Drepturi salariale. Stabilirea legala a cuantumului salariului. Interdictia retinerilor salariale prin deciziile emise de angajator

Decizie 4684R din 23.06.2009


Drepturi salariale. Stabilirea legala a cuantumului salariului. Interdictia retinerilor salariale prin deciziile emise de angajator

Solicitarea salariatului de a i se mentine salariul de baza nu poate fi primita deoarece încalca prevederile OG. nr. 17/2008, acest salariu fiind salariul de baza la limita maxima corespunzator functiei de sora medicala principala din anatomie patologica, iar aceasta are functia de registrator medical, cu alte limite ale salariului de baza.

Retinerile operate de catre  angajator  prin enuntatele dispozitii  sunt nelegale, deoarece, conform  art. 164 Codul muncii, nicio retinere din salariu nu poate fi operata în afara cazurilor  si conditiilor prevazute de lege,  mai mult, se cere ca datoria  salariatului sa fie certa, lichida si exigibila si constatata prin hotarâre judecatoreasca.

Decizia civila nr.4684/R din  23.06.2009

Prin sentinta civila nr.80/02.02.2009, pronuntata în dosarul nr.2612/116/2009, Tribunalul Calarasi - Sectia  Civila  a admis  în parte actiunea formulata de reclamanta PG împotriva pârâtului Spitalul J; a dispus anularea art. 2 al Dispozitiei nr. 186/07.11.2008 si anularea în totalitate a Dispozitiei nr. 192/20.11.2008, ambele emise de pârât.

A dispus restituirea catre reclamanta a drepturilor salariale retinute de pârât în baza art. 2 al Dispozitiei nr. 186/07.11.2008 si a Dispozitiei nr. 192/20.11.2008.

A respins  celelalte capete ale cererii formulate de reclamanta si a obligat pârâta catre reclamanta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut, în esenta,  ca, neavând pregatire medicala necesara, reclamanta nu poate sa fie salarizata  ca o sora medicala principala, deoarece în prezent postul  sau are o salarizare distincta.

Cu privire la retinerile din salariu, tribunalul a retinut ca retinerile cu titlu de daune cauzate  angajatorului nu pot fi efectuate decât daca datoria salariatului  este scadenta si exigibila si a fost  constatata ca atare printr-o  hotarâre  judecatoreasca  definitiva si irevocabila.

Împotriva acestei sentinte au declarat  recurs motivat în termen legal ambele parti.

În motivarea recursului sau,  recurenta-reclamanta nu formuleaza critici concrete cu privire la  solutia data cererii sale de catre  tribunal, ci reia descrierea aceleasi situati de fapt ce a constituit  si motivarea cererii de chemare în judecata.

Recurenta-reclamanta sustine, în esenta,  ca ocupatia sa de registrator  medical  nu este limitata la atributiile unui registrator, iar postul sau este asimilat  celei de sora medicala .

Astfel, încadrarea recurentei trebuie  facuta  pe un salariu de baza  de 1978 lei, postul sau fiind asimilat celui de sora medicala.

Recurentul-pârât Spitalul J critica sentinta pentru  motive ce pot fi încadrate  în dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ.

În motivarea recursului se sustine ca în cauza  nu este vorba de un prejudiciu cauzat de salariat angajatorului ci de o suma de bani încasata si nedatorata, conform art. 272 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 si anume diferenta de salariu dintre noua si vechea grila de salarizare.

Nefiind un prejudiciu cauzat de salariat angajatorului,aceste retineri nu sunt cu titlu de daune cauzate angajatorului si, angajatorul nu are obligatia de a se adresa instantelor de judecata competente ca sa se constate ca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila.

Singura culpa a  recurentei este aceea ca a aplicat cu întârziere prevederile O.G. nr. 17/2008 în ceea ce o priveste pe reclamanta si nu i-a stabilit salariul aferent postului pe care îl ocupa începând cu data de 01.04.2008, data intrarii în vigoare a O.G. nr. 17/2008.

Analizând actele si lucrarile dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar si a dispozitiilor art. 3041 C. pr. civ., Curtea retine urmatoarele:

Recurenta este angajata a Spitalului J, în cadrul Serviciului de medicina legala C, având postul de registrator medical. În conformitate cu prevederile H.G. nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitatile sanitare, recurenta a fost încadrata pe post de registrator, însa salarizarea a fost cea de sora medicala principala, functie asimilata ca si salarizare si registratorului medical.

Recurentul a precizat ca s-a facut salarizarea în acest mod întrucât, conform HG. nr. 281/1993,nu exista evidentiata în mod distinct în grila de salarizare functia de registrator medical, aceasta fiind asimilata celei de sora medicala, însa salariile de baza ale personalului din anatomie patologica si medicina legala care lucreaza în morgi, prosecturi si histopatologie erau mai mari cu 100% fata de salariile de baza prevazute la aceleasi categorii de personal din anexa ( conform pct. 2 din Nota la anexa nr. 2 din HG. nr. 281/1993).

La data de 01.04.2008 a intrat în vigoare OG. nr. 17/2008 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitatile sanitare publice din sectorul sanitar care cuprinde în Anexa 1, cap. A, pct. 42 functia de statistician medical, registrator medical principal, cu salariu de baza prevazut între limite:minim 630 lei - maxim 989 lei de la 1.04.2008 si minim 662 lei - maxim 1039 lei de la 1.10.2008, fiind prima data de la angajarea recurentei când functia sa, de registrator medical nu a mai fost asimilata ca si salarizare celei de sora medicala ci a fost prevazuta distinct în grila de salarizare.

Acest salariu de baza la limita minima si maxima cuprinde si salariul de baza mai mare cu 100% prevazut la pct. 2 din Nota la anexa nr. 2 la HG. nr. 281/1993.

Solicitarea recurentei-reclamante de a i se mentine salariul de baza de 1978 lei  nu poate fi primita deoarece încalca prevederile OG. nr. 17/2008, acest salariu fiind salariul de baza la limita maxima corespunzator functiei de sora medicala principala din anatomie patologica, iar recurenta-reclamanta are functia de registrator medical, cu alte limite ale salariului de baza.

Pentru aceste considerente, recursul recurentei-reclamante este nefondat si, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., va fi respins.

Cât priveste recursul Spitalului J, Curtea retine ca în mod corect  a admis prima instanta  capatul de cerere privind anularea dispozitiilor  nr. 186/07.11.2008 si  nr. 192/20.11.2008.

Retinerile operate de catre  angajator  prin enuntatele dispozitii  sunt nelegale, deoarece, conform  art. 164 Codul muncii, nicio retinere din salariu nu poate fi operata în afara cazurilor  si conditiilor prevazute de lege,  mai mult, se cere ca datoria  salariatului sa fie certa, lichida si exigibila si constatata prin hotarâre judecatoreasca.

În speta, aceste conditii nu sunt îndeplinite.