Partaj

Prin cererea înregistrată sub nr. 832/06.02.2008 la Judecătoria Buzău, cauză declinată spre competentă soluţionare la Judecătoria Zimnicea, reclamantul C.L.A. a chemat în judecată pe pârâta N.C.I. solicitând să se dispună ieşirea din indiviziune asupra bunurilor dobândite de părţi în timpul concubinajului lor, în cote de 80% pentru reclamant şi 20% pentru pârâtă.

În  motivarea acţiunii reclamantul a arătat că a convieţuit cu pârâta într-o relaţie de concubinaj din luna aprilie 2005, până în luna noiembrie 2007, iar în această perioadă au dobândit în comun un apartament situat în Zimnicea, unde au efectuat multiple îmbunătăţiri, un autoturism marca  R.M.S., un laptop, un navigator GPS şi un detector Radar.

A mai arătat că pârâta nu a obţinut venituri proprii în perioada concubinajului, a fost bolnavă, fiind spitalizată la Spitalul G., reclamantul suportând cheltuielile spitalizării. Deşi apartamentul şi autoturismul au fost cumpărate pe numele pârâtei, reclamantul apreciază că datorită relaţiei de concubinaj acestea au devenit proprietate comună a părţilor şi a depus practică judiciară la dosar în acest sens.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că apartamentul şi autoturismul sunt proprietatea sa exclusivă şi a contestat existenţa relaţiei de concubinaj cu reclamantul.

În practica judiciară s-au conturat două opinii contrare (ambele fiind evidenţiate în practica judiciară depusă la dosar de către reclamant), una în sensul că munca în comun a concubinilor poate să ducă la constatarea existentei dreptului de proprietate în indiviziune asupra bunurilor dobândite în timpul concubinajului, prin contribuţia ambelor părţi şi cealaltă, în sensul că prevederile privitoare la comunitatea de bunuri între soţi (art.30 C.fam.) nu se pot extinde prin asemănare şi la bunurile achiziţionate în timpul concubinajului. Conform acestei ultime opinii, în cazul în care unul dintre concubini nu a figurat ca parte în actul de dobândire a unui imobil, el nu devine coproprietar al bunului achiziţionat în timpul concubinajului, indiferent de durata convieţuirii, ci eventual creditor, ca titular al unui drept de creanţă, în cazul în care a contribuit la  achiziţionarea bunului.

O interpretare strică a dispoziţiilor legale  în vigoare, conform cărora numai căsătoria, nu şi concubinajul, produce efecte juridice în materia dobândirii bunurilor, conduce la adoptarea de către instanţă a opiniei judiciare ultime. Chiar dacă instanţa ar adopta prima opinie a jurisprudenţei, din probele cu înscrisuri, martorii şi interogatorii administrate în cauză, nu reiese cu certitudine că părţile au avut într-adevăr o relaţie de concubinaj şi o înţelegere prealabilă  privind dobândirea în comun a bunurilor respective. 

Pârâta a negat existenţa relaţiei de concubinaj, iar din  înscrisurile depuse de aceasta la dosarul cauzei (filele 77-104) reiese că în perioada anilor 2005 – 2007 aceasta a lucrat în Germania, prin urmare relaţiile cu reclamantul au fost cel mult sporadice, neavând un caracter stabil, de natură să conducă la concluzia că au contribuit în comun la dobândirea bunurilor supuse partajului, având şi o înţelegere în acest sens.

Pe de altă parte, bunurile mobile – laptop, navigator GPS şi detector radar– au fost achiziţionate de către reclamant pe numele său, prin urmare, având în vedere că pârâta neagă calitatea sa de coproprietar asupra acestora, reclamantul are posibilitatea să promoveze o acţiune în revendicare, nu de partaj, privind aceste bunuri.

Pentru aceste considerente, având în vedere faptul că reclamantul nu a dovedit calitatea de coproprietar asupra bunurilor în speţă, deşi conform art. 1169 C. civil avea această obligaţie, instanţa va respinge acţiunea acestuia ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare