Contestaţie La Executare

Sentinţă civilă 495 din 09.07.2010


Asupra cauzei civile de faţă, deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 1279/339/2010 din data de 10.05.2010 la Judecătoria Zimnicea, contestatorul P.N. a chemat în judecată pe intimata  I.R.L. I.F.N. SA, solicitând anularea actelor de executare întocmite de B.E.J. N.V., în dosarul de executare nr. 58/2010, adică somaţia nr. 58/22.04.2010 şi procesul verbal de stabilire cheltuieli nr. 58/22.04.2010.

În motivarea cererii contestatorul a invocat mai multe motive privind nelegalitatea actelor de executare, arătând că executarea silită nu a fost încuviinţată conform dispoziţiilor art. 3931 C.proc. civilă, contestatorul nu este ţinut să plătească datoriile S.C. Z.F. S.R.L., nefiind fidejusor, iar creanţa intimatei nu este certă, lichidă şi exigibilă, ulterior invocând beneficiul de discuţiune.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare deoarece executarea silită  a fost pornită după încuviinţarea ei, contestatorul are încheiat un  contract de fidejusiune, anexa 5 la contractul nr.13320STRF/15.12.2008, iar creanţa recuperată silit are un caracter cert, lichid şi exigibil. Solicită respingerea apărării contestatorului privind beneficiu de discuţiune deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1664 – 1665 C.civil.

Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine că între creditoarea S.C. I.R.L. IFN S.A şi S.C. Z.F. S.R.L. s-a încheiat contractul de Leasing Financiar nr. 13320STRF/15.12.2008, contact cu valoare de titlu executoriu, garantat printr-un contract de  fidejusiune încheiat cu contestatorul P.N..

Prin încheierea nr. 171/01.04.2010 a Judecătoriei Zimnicea s-a încuviinţat executarea silită a contractului de leasing financiar care, în caz de reziliere pentru neexecutare conform art. 7.4 din contract prevede obligaţia utilizatorului (S.C. Z.F. S.R.L.) de a achita finanţatorului (creditoarea) mai multe sume calculate conform art. 7.42, lit. a) –e).

Contestatorul a contestat printre altele, caracterul cert al creanţei creditoarei, depunând la dosarul cauzei o copie a contestaţiei formulate împotriva tabelului preliminar de creanţe al S.C. Z.F. SRL, arătând că în mod eronat a fost calculată creanţa în valoare de 73.870,95 euro şi 61.095,00 lei.

Conform art. 379, al.1 C.proc. civ. „nici  o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă, lichidă şi exigibilă”.

Creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuţi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul (art. 379 al.3 C.proc. civ.).

Prevederile art. 7.4.2 lit. a) - e) din contractul de leasing financiar stabilesc un mod de calcul a creanţei prin raportare la diverse aspecte variabile ale stadiului executării acestuia (valoarea facturile emise, scadente şi neachitate până la data rezilierii, penalităţi de 0,08% pe zi de întârziere pentru facturile plătite cu încălcarea scadenţei, valoarea capitalului (…) actualizată la cursul EURIBOR, valoarea reziduală, penalităţi de 2% di valoarea contractului sar nu mai puţin de 250 euro, taxe, impozite, etc. datorate în baza şi în legătură cu CLFE), care impune stabilirea cuantumului acesteia de un  expert contabil specializat în astfel de operaţiuni.

În concluzie, instanţa apreciază că debitul pretins de la S.C. Z.F. SRL, garantat de contestatorul fidejusor are un caracter incert, în consecinţă, până la stabilirea acestuia, conform art. 379, al.1 C.proc. civ. nu se pot efectua acte de executare silită, prin urmare instanţa va admite contestaţia la executare, urmând să dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. 58/2010 al B.E.J. N.V. – somaţia nr. 58/22 aprilie 2010 şi procesul-verbal de stabilire cheltuieli nr. 58/22.04.2010.