Acţiune în constatarea nulităţii absolute a hotărârii adunării generale a acţionarilor. Imprescriptibilitate drept la acţiune. Admisibilitate.

Actiune în constatarea nulitatii absolute a hotarârii adunarii generale a actionarilor. Imprescriptibilitate drept la actiune. Admisibilitate.

 Adunarea neconvocata în conformitate cu legea  si actul constitutiv nu poate avea valoarea si puterea unei adunari si, deci, nu poate fi învestita cu puterea de a delibera si de a hotarî cu privire la ordinea de zi, iar orice hotarâre luata de o astfel de adunare urmeaza sa fie considerata inexistenta si fara nici un efect juridic pentru asociati sau societate

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COMERCIAL ARGES

SENTINTA COMERCIALA  Nr. 26/CC

Sedinta camerei de consiliu  de la 19 iunie 2009

Asupra cauzei de fata constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.12.2007 (filele 3-5), reclamantul M. L., a chemat în judecata pe pârâtii S.C. N. C. D. S.R.L. si L. A., solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta:  1. sa se constate ca are calitatea de asociat al S.C. N. C. D. S.R.L. alaturi de pârâtul L. A., 2.  sa fie anulate mentiunile facute la registrul comertului privind înlaturarea sa din societate, 3. sa fie obligat pârâtul sa-i permita sa se retraga din societate împreuna cu toate drepturile ce-i revin atât din punctul de vedere al aportului propriu cât si al profitului obtinut, stabilindu-se pe baza unei expertize cota legala ce i se cuvine si dividendele, precum si 4. sa se faca mentiunile cuvenite la Oficiul Registrului Comertului.

Reclamantul a mai solicitat ca pârâtul L. A. sa fie obligat la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentei cereri.

În motivarea cererii, în esenta, reclamantul a sustinut ca prin actul aditional nr.766/08.03.2000 a devenit asociat al pârâtului L. A. în cadrul S.C. N. C. D. S.R.L., asa cum rezulta din cererea de mentiuni nr.17869 din 25.07.2000, aducând în societate un aport propriu de 35.572.500 lei ROL si, ulterior, contribuind în continuare cu mari sume de bani pentru desfasurarea activitatii si cumpararea de active.

Cu timpul au aparut neîntelegeri între parti, legate de faptul ca pârâtul ar fi facut acte de dispozitie asupra unor bunuri imobile cumparate pe numele societatii N. C. D. S.R.L., fara stirea reclamantului-asociat, s-a mai aratat în motivarea cererii, cu consecinta formularii de catre acesta din urma a unei plângeri penale.

Reclamantul a mai aratat ca a dat asociatului sau o procura de administrare si ca a lipsit un timp îndelungat din tara, în mod fortuit, iar la întoarcere a constatat ca toate bunurile imobile pentru care detinea acte de proprietate au fost înstrainate de pârât, care s-a folosit de o procura falsa încheiata la un notar din Italia.

În drept, reclamantul a aratat ca-si întemeiaza cererea pe dispozitiile Legii 31/1990, cu modificarile ulterioare.

La data de 09.07.2008 reclamantul si-a precizat capatul II din cererea introductiva (filele 8-9), aratând ca atunci când a solicitat sa fie anulate mentiunile facute la registrul comertului privind înlaturarea sa din societate a avut în vedere cererea privind anularea Hotarârii AGA din 20.10.2002 si a actului aditional nr.5659/04.11.2002 încheiat la BNP C. G., precum si a contractelor de cesiune autentificate la aceeasi data, prin care L. A. a majorat capitalul social în favoarea sa la 99%, cu consecinta repunerii partilor în situatia anterioara.

Reclamantul si-a motivat precizarea de actiune invocând drept motiv de nulitate absoluta frauda la lege, faptul ca Hotarârea din 20.10.2002 este nula întrucât nu a fost convocat legal pentru data când s-a desfasurat adunarea, iar pârâtul a adus aport în societate fara stirea sa si cu intentia de a obtine beneficii prin vânzarea bunurilor imobile ale societatii si însusirea sumelor de bani obtinute din vânzare numai în beneficiul propriu, fara respectarea drepturilor asociatului sau.

