Lovirea sau alte violenţe. Conflict în trafic. Gradul de pericol social al unei infracţiuni. Criterii de apreciere. Leziuni care necesită pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale

TITLU:

Lovirea sau alte violenţe. Conflict în trafic. Gradul de pericol social al unei infracţiuni. Criterii de apreciere. Leziuni care necesită pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale

C. pen., art. 18, 181, 180 alin. (2)

REZUMAT:

Fapta învinuitului care a lovit cu pumnul în faţă pe partea vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat 14 – 16 zile de îngrijiri medicale prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Raportând criteriile prev. de art. 181 alin. 2 C.p. la fapta concretă, în ceea ce priveşte modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, intimatul a lovit-o cu pumnul în zona feţei pe partea vătămată; în ceea ce priveşte împrejurările în care fapta a fost comisă, lovirea părţii vătămate a avut loc în împrejurări imputabile intimatului, în urma unor neînţelegeri în trafic. În ceea ce priveşte urmarea produsă, fapta a creat părţii vătămate un traumatism cranio-facial cu fractură malară stânga, care a necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale; cu privire la persoana şi conduita făptuitorului, după săvârşirea faptei acesta a plecat de la locul incidentului fără a acorda un minim de ajutor persoanei pe care tocmai o lovise şi care a căzut pe asfalt şi îi curgea sânge din zona feţei.

(Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, Decizia nr. 1722/R din 17.12.2009, definitivă)

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ANDONE-BONTAŞ AMALIA

JUDECĂTOR: VOICA VALERICA

JUDECĂTOR: RADU ADINA ADRIANA

CONSIDERENTE:

Prin sentinţa penală nr.1659/23.09.2009, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul penal nr.4604/4/2009, s-a respins plângerea formulată de petentul P.V., ca neîntemeiată. A fost obligat petentul la 20 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin plângerea înregistrată pe rol sub nr. 4604/4/2009, petentul P.V. a atacat rezoluţia nr. 1083/II-2/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 4 Bucureşti, prin care i s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanţei din data de 20.01.2009, dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală a intimatului T.M.C.Ş., pentru infracţiunea prev. de art. 180 al. 2 Cod penal.

Petentul consideră că în mod netemeinic s-a reţinut lipsa pericolului social al faptei intimatului şi în consecinţă soluţia de scoatere de sub urmărire penală în conformitate cu art. 18/1 Cod penal, nu se justifică faţă de circumstanţele reale ale incidentului.

Analizând probatoriul, instanţa a constatat că, deşi se află la limită, soluţia procurorului este corectă.

În cauză, intimatul a fost urmărit pentru aceea că la data de 22.01.2009 ar fi lovit cu pumnul în faţă pe petent cauzându-i leziuni ce au necesitat 14 – 16 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medical A 2/414/2008.

Deşi această faptă este prevăzută ca infracţiune de art. 180 al. 2 Cod penal, totuşi, în concret, există anumite elemente care o circumstanţiază şi  determină a se reţine că fapta concretă nu prezintă pericolul social necesar pentru a fi considerată infracţiune.

În acest sens, din probatoriu, în ciuda celor afirmate de petent, a rezultat că incidentul nu s-a produs fără nici un motiv (cum pretinde petentul), ci în urma unei altercaţii anterioare în trafic între intimat pe de o parte şi petent şi martorii care îl însoţeau pe acesta, pe de altă parte.

În urma acestui incident, reîntâlnindu-se în trafic la data de 22.01.2009, între petent şi cei doi însoţitori ai săi (martorii T. şi Ş.) de o parte şi intimat şi martorul B., de cealaltă, a reizbucnit o altercaţie verbală care în final a degenerat într-un scandal între aceştia, finalizându-se cu lovitura de pumn a intimatului, ca urmare a intervenţiei în conflict a petentului.

Circumstanţele care au generat conflictul şi în final incidentul reclamat,  şi care s-au datorat în egală măsură şi ocupanţilor autoturismului în care se afla petentul, unite cu împrejurarea că intimatul nu este cunoscut cu antecedente penale până la 30 de ani, este angajat, căsătorit, a conturat pentru instanţa de fond imaginea unui făptuitor cu o existenţă corespunzătoare standardelor sociale a cărui faptă penală constituie mai degrabă  un accident decât o caracteristică a conduitei sale.

Prin urmare, instanţa de fond a reţinut că, a considera, din perspectiva art. 18 şi 18/1 Cod penal, că fapta descrisă are gravitatea unei infracţiuni şi că intimatul are periculozitatea unui infractor este excesiv, astfel încât soluţia sancţionării administrative a intimatului dispusă de procuror se justifică.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul P.V., care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei penale recurate şi rejudecând în fond, admiterea plângerii şi trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă judecătoria sectorului 4 Bucureşti în vederea continuării urmăririi penale ori păstrarea cauzei spre judecare, solicitând de asemenea obligarea intimatului la plata cheltuielilor judiciare.

În motivarea recursului, se arată de petent, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 181 C.p.

În plus, petentul a arătat că din probele administrate nu rezultă că ar fi existat vreo altercaţie anterior incidentului între el şi intimat şi că a încercat să aplaneze un conflict care era pe cale să înceapă, fiind în acel moment lovit de intimat şi că a fost supus unei intervenţii chirurgicale în vederea ameliorării leziunii produse de maxilarul fracturat.

Examinând hotărârea recurată, în raport de dispoziţiile art. 3856 Cod procedură penală, Tribunalul constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Atât procurorul, cât şi instanţa de fond, au reţinut în mod corect situaţia de fapt. Astfel, la data de 22.01.2008, intimatul T.M.C.Ş. a lovit cu pumnul în zona feţei pe recurentul – petent P.V., cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale.

În mod netemeinic însă instanţa de fond a ajuns la concluzia că  fapta intimatului nu întruneşte gradul de pericol social specific unei infracţiuni.

Potrivit art. 181 C.p., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Raportând criteriile prev. de art. 181 alin. 2 C.p. la fapta concretă, Tribunalul reţine, în ceea ce priveşte modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, că intimatul a lovit cu pumnul în zona feţei pe recurentul – petent P.V.; în ceea ce priveşte împrejurările în care fapta a fost comisă, se constată că lovirea părţii vătămate a avut loc în împrejurări imputabile intimatului. Astfel cum rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale, în urma unor neînţelegeri în trafic, intimatul, împreună cu numitul B. M., s-au îndreptat către autoturismul din care a coborât recurentul – petent şi martorii Ş. G. şi T. P.; intimatul s-a îndreptat către martorul T.P., pe care l-a luat de gât; în momentul în care recurentul s-a apropiat de aceştia, a fost lovit de intimat cu pumnul în zona feţei.

În ceea ce priveşte urmarea produsă, Tribunalul constată că fapta intimatul a creat părţii vătămate un traumatism cranio-facial cu fractură malară stânga, care a necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale; cu privire la persoana şi conduita făptuitorului, Tribunalul reţine că după săvârşirea faptei intimatul a plecat de la locul incidentului fără a acorda un minim de ajutor persoanei pe care tocmai o lovise şi care, potrivit propriilor declaraţii, a căzut pe asfalt şi îi curgea sânge din zona feţei.

În consecinţă, Tribunalul constată că nu se poate reţine că faptei pentru care intimatul a fost cercetat nu întrunesc gradul de pericol social al unor infracţiuni, motiv pentru care Tribunalul va admite recursul declarat de recurentul-petent P.V., va casa sentinţa penală recurată şi rejudecând:

În baza art. 278/1 alin. 8 lit. c C.p.p. va admite plângerea formulată de petentul P.V. împotriva ordonanţei nr.2513/P/2008 din data de 20.01.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti.

Va desfiinţa ordonanţa atacată şi trimite cauza spre judecare în fond la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, având în vedere că probele existente la dosarul cauzei sunt suficiente pentru judecarea pe fond a cauzei. 

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Va respinge ca neîntemeiată cererea recurentului – petent P.V. de obligare a intimatului T.M.C.Ş. la plata cheltuielilor judiciare în fond şi recurs, având în vedere că nu s-a făcut dovada acestora cu niciun mijloc de probă. 

DISPOZITIV:

Admite recursul declarat de recurentul – petent P.V. împotriva sentinţei penale nr.1659 din data de 23.09.2009 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. 4604/4/2009.

Casează sentinţa penală recurată şi rejudecând:

În baza art. 278/1 alin. 8 lit. c C.p.p. admite plângerea formulată de petentul P.V. împotriva ordonanţei nr. 2513/P/2008 din data de 20.01.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti.

Desfiinţează ordonanţa atacată şi trimite cauza spre judecare în fond la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti. 

Respinge ca neîntemeiată cererea petentului P.V. de obligare a  intimatului T.M.C.Ş. la plata cheltuielilor judiciare în fond. 

 În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Respinge ca neîntemeiată cererea recurentului – petent P.V. de obligare a intimatului T.M.C.Ş. la plata cheltuielilor judiciare în recurs. 

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17.12.2009.

Domenii speta

Spete similare