Ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Accident de circulaţie. Daune materiale şi morale

Sentinţă penală 59 din 19.01.2012


Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, etc.

Totodată,  aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langă Judecatoria … nr. … din  data de … şi înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. …  la data de …, inculpatul HI – fiul lui …, născut la data de … în …, domiciliat în …, cetăţean …, studii .., …,…, CNP …,  posesor al … eliberat la data de … de …, fără antecedente penale, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 şi 2  din C .pen. şi art. 184 alin. 1 şi 3 din C. pen., cu aplic. art. 33 lit. b din C. pen.

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că la data de …, în jurul orei …, inculpatul HI a condus autotrenul marca … cu numărul de înmatriculare … (care tracta semiremorca … cu nr. de înmatriculare …), pe …, iar la km. …, pe raza localităţii …, din culpa sa, a produs un accident rutier, care a avut ca urmare decesul victimei RM (conducător al autoturismului  marca … cu nr. de înmatriculare …) şi vătămarea corporală a părţii vătămate RMD, pasager al aceluiaşi autoturism (vătămare ce a necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În data de … ,în jurul orelor …, inculpatul  HI, în calitate de conducător auto al  autotrenului marca … cu numărul de înmatriculare …, care tracta semiremorca … cu nr. de înmatriculare … (inculpatul efectua o cursă în folosul SC S – societate care, în prezent, este în faliment) se deplasa pe … dinspre … spre …. Concomitent, însă din sens opus (… - …), se deplasa autoturismul  marca … cu nr. de înmatriculare …, condus de numitul RM (în autoturism fiind pasager, pe scaunul din dreapta partea civilă RM, iar pe bancheta din spate, fiul acestora, respectiv partea vătămată RMD).

Instanţa reţine că din actele de la dosar, respectiv traducerile certificatelor de înmatriculare  ale autotrenului şi ale semiremorcii, precum şi din fotografiile judiciare efectuate la faţa locului reiese fără dubiu că numărul de înmatriculare al autotrenului condus de inculpat este …, iar al semiremorcii este …, şi nu invers cum, din eroare, s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei.

 La un moment dat, în zona km. …, inculpatul, în mod nejustificat, a pătruns cu autotrenul pe contrasens, intrând în coliziune cu autoturismul condus de victima RM. Impactul dintre cele două autovehicule (realizat în zona km. …) a fost fronto-lateral stânga corespunzător fiecăruia şi, ţinându-se cont de orientarea autovehiculelor la momentul impactului, traiectoria autotractorului condus de inculpat se situa pe o direcţie de pătrundere pe contrasens, în evoluţia sa în cadrul evenimentului rutier.

În urma accidentului, victima RM  a suferit grave leziuni care i-au provocat decesul, iar partea vătămată RMD a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

În faza de urmărire penală a fost efectuată o expertiză tehnică auto şi un supliment expertiză de către expert tehnic …, ocazie cu care s-a stabilit că locul impactului s-a situat pe banda de mers … - …, la km. …, viteza de deplasare a autoturismului fiind de 29-30 km/h, iar a autotrenului de 52 km/h, că victima nu a încălcat nicio regulă de circulaţie, iar inculpatul a încălcat prev. art. 135 alin. 2, art. 158 lit. k şi art. 181 pct. 14 din HG nr. 85/2003 ( filele … din dosarul de urmărire penală vol. …).

Fiind audiat de organele de urmărire penală, inculpatul HI a declarat că  a derapat deoarece viscolea puternic şi carosabilul era umed, situaţie în care a pierdut controlul autotrenului şi a intrat în coliziune cu autovehiculul condus de victima RM, autovehicul care, de asemenea era în derapaj. Ulterior, acesta a susţinut că autoturismul victimei derapase, intrând astfel pe sensul său de mers, astfel că inculpatul nu a mai putut evita coliziunea (filele … – dosarul de urmărire penală volumul …).

Faţă de aceste susţineri ale inculpatului, dar şi pe fondul opiniilor separate formulate de expertul parte desemnat de inculpat în faza de urmărire penală (filele … din dosarul de urmărire penală vol. …, conform cărora ambii conducători auto trebuiau să manifeste prudenţă maximă în trafic, pe fondul neechipării corespunzătoare, organul de urmărire penală, în virtutea rolului activ, din oficiu a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice auto criminalistice, conform ordonanţei nr. … din data de … (emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria …).

Având la dispoziţie întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, Laboratorul … a efectuat raportul de expertiză criminalistică nr. …. Conform acestui ultim raport de expertiză criminalistică, inculpatul HI putea preveni producerea accidentului rutier, dacă ar fi condus vehiculul său în aşa fel încât să nu constituie un pericol pentru siguranţa  circulaţiei, menţinându-se totodată pe partea dreaptă a drumului public în direcţia sa de mers (către …), iar, mijloacele materiale de probă relevate indică poziţionarea locului impactului dintre cele două autovehicule ca fiind pe sensul de mers aferent autoturismului condus de victima RM. De asemenea, conform acestei expertize, nu s-au putut stabili vitezele de circulaţie ale autovehiculelor, iar, în condiţiile date victima RM nu putea evita coliziunea cu autotractorul condus de inculpat, pătrunderea pe contrasens a autotrenului nedatorându-se unei derapări (filele … din dosarul de urmărire penală – vol. …).

Instanţa va acorda gir expertizei criminalistice ultim efectuate în cauză, respectiv cea întocmită de Laboratorul …, având în vedere, pe de o parte tehnica folosită la efectuarea acesteia (aspect de natură a reface o situaţie faptică apropiată împrejurărilor comiterii accidentului rutier), iar pe de altă parte aceasta se coroborează cu celelalte probatorii administrate în prezenta cauză (Raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expert tehnic …, declaraţii părţi vătămate, proces verbal de cercetare la faţa locului, planşe fotografice).

Conform raportului de autopsie medico-legală nr. … al Serviciului de Medicină Legală … moartea numitului RM „a fost violentă şi s-a datorat dilacerării cerebrale consecutivă unui traumatism cranio-cerebral acut deschis în timpul unui accident rutier” ( filele … din dosarul de urmărire penală, vol. …).

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. … al Institutului de Medicină Legală partea vătămată RMD „a prezentat la data de … leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu/de corp/plan dur, posibil în condiţiile unui accident rutier, necesitând pentru vindecare 20-35 zile îngrijiri medicale, nefiind pusă în primejdie viaţa victimei şi neprezentându-se infirmitate fizică permanentă” ( filele … din dosarul de urmărire penală, vol. …).

Faţă de întregul material probator administrat în cauză, în mod cert, reiese că acţiunea de pătrundere a  inculpatului cu  autotrenul pe contrasens, este în raport de cauzalitate directă cu producerea accidentului şi, implicit cu decesul victimei RM şi vătămarea corporală a părţii vătămate RMD.

Cu ocazia cercetării judecătoreşti, instanţa a procedat la audierea părţii vătămate constituită parte civilă RM (f. … dosar instanţă vol. …), precum şi a martorilor CEM şi RV (f. … din dosar instanţă – vol. …).

Pe parcursul procesului penal, inculpatului HI i-a fost respectat dreptul la apărare, în faza de urmărire penală, fiind audiat în prezenţa apărătorului ales şi prin intermediul unui traducător autorizat, şi având, de asemenea desemnat un expert parte care să participe la expertiza tehnică auto efectuată iniţial în cauză (f. … - dosar de urmărire penală  - vol. …). De asemenea, în aceeaşi fază procesuală, inculpatul a fost citat prin comisie rogatorie internaţională la domiciliul său din … în vederea prezentării materialului de urmărire penală, totodată comunicându-i-se un exemplar al raportului de expertiză criminalistică efectuat în cauză (f. - … dosar de urmărire penală vol. …).

În faza de judecată, inculpatul, deşi legal citat, nu a dat curs citaţiilor, condiţii în care, audierea acestuia de către instanţă a fost obiectiv imposibilă. De asemenea, pe parcursul judecăţii, inculpatului i-a fost asigurat dreptul la apărare, prin desemnarea unui avocat din oficiu.