Legal citat, pârâtul L. A. a formulat întâmpinare (filele 15-17) solicitând respingerea cererii privind anularea Hotarârii AGA din 20.10.2002, a actului aditional 5659/04.11.2002 si a contractelor de cesiune încheiate la aceeasi data care privesc majorarea capitalului social al S.C. N. C. D. S.R.L. prin aportul sau în numerar, invocând, în esenta, urmatoarele motive:

Cât priveste hotarârea AGA nr.1/20.10.2002, aceasta a fost adoptata cu respectarea prevederilor  Legii nr.31/1990 si ale Statutului S.C. N. C. D. S.R.L. în ceea ce priveste modalitatea de convocare a asociatilor. Convocarea reclamantului s-a facut în doua rânduri, pentru data de 10.09.2002, respectiv pentru data de 07.10.2002, cu respectarea termenului prevazut de art.9 din Statut, inclusiv prin publicarea convocarii într-un ziar de larga circulatie din localitatea unde se afla sediul societatii.

Nici statutul si nici legea nu fac referire în mod expres la locul citarii, ci doar la necesitatea ca respectiva convocare sa fie facuta prin scrisoare recomandata, astfel ca pârâtul a apreciat ca în mod legal a fost trimisa convocarea  reclamantului la adresa acestuia din România, respectiv în P., str. V., bloc A.

Pârâtul s-a mai aparat aratând ca reclamantul a refuzat constant sa-si manifeste în vreun fel interesul fata de soarta societatii si ca avea cunostinta ca el nu mai domiciliaza efectiv în Italia, la Palermo, ci la resedinta din România pe care a dobândit-o prin contract de vânzare-cumparare.

Invocând frauda la lege, reclamantul nu a indicat nici un temei legal si nici nu a aratat în ce mod îi sunt prejudiciate interesele sau drepturile, cu atât mai mult cu cât majorarea capitalului social nu poate fi privita ca o actiune în detrimentul societatii, ci dimpotriva, în beneficiul ei, fiind de altfel singura alternativa pentru supravietuirea ei.

Pe de alta parte, a mai aratat pârâtul prin întâmpinare, cererea reclamantului privind anularea Hotarârii AGA nr.1/20.10.2002 este lipsita de interes, pe de-o parte în raport de cererea sa de retragere din societate, iar pe de alta parte în raport de prevederile art.10 alin.2 din statut, care reglementeaza posibilitatea retragerii din societate a asociatului care nu este de acord cu modificarile aduse actului constitutiv.

În aparare, pârâtul a mai invocat faptul ca cererea reclamantului privind anularea Hotarârii AGA nu ar putea fi admisa nici în raport de faptul ca procedura referitoare la atacarea hotarârilor AGA este cea aplicabila la data  încheierii actului atacat, or la data adoptarii Hotarârii nr.1/20.10.2002 prevederile Legii 31/1990 erau cele din forma de la acea data, republicata în Monitorul Oficial nr.33/29.01.1998,  prin care exista doar posibilitatea atacarii lor în justitie doar de catre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se consemneze aceasta în procesul-verbal de sedinta. La acel moment, legiuitorul nu considerase necesar sa acopere prevederile cu posibilitatea atacarii acestor hotarâri cu actiuni în constatarea nulitatii lor absolute, neexistând nici o prevedere legala în acest sens.

Alin.3 al art.132 din redactarea actuala a Legii 31/1990, referitor la imprescriptibilitatea dreptului la actiune atunci când se invoca motive de nulitate absoluta, a fost introdus abia prin art.IX pct.53 din Legea 161/2003, astfel ca în raport de acestea, cererea reclamantului privind anularea Hotarârii AGA nr.1/20.10.2002 apare ca fiind tardiv formulata, peste termenul prevazut de legea în vigoare la momentul adoptarii ei.

