moştenitori sunt reclamanţii din prezenta cauză.

A mai relatat martorul că în acel loc, au avut teren cu pădure şi părinţii săi, respectiv autoarea BF, teren pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, însă nu cunoaşte dacă reclamanţii au solicitat Comisiei Locale să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul cu vegetaţie forestieră pe care îl solicită instanţei.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi coroborând probele administrate, instanţa constată şi reţine următoarele : 

Prin cererea formulată la data de 29.08.2007 şi înregistrată sub nr.15246/280/2010 reclamanţii, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nelegalitatea hotărârii nr.104/ 30.05.2006 emisă de Comisia Judeţeană Argeş, constatând vătămarea dreptului lor şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza Comunei Albota, judeţul Argeş în punctul „Micu - Motoc".

Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş prin Hotărârea nr.104/30.05.2006 a respins cererile reclamanţilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră, teren situat în Valea Micului, în punctul „Moţoc", provenit de la bunica reclamanţilor OG - cu motivarea că lipsesc actele doveditoare.

Referitor la efectuarea expertizei dispusă în cauză, având în vedere însă că pârâtele Comisia Locală de fond funciar Albota prin primar şi Comisia Judeţeană de fond funciar Argeş, nu au depus suma statornicită de instanţă reprezentând onorariu expert conform art.170 alin.3 şi art.171 ind.1 C.proc.civ., instanţa a decăzut pârâtele din proba cu expertiză topo.

Reclamanţii au făcut dovada calităţii de moştenitori ai autoarei lor, cu actele de stare civilă dar şi a faptului că autoarea OG, bunica lor a deţinut teren cu vegetaţie forestieră în punctul Valea Micului, pe raza comunei Albota, judeţul Argeş, aşa cum rezultă din depoziţia martorului BT, audiat în instanţă, astfel că reclamanţii sunt persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu.

Pentru o justă soluţionare a cauzei, instanţa a verificat dacă reclamanţilor le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.18/1991 şi respectiv în raport de acestea a stabilit dacă sunt îndeplinite condiţiile de reconstituire a suprafeţei de teren.

 Astfel, dispoziţiilor  art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991, republicată, stabilesc cu valoare de principiu că de prevederile legii beneficiază şi moştenitorii persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în condiţiile legii civile.

 Totodată potrivit disp.art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate, ce este de competenţa comisiilor judeţene de fond funciar, în baza întregii documentaţii efectuate de comisiile locale.

Se reţine din declaraţiile martorilor şi adresa nr.2075/24.03.2009 emisă de Ocolul Silvic Poiana Lacului, judeţul Argeş, că parcela 105 UP 4 Moşoaia, pe teritoriul căreia se află amplasat terenul forestier, a fost predată către Comisia Locală de fond funciar Albota în baza Lg. nr.18/1991 din 08.09.1994.

Faţă de întregul material probator administrat în cauză, văzând şi dispoziţiile  Legii nr.247/2005 (care modifică prevederile Legii nr.1/2000, respectiv dispoziţiile Legii nr.18/1991) şi ţinând cont de disp.art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, instanţa apreciază plângerea ca întemeiată, urmând a o admite ca atare.

În consecinţă, instanţa va anula hotărârea nr.104/30.05.2006 a Comisiei Judeţene de fond funciar Argeş, în ceea ce priveşte pe reclamanţi (anexa nr.37, nr.poz.10-11) şi va obliga pârâtele să reconstituie dreptul de proprietate în beneficiul reclamanţilor, pentru suprafaţa de 3 ha teren forestier, situat în punctul „Micu-Moţoc”,  pe raza comunei Albota, judeţul Argeş, luându-se  că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Admite plângerea având ca obiect „fond funciar”, privind pe reclamanţii SI şi IC  în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană de fond funciar Argeş – Piteşti, judeţul Argeş şi Comisia Locală de fond funciar de pe lângă Primăria Albota – prin primar – judeţul Argeş.

Anulează hotărârea nr.104/30.05.2006 a Comisiei Judeţene de fond funciar Argeş, în ceea ce priveşte pe reclamanţi. 

Obligă pârâtele să reconstituie dreptul de proprietate în beneficiul reclamanţilor, pentru suprafaţa de 3 ha teren forestier, situat în punctul „Micu-Moţoc”,  pe raza comunei Albota, judeţul Argeş. 

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare