Fara titlu

R O M Â N I ACod operator 3924

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

Dosar nr. ...

Sentinţa civilă nr. 146

Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ...

Grefier: ...

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petent ... domiciliat în mun. ... şi pe intimat INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE GORJ, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns petentul personal asistat de avocat ..., cu delegaţie la dosar (fila 7) şi martora ..., lipsă fiind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimata a depus la dosarul cauzei materialul probator solicitat prin adresa emisă de instanţă.

Instanţa procedează la audierea petentului conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001 şi a martorei ... în condiţiile art. 196-198 C. proc. civ., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (filele 34-35).

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat ..., pentru petent, solicită admiterea plângerii şi anularea procesului-verbal contravenţional, având în vedere că probele administrate nu relevă vinovăţia acestuia.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti la data de 03.11.2008, sub nr. ..., petentul ... a solicitat anularea  procesului-verbal seria CC nr. 1127319  încheiat  la  data  de 31.10.2008 de Serviciul Poliţiei Rutiere, exonerarea de plata amenzii aplicate, anularea punctelor de penalizare şi a soluţiei de ridicare a permisului de conducere.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că nu a efectuat nici o depăşire neregulamentară, iar când a fost semnalizat de lucrătorii de poliţie a oprit. Aceştia i-au relatat că în zona Scoarţa a realizat depăşirea pe trecerea de pietoni şi, de asemenea, că ar fi refuzat să oprească la semnalul echipajului de poliţie.

Petentul a mai arătat că autoturismul care a sosit după ce a fost oprit în trafic de poliţia din Bengeşti-Ciocadia nu era dotat cu semnale acustice-luminoase prin care l-ar fi putut într-adevăr semnaliza regulamentar.

Totodată, deşi a solicitat să i se prezinte înregistrarea, i s-a precizat că aceasta nu există şi nu s-a acordat posibilitatea ca procesul-verbal să fie semnat de un martor, cu toate că în maşina sa mai erau şi alte persoane.

Conform art. 112 C. proc. civ., la dosarul cauzei a fost ataşat originalul procesului-verbal contravenţional (fila 2).

În şedinţa publică din 02.12.2008 apărătorul petentului a depus o declaraţie notarială prin care s-a consemnat depoziţia martorei ..., însă instanţa a apreciat că se impune citarea acesteia având în vedere că probele se administrează nemijlocit în faţa instanţei.

La data de 19.12.2008 intimata a ataşat la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, adresa nr. 129156/11.12.2008, raportul agentului constatator, fişă de abateri şi o copie a procesului – verbal contestat (filele 18 - 28).

Analizând  actele  şi  lucrările  dosarului,  instanţa reţine  următoarele:

Petentul ... a fost sancţionat cu 216 lei amendă prin procesul-verbal contravenţional seria CC nr. 1127319/31.10.2008 încheiat de Serviciul Poliţiei Rutiere Gorj, reţinându-se în sarcina sa că a condus autoturismul marca Porche cu număr de înmatriculare ... pe raza localităţii Scoarţa, depăşind auto MAI 19967 pe trecerea de pietoni, fără a opri la semnalul regulamentar al agentului de poliţie.

Potrivit declaraţiei martorei ... (fila 35), care a perceput direct modalitatea de efectuare a controlului rutier din data de 31.10.2008, petentul a oprit la semnalul regulamentar al echipajului de poliţie din Bengeşti-Ciocadia.

 De asemenea, aceasta a subliniat că pe direcţia Tg-Jiu – Râmnicu-Vâlcea petentul nu a efectuat depăşiri prin care să se încalce normele rutiere şi nici nu a observat vreun echipaj al poliţiei.

Fiind audiat în cauză, petentul a recunoscut că pozele ataşate la dosar indică autoturismul său, dar starea de fapt reţinută nu corespunde realităţii, întrucât nu-şi aminteşte de nici o depăşire neregulamentară şi nici ca vreun echipaj de poliţie să-l fi semnalizat pentru oprire, pe ruta menţionată.

Instanţa constată că fotografiile video-radar ataşate la dosar nu evidenţiază treceri de pietoni, astfel încât acestea nu sunt relevante în analiza stării de fapt.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului fapta contravenţională este considerată de regulă, o faptă de natură penală, indiferent de calificarea existentă în dreptul intern. Dacă dreptul intern penal nu cuprinde în domeniul său comportamentul examinat, se va utiliza criteriul naturii faptei sancţionate ce presupune o verificare a destinaţiei normei care incriminează fapta în discuţie.

În măsura în care norma în cauză are o sferă de aplicare limitată la anumite categorii de persoane şi nu este de gravitate ridicată, fapta incriminată este considerată că aparţine materiei dreptului disciplinar. În ipoteza în care norma incriminatoare analizată are destinatari necalificaţi, aceasta trebuie considerată că aparţine dreptului penal (a se vedea cauza Cambell şi Fell c. Marii Britanii, Anghel contra României).

De asemenea, prin prisma criteriului scopului şi al gravităţii sancţiunii aplicate, trebuie analizată finalitatea sancţiunii aplicate, ceea ce înseamnă că fapta este considerată aparţinând domeniului dreptului penal, dacă sancţiunea are caracter punitiv (aflictiv) sau preventiv. Iar în cazul în care sancţiunea aplicată are un caracter prevalent reparator, fapta trebuie exclusă din materia dreptului penal.

Potrivit art. 11 din Constituţia României „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”, iar Convenţia europeană a drepturilor omului a fost ratificată de România în iunie 1994.

În aceste condiţii, instanţa este obligată să dea eficienţă cu prioritate dreptului internaţional şi să analizeze fapta contravenţională dedusă judecăţii conform criteriilor statuate în jurisprudenţa CEDO.

Astfel, se constată că faptele contravenţionale incriminate prin art. 100 alin. 3 lit. „e” şi lit. „f” nu sunt limitate la anumite categorii de persoane, având caracter general, şi sunt sancţionate cu amendă, ceea ce denotă că scopul sancţiunii este unul punitiv.

Pe baza celor două criterii aplicate în concret la cauza de faţă, instanţa concluzionează că faptele aparţin domeniului penal în sensul art. 6 din Convenţie, astfel încât petentul se bucură de garanţiile conferite de această normă, respectiv prezumţia de nevinovăţie prevăzută de paragraful 2.

Prin urmare, sarcina probei aparţine celui ce acuză, iar orice îndoială trebuie să profite celui acuzat (a se vedea cauza Barbera, Messegue şi Jabardo contra Spaniei).

Faţă de argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa apreciază că intimata nu a făcut dovada fără echivoc a contravenţiilor reţinute în sarcina petentului, astfel încât va fi incident principiul „in dubio pro reo”, conform căruia orice îndoială existentă în cauză trebuie interpretată exclusiv în favoarea persoanei sancţionate.

Aşadar, instanţa va dispune admiterea plângerii şi anularea procesului-verbal seria CC nr.1127319/31.10.2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite plângerea formulată de petentul ... domiciliat în ..., în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE GORJ.

Anulează procesul verbal seria CC nr.1127319/31.10.2008.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21.01.2009.

Preşedinte,

Grefier,

Red./tehnored. 4 ex.

A.N. 28 ianuarie 2009

Domenii speta

Spete similare