Cât priveste cererea de anulare a mentiunilor facute la ORC cu privire la majorarea capitalului social, pârâtul a apreciat-o ca fiind inadmisibila si nu de competenta tribunalului comercial, de vreme ce, potrivit art.60 din Legea 31/1990 republicata, încheierile judecatorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrari în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului, care curge de la pronuntare, pentru parti, sau de la data publicarii încheierii sau a actului modificator în Monitorul Oficial al României.

În raport de continutul precizarii la actiune, instanta a pus în discutia partilor disjungerea din dosarul initial format (înregistrat sub nr.1281/1259/2007) a capatului II de cerere, astfel cum a fost precizat.

Prin încheierea de sedinta din 17 septembrie 2008 (filele 1-2) s-a disjuns acest petit, având ca obiect actiunea în anularea Hotarârii AGA din 20.10.2002, a actului aditional nr.5659/04.11.2002, precum si a contractelor de cesiune autentificate la aceeasi data si s-a format prezentul dosar, înregistrat sub nr.1113/1259/2008.

La data de 17.03.2009 reclamantul si-a precizat cererea ce formeaza obiectul prezentului dosar (fila 89) aratând  ca cererea sa se refera la constatarea nulitatii absolute a Hotarârii AGA din 20.10.2002, a actului aditional nr.5659/04.11.2002 încheiate la BNP C. G., precum si a oricaror acte autentificate la aceeasi data la notarul public si subsecvente, prin care L. A. majoreaza capitalul social la 99% în favoarea sa, cu consecinta repunerii partilor în situatia anterioara sau declararea nulitatii actului în temeiul art.948 Cod civil.

Prin precizarea actiunii se arata ca au existat motive obiective pentru care reclamantul nu a putut lua la cunostinta de actele respective, astfel ca ar exista temeiuri suficiente pentru o eventuala repunere în termen a acestuia, însa dispozitiile Legii 31/1990 republicata se completeaza cu dispozitiile legale cuprinse în dreptul comun, în masura în care legea speciala nu reglementeaza o situatie anume ce s-ar putea ivi, cum este în cazul de fata.

O ultima precizare de actiune a formulat reclamantul la data de 13 mai 2009, când a aratat ca petitul actiunii sale se refera nu doar la constatarea nulitatii absolute a Hotarârii AGA din 20.10.2002, a actului aditional nr.5659/04.11.2002 si a oricaror acte subsecvente acestora, ci si la Încheierea pronuntata de judecatorul delegat la ORC si înregistrata sub nr.3200/05.11.2002, astfel cum s-a consemnat prin încheierea de la acea data (fila 137).

În cauza au fost administrate probele cu înscrisuri si cu audierea martorului propus de reclamant.

Pârâta S.C. N. C. D. S.R.L. nu a formulat întâmpinare si nu si-a desemnat reprezentant în instanta, citarea sa realizându-se conform dispozitiilor art.95 alin.2 Cod proc.civila, prin publicitate în ziar si prin afisare la usa instantei, în raport de faptul ca citatiile emise la sediul declarat la registrul comertului s-au restituit cu mentiunea „Destinatar mutat”.

Instanta, analizând cererea formulata, astfel cum a fost precizata în doua rânduri de catre reclamant, prin prisma motivelor invocate, a apararilor invocate de L. A. (filele 15-17) care are calitatea de asociat si administrator al societatii, precum si de probatoriul administrat, constata si retine urmatoarele:

Cu privire la apararile invocate prin întâmpinarea depusa la dosar, care îmbraca forma si motivarea a doua exceptii, respectiv exceptia tardivitatii formularii cererii si exceptia lipsei de interes a reclamantului, instanta urmeaza sa le analizeze în mod prioritar, în raport de dispozitiile art.137 cod proc.civila, si sa le respinga, ca neîntemeiate, cu urmatoarea motivare:

Cât priveste tardivitatea formularii unei actiuni în constatarea nulitatii absolute a Hotarârii AGA din 20.10.2002 în raport de faptul ca, la data când s-a adoptat aceasta hotarâre, Legea 31/1990 nu prevedea faptul ca se poate cere constatarea nulitatii lor absolute întrucât înca nu fusese modificat art.132 prin introducerea  alin.21 prin Legea 161/2003, instanta va respingerea sustinerile în acest sens facute în aparare, cu motivarea ca institutia nulitatii reglementata de Codul civil o completeaza pe cea a actiunii în anulare prevazuta de Legea 31/1990, în varianta sa aflata în vigoare în octombrie 2002, când s-a adoptat hotarârea atacata, iar legea generala vine în completarea legii speciale, în masura în care aceasta din urma nu contine dispozitii derogatorii.

Modificând Legea 31/1990 prin Legea 161/2003, între altele, si cu posibilitatea ca orice persoana sa formuleze cerere privind constatarea nulitatii absolute a hotarârii iar o astfel de cerere sa fie imprescriptibila, legiuitorul nu a adaugat o noua cale de atacare a unor astfel de hotarâri, ci a consfintit un principiu de drept care, de altfel, putea fi invocat si anterior acestei modificari.

Instanta retine deci ca nu se poate invoca tardivitatea cererii de fata câta vreme obiect sau îl constituie constatarea nulitatii absolute a hotarârii adunarii generale a actionarilor adoptata cu încalcarea normelor imperative ale legii, iar norma legala generala prevazuta de Codul civil exista si la data când hotarârea în speta a fost adoptata.

Exceptia lipsei de interes a reclamantului va fi si ea respinsa, pe de-o parte pentru ca actiunea în constatarea nulitatii absolute poate fi promovata de orice persoana, chiar daca nu ar avea calitatea de actionar sau asociat, iar pe de alta parte în raport de împrejurarea ca reclamantul este asociat al S.C. N. C. D. S.R.L., asociat care anterior adoptarii Hotarârii din 20.10.2002 detinea un procent de 50% din partile sociale, pentru ca ulterior adoptarii ei sa detina un procent de numai 1%, interesul sau fiind astfel evident.

Pe fondul cauzei, instanta urmeaza sa analizeze cele doua elemente de legalitate a Hotarârii nr.1/20.10.2002, respectiv legalitatea convocarii si legalitatea adoptarii ei, în raport de normele legale în vigoare la acea data, respectiv de continutul Legii nr.31/1990, în forma anterioara modificarilor aduse de legiuitor începând cu Legea 161/2003 si pâna în prezent.

Astfel, în fapt, se retine ca la data de 20.10.2002, când a avut loc Adunarea generala a asociatilor care a adoptat Hotarârea nr.1, ce formeaza obiectul actiunii de fata, asociatii S.C. N. C. D. S.R.L. erau M. L. si L. A., fiecare detinând câte 10 parti sociale, cu câte o cota de participare la beneficii/pierderi de 50% (fila 123)

Prin Hotarârea nr.1 din 20.10.2002 (fila 18) adunarea generala a asociatilor, la care a participat numai asociatul L. A., a hotarât ca se majoreaza capitalul social de la 2.371.500 lei numerar la 118.575.000 lei, prin aportul personal în numerar al asociatului L. A.

În mod corespunzator s-a stabilit ca în raport de majorarea de capital, numarul total de parti sociale este de 1000, din care L. A. detine 990 de parti sociale (reprezentând 99% din capital), iar M. L. detine 10 parti sociale (reprezentând 1% din capital).

Urmare hotarârii adoptate s-a întocmit Actul aditional (fila 23) prin care  s-a modificat actul constitutiv al societatii si s-a întocmit un nou Act Constitutiv (filele 24-26).

În drept, potrivit dispozitiilor art.187 din Legea 31/1990,  fara modificari, (devenit actualul art.192) adunarea generala a asociatilor din societatile comerciale cu raspundere limitata decide prin votul reprezentând majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale (regula dublei majoritati), în afara de cazul când prin actul constitutiv se prevede altfel.

Alin.2 al aceluiasi text prevede ca „Pentru hotarârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, în afara de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel”.

În speta, instanta a solicitat oficiului registrului comertului sa depuna la dosar actul constitutiv al pârâtei S.C. N. C. D. S.R.L. în forma sa aflata în vigoare la data de 20.10.2002.

S-au depus la dosar doua variante ale acestui act constitutiv: o varianta, aflata la filele 24-26 din dosar, depusa la registru urmare adoptarii Hotarârii nr.1/2002 (caci cuprinde la art.20 noua structura a actionariatului, cu L. A. detinând 99% din partile sociale) si o alta varianta, aflata la filele 143-145, depusa la registru la momentul când s-a autorizat înmatricularea societatii si când aceasta avea un unic asociat, în persoana lui L. A.

Potrivit dispozitiilor art.190 alin.3 din Legea 31/1990, în varianta în vigoare la momentul analizat (devenit art.195 dupa modificarile succesive ulterioare) „Convocarea adunarii se va face  în forma prevazuta în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile înainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratându-se ordinea de zi”.

În speta, statutul S.C. N. C. D. S.R.L. prevede în art.9 alin.3 urmatoarea modalitate: „Convocarea se va face prin scrisoare recomandata, expediata cu cel putin 10 zile înainte de data fixata pentru tinerea acesteia (a adunarii – n.n.), aratându-se ordinea de zi. Schimbarea adresei mentionata în actul constitutiv nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata în scris de catre asociat”.

Or, analiza dovezilor depuse la dosar care privesc legalitatea convocarii asociatilor pentru adunarea generala din data de 20 octombrie 2002, releva faptul ca cele doua convocari au fost facute pentru alta data decât cea la care s-a desfasurat adunarea, iar reclamantului i s-a trimis scrisoarea recomandata continând convocarea la o alta adresa decât cea înscrisa în actul constitutiv al societatii:

Astfel, reclamantul M. L. a fost convocat odata pentru data de 10 septembrie 2002 (fila 13) si înca odata pentru data de 07 octombrie 2002 (fila 19), recomandatele fiind trimise de asociatul sau L. A., însa  nu la adresa mentionata de reclamant în actul constitutiv – în Italia, localitatea C., adresa cu care figureaza înscris în toate actele S.C. N. C. D. S.R.L. si la registrul comertului (filele 24 si 111 verso), ci în P., str.V. bloc A5, adresa despre care pârâta nu a facut dovada sa-i fi fost notificata în mod oficial de catre reclamant, spre a-i fi trimise convocarile la adunarile generale.

Este adevarat ca s-a depus la dosar, în aparare, si dovada efectuarii unei convocari prin presa (fila 14), însa aceasta modalitate nu este prevazuta de actul constitutiv,  „convocarea” a fost efectuata cu numai 6 zile înaintea tinerii adunarii si publicitatea s-a facut într-un ziar local, în conditiile în care rezulta din declaratia martorului audiat faptul ca asociatul reclamantului avea cunostinta despre faptul ca acesta nu se afla în tara.

În aceasta împrejurare, instanta va retine asadar ca convocarea la adunarea generala nu a fost facuta în conformitate cu dispozitiile din lege si din actul constitutiv, iar ratiunea textului art.190 alin.3 este tocmai aceea de a încunostiinta pe asociati cu privire la desfasurarea adunarii si hotarârile ce urmeaza a fi luate de aceasta într-un termen util, astfel încât sa îsi poata forma un punct de vedere în cunostinta de cauza, în scopul protejarii intereselor fiecarui asociat si în cele din urma ale societatii însesi.

O adunare neconvocata în conformitate cu legea  si actul constituitv nu poate avea valoarea si puterea unei adunari si, deci, nu poate fi învestita cu puterea de a delibera si de a hotarî cu privire la ordinea de zi, iar orice hotarâre luata de o astfel de adunare urmeaza sa fie considerata inexistenta si fara nici un efect juridic pentru asociati sau societate.