Coroborând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că faptele inculpatului HI, care în data de …, în jurul orei …, a condus autotrenul marca … cu numărul de înmatriculare … (care tracta semiremorca … cu nr. de înmatriculare …), pe …, iar la km. …, pe raza localităţii …, din culpa sa, a produs un accident rutier, care a avut ca urmare decesul victimei RM (conducător al autoturismului marca … cu nr. de înmatriculare …) şi vătămarea corporală a părţii vătămate RMD, vătămare ce a necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive a infracţiunilor de: ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de  178 alin. 1 şi 2 şi art. 184 alin. 1 şi 3 din C. pen., cu aplic. art. 33 lit. b din C. Pen.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului pentru infractiunile prevazuta de art.  178 alin. 1 şi  2 din C. Pen. şi art. 184 alin. 1 şi 3 din C. pen., instanta va avea în vedere natura infracţiuniilor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârşite şi persoana inculpatului (inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, era angajat la data comiterii faptelor).

Instanţa apreciază că lipsa antecedentelor penale şi existenţa unui loc de muncă pe care inculpatul îl avea la data faptelor nu sunt date suficiente şi rezonabile de natură a activa în favoarea acestuia vreuna din circumstanţele atenuante prev. de art. 74 din C. Pen. (de altfel, aceste date minime privind persoana inculpatului nu se coroborează cu alte date, mai ales că inculpatul, după încetarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, nu s-a mai interesat în niciun fel de procesul penal, iar atitudinea sa procesuală a fost tot timpul, una de negare, contrară probelor administrate în cauză).

Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art. 178 alin. 1 şi 2 din Codul penal, instanţa va condamna pe inculpatul HI pentru infracţiunea de ucidere din culpă, la pedeapsa de : 2 ani închisoare.

În baza art. 184 alin. 1 şi 3 din Codul penal va condamna pe inculpatul HI pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă, la pedeapsa de : 6 luni închisoare.

Instanţa va face aplic.  art. 33 lit. b din. C. pen. şi art. 34 lit. b din C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de : 2 ani închisoare.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei (faţă de persoana inculpatului, de natura infracţiunilor şi faţă de cuantumul pedepselor aplicate), instanţa va dispune suspendarea condiţionată  a executării pedepsei, si va stabili termen de încercare 4 ani, potrivit art. 82 alin. 1 din Cod penal.

Va face aplicarea art. 359 C. Pr. Pen. şi va pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 din Cod penal.

Se va face aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. 2 din Cod penal rap. la art. 64 lit. a, teza a II – a şi lit. b din Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 din Cod penal se va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Sub aspectul laturii civile , instanta, în baza art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală, art. 998-999 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile RM, RMD, RNL (toţi cu domiciliul în …)  şi, în consecinţă, va obliga pe inculpatul HI în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SS – societate în faliment cu sediul în: …,  la plata sumelor de:

- 15.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale, şi 40.000 lei, reprezentând despăgubiri morale, către partea civilă RM;

- 70.000 lei, reprezentând despăgubiri morale, către partea civilă RMD;

- 55.000 lei reprezentând despăgubiri morale către partea civilă RNL.

De asemenea, în baza art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală, art. 998-999 Cod civil şi art. 313 din Legea 95/2006, va admite acţiunile civile formulate de părţile civile Spitalul … cu sediul în … şi Spitalul … şi, în consecinţă, va obliga pe inculpatul HI în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S – societate în faliment, la plata sumelor de:

- 645,78 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru pacientul RMD, sumă la care se adaugă dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea efectivă a debitului, către partea civilă Spitalul …;

- 1263,74 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru pacientul RMD către partea civilă Spitalul ….

Instanta  va acorda aceste despăgubiri motivat de urmatoarele aspecte:

În ceea ce priveste despăgubirile civile - materiale  în cuantum de 15.000 lei acordate părţii civile RM, acestea reprezintă cheltuielile ocazionate de această parte civilă cu înmormântarea victimei şi pomenirile ulterioare, cuantum pe care instanţa îl apreciază ca fiind rezonabil, fiind probat cu ajutorul martorilor CEM şi RV (f. … din dosar instanţă – vol. …), dar şi cu înscrisurile depuse (bonuri de casă,  chitanţe privind lucrare funerară, dispoziţie de livrare alimente, chitanţă îmbălsămare  - în total 4413,99 lei – filele … din dosarul instanţei vol. …). Totodată, in situatia dată, instanţa are în vedere la stabilirea acestui cuantum al despăgubirilor materiale vârsta victimei, valoarea preturilor practicate pe piata la data decesului şi în anul următor la diferite bunuri si servicii necesare in aceste momente, neexistand dubii cu privire la cheltuirea unor sume de bani în acest sens, sume de bani care însă nu trebuie să fie exagerate, ci rezonabil cuantificate, în lipsa unor documente justificative certe.

Deşi partea civilă RM a solicitat despăgubiri materiale în sumă totală de 100.000 lei, instanţa constată că pentru diferenţa de 85.000 lei, partea civilă nu a probat în niciun fel existenţa acestor presupuse cheltuieli generate de decesul soţului (existenţa unor împrumuturi contactate de victimă, în interesul bunului mers al căsătoriei, nu justifică acordarea unor despăgubiri materiale soţiei supravieţuitoare, în condiţiile în care aceste împrumuturi au constituit datorii comune ale soţilor).

Deşi părţile civile RMD şi RNL au solicitat despăgubiri materiale, fiecare, în sumă totală de câte 100.000 lei, instanţa constată că nu a fost probată în niciun fel existenţa acestor presupuse cheltuieli generate de decesul numitului RM (tatăl celor două părţi civile. Astfel, cheltuielile de înmormântare/pomenire au fost efectuate doar de către partea civilă RM, iar pentru spitalizarea părţii civile RMD (minor la data producerii accidentului rutier) nu s-au adus dovezi privind existenţa unor cheltuieli de spitalizare suplimentare care să nu se fi încadrat în gratuitatea medicamentaţiei şi spitalizării oferite de stat. În aceste condiţii, în lipsa unor probe minime privind existenţa sau cuantificarea unui prejudiciu material, solicitarea celor două părţi civile privind acordarea despăgubirilor materiale apare ca neîntemeiată.

Una dintre condiţiile esenţiale pentru acoperirea unui prejudiciu creat de către o persoană prin acţiunea sa culpabilă este ca acest prejudiciu să nu fi fost acoperit, ori, în speţă, după decesul numitului RM, cei doi copii ai acestuia, respectiv părţile civile RMD (născut la data de …) şi RNL (născută la data de …) au beneficiat de o pensie de urmaş în cuantum de 168,82 lei, fiecare, (potrivit deciziei nr. … a Casei Judeţene de Pensii …), iar, ulterior, prin decizia nr. … a Casei Judeţene de Pensii … părţii civile RMD i-a revenit o pensie de urmaş în cuantum de 317 lei, totul prin raportare la un salariu de 921,10 lei (f. … din dosar instanţă vol. …).

Se constată, astfel, că ambii copii ai victimei au beneficiat de o pensie de urmaş într-un cuantum rezonabil (cuantum ce se încadrează într-o cotă de 1/3 din veniturile victimei la data decesului – conform reglementărilor fostului Cod al Familiei), iar, în această situaţie, părţile civile RMD şi RNL nu justifică un interes în a solicita obligarea inculpatului la plata unei prestaţii periodice (pentru perioada minoratului şi a studiilor părţilor civile), deoarece singurul titular al unei acţiuni civile împotriva inculpatului privind cuantumul prestaţiei periodice (pensie de urmaş) acordată copiilor victimei ar fi Casa Judeţeană de Pensii …, instituţie care a acoperit prejudiciul creat de inculpat copiilor victimei.

Instanţa  apreciază că se impune a se acorda părţilor civile şi daune morale, în următorul cuantum : 40.000 lei către partea civilă RM; 70.000 lei către partea civilă RMD; 55.000 lei reprezentând despăgubiri morale către partea civilă RNL.

 La stabilirea acestor sume instanţa are în vedere faptul că desi a fost ceruta  o suma de 100.000 lei de către fiecare parte civilă, trebuie totuşi realizat un echilibru intre suferinţă şi situaţia reală.

Potrivit art. 998 C. civ. (articol în vigoare la data producerii accidentului rutier), răspunderea este angajată pentru fapta omului “  care cauzează altuia un prejudiciu “ , iar potrivit art. 999 C. civ “ răspunderea este angajată nu numai pentru prejudicial cauzat prin fapta sa“.

De altfel, necesitatea raportului de cauzalitate este implicată în insăşi definitia dată faptei ilicite, ca element al răspunderii civile, în condiţiile în care însuşi caracterul illicit al acesteia este dat de împrejurarea că prin ea a fost incălcată norma dreptului obiectiv şi a fost cauzat un prejudiciu dreptului subiectiv al unei persoane.

Necesitatea existentei acestui element al răspunderii – vinovăţia – rezultă expres din dispoziţiile art. 998 şi art. 999 C. civ , care prevăd răspunderea celui a cărui greseală ( art. 998 C. civ ) ori a cărui “ neglijentă “ sau “ imprudenţă “ (art. 999 ) a ocazionat prejudiciul.

Daunele morale  constituie acele consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate in bani, deci cu  conţinut neeconomic si care rezulta din atingerile si încălcările drepturilor personale nepatrimoniale ce pot fi date de durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnităţii, prestigiului sau reputaţiei unei persoane, etc.

Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, măsura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, etc.

Totodată,  aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs.

Astfel, este neîndoielnic faptul că decesul numitului RM a produs părţilor civile RM (soţie), RMD, RNL (fiu, respectiv fiică) traume psihice imense. La cuantumul diferit al despăgubirilor morale acordate, instanţa are în vedere şi că partea civilă RM a rămas singură, cu doi copii în întreţinere (unul minor şi unul aflat la studii), iar partea civilă RMD se afla în autoturism ca pasager, suferind un dublu prejudiciu moral (provocat de vătămarea sa corporală, dar şi de decesul tatălui său, impactul emoţional fiind mult mai ridicat prin prisma vârstei de minorat, dar şi prin percepţia nemijlocită a împrejurărilor producerii accidentului rutier).

Deşi se poate aprecia ca valoarea  daunelor morale acordate nu corespunde valorii prejudiciului real produs, urmare a morţii victimei – un imens prejudiciu afectiv produs moştenitorilor victimei, instanţa apreciază că, data fiind situaţia de  fapt si imposibilitatea  restabilirii situaţiei anterior producerii accidentului, cuantumul acordat fiecărei părţi civile este rezonabil.

De asemenea, instanţa constată că acţiunile civile formulate de părţile civile Spitalul … şi Spitalul … sunt întemeiate, cuantumul cheltuielilor de spitalizare fiind probat de către părţile civile cu înscrisurile depuse la dosar (645,78 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru pacientul RMD, sumă la care, potrivit principiului disponibilităţii acţiunii civile, se va adaugă dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea efectivă a debitului - pentru partea civilă Spitalul …; 1263,74 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru pacientul RMD - pentru  partea civilă Spitalul …).

Instanţa constată că la data săvârşirii faptelor, inculpatul HI efectua un transport rutier pentru SC S (fiind astfel prepus al acestei societăţi comerciale la momentul săvârşirii infracţiunilor – societate care, în prezent, conform verificărilor efectuate de …, se află în faliment). În aceste condiţii este justificată obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către părţile civile, în solidar cu SC S – societate în faliment, aceasta din urmă, în calitate de persoană responsabilă civilmente.

Totodată, în baza art. 191 alin. 1 din Cod procedură penală instanţa va obliga pe inculpatul HI în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S – societate în faliment, să plătească în favoarea statului suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu în faza de judecată.

În baza art. 193 alin. 1, 2 şi 4 din  C. pr. pen. instanţa  va obliga pe inculpatul HI în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S – societate în faliment la plata către partea civilă RM a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (reprezentând onorariu avocat potrivit chitanţei nr. … – a se vedea în acest sens fila nr. … din dosarul instanţei – vol. …).

În temeiul art. 193 din C. Pr. Pen. instanţa va respinge solicitarea de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părţile civile RMD, RNL, ca neîntemeiată, în condiţiile în care aceste două părţi civile nu au dovedit efectuarea vreunor cheltuieli judiciare în prezenta speţa.

Potrivit adresei nr. … emisă de SC C SA poliţa de asigurare pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare … (f. … – din dosarul de urmărire penală, vol. …), condus de inculpat, emisă de … era valabilă la data producerii accidentului rutier, astfel că prezenta sentinţă este opozabilă şi asigurătorului …, citat în cauză ….