Nu doar cerintele legale privind convocarea au fost însa încalcate, ci si pe cele privind adoptarea hotarârii a carei nulitate se solicita sa se constate.

Astfel, la data când s-a tinut adunarea asociatilor – 20 octombrie 2002 – atât M. L. cât si L. A. detineau, fiecare, câte 50% din partile sociale (fila 123), abia dupa hotarârea atacata prin care s-a dispus majorarea de capital intervenind modificarea în urma careia reclamantul M. L. detine 1%, în vreme ce asociatul sau devenea detinator a 99% din partile sociale.

Este adevarat ca textul art.187 trebuie coroborat cu art.188 alin.3 din Legea 31/1990, în varianta în vigoare la acea data, si ca în ipoteza în care la prima convocare adunarea nu poate lua o hotarâre valabila din cauza neîntrunirii majoritatii cerute, la cea de-a doua convocare, adunarea poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata în adunare, însa în speta nu s-a facut dovada faptului ca adunarea tinuta la data de 20 octombrie ar fi fost întrunita la cea de-a doua convocare.

Cum, de altfel, nu s-a dovedit nici ca ar fi fost la prima convocare, întrucât nici una din convocarile depuse la dosar nu sunt pentru data de 20 octombrie 2002, ci pentru 10 septembrie si 7 octombrie 2002, astfel cum anterior s-a aratat.

Asadar, nici sub aspectul adoptarii, nu s-a facut dovada respectarii dispozitiilor legii si ale actului constitutiv.

Cum doctrina si practica judiciara au statuat în mod constant ca sunt lovite de nulitate absoluta hotarârile luate  fara respectarea normelor privitoare la convocarea adunarilor, instanta urmeaza sa admita acest capat de cerere formulat de reclamant si, pe cale de consecinta, sa constate nulitatea absoluta a Hotarârii nr.1 a Adunarii Generale a Asociatilor S.C. N. C. D. S.R.L. din 20 octombrie 2002.

Pe cale de consecinta, potrivit principiului quod nullum est, nullum producit efectum, instanta va constata nulitatea absoluta si a actului aditional autentificat sub nr.5659 din 04.11.2002 (fila 23), întocmit urmare adoptarii pretinsei hotarâri.

Vor fi însa respinse petiturile prin care se solicita constatarea nulitatii actelor subsecvente, acte ce n-au fost specificate, nici prezentate, neputând prin urmare sa fie analizate.

De asemenea, va fi respins si capatul de cerere privind constatarea nulitatii  Încheierii pronuntata de judecatorul delegat la ORC si înregistrata sub nr.3200/05.11.2002, cu motivarea ca hotarârile judecatoresti (între care se numara si încheierile pronuntate de judecatorul delegat la registrul comertului) sunt supuse numai cailor de atac prevazute de lege, nefiind susceptibile a fi anulate printr-o actiune în constatarea nulitatii absolute, iar pe de alta parte nici nu pot sa intre în categoria actelor subsecvente avute în vedere de reclamant.

În baza art.132 alin.10 din Legea 31/1990, republicata, instanta urmeaza a dispune ca prezenta hotarâre sa fie mentionata în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dupa ramânerea ei irevocabila.

Având în vedere cele mai sus aratate si temeiurile de drept invocate,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge exceptiile  tardivitatii si lipsei de interes.

Admite în parte cererea precizata formulata de reclamantul M. L., împotriva  pârâtei S.C. N. C. D. S.R.L.

Constata nulitatea absoluta a Hotarârii nr.1/20.10.2002 adoptata de Adunarea Generala a Asociatilor S.C. N. C.  D. S.R.L. si a actului aditional autentificat sub nr.5659/04.11.2002.

Respinge capetele de cerere privind constatarea nulitatii actelor subsecvente si a nulitatii încheierii judecatorului delegat înregistrata sub nr.3200/05.11.2002.

Prezenta hotarâre va fi mentionata în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dupa ramânerea ei irevocabila.

Executorie.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi 19.06.2009 la Tribunalul Comercial

Domenii speta

Spete similare