Cerere restituire bunuri deţinute în sistem leasing. Lipsa notificării privind rezilierea unilaterală anterioară deschiderii procedurii insolvenţei.

Sentinţă civilă 1977 din 15.10.2012


Cerere restituire bunuri  deţinute în sistem leasing.  Lipsa notificării privind rezilierea unilaterală  anterioară deschiderii procedurii insolvenţei.

Rezilierea unilaterală, ca posibilitate recunoscută locatarului prin contract, nu a intervenit anterior deschiderii procedurii iar potrivit art.86 din Legea nr.85/2006, „contractele în derulare se consideră a fi menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule”. Contractele pot fi denunţate numai de către administratorul judiciar. Altfel spus , legea reglementează imposibilitatea desfiinţării contractelor în derulare în timpul procedurii de insolvenţă; denunţarea contractelor se poate face numai de către administratorul judiciar , nu şi de către cocontractant.

Sentinţa nr. 1977/15.10.2012 pronunţată în dosarul nr. 851/1259/2012/ a2  al tribunalului Specializat Argeş

Prin încheierea din data de 14.06.2012 a fost admisă cererea şi s-a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva debitorului  , a fost numit administrator judiciar SC A SPRL  pentru a îndeplini atribuţiile prevăzute de art.20 din lege.

 La data de 07.09.2012, cu nr.16085, s-a înregistrat cererea creditoarei VB L R IFN SA prin care a investit instanţa cu acţiune în restituirea bunurilor  proprietatea creditoarei, obiect al contractelor de leasing nr.  X încheiat cu debitoarea S.C. C S.R.L în calitate de utilizator, având în vedere că ulterior încheierii contractului, cu rea credinţă,  nu au fost achitate ratele leasing iar în temeiul art 15 din OG nr. 51/1997, modificată, contractul a fost reziliat din vina utilizatorului.

Au fost citate dispoziţiile art. 15 din OG nr. 51/1997, modificată,precum şi  dispoziţiile art.13 din Legea nr.51/1997 şi art.90 alin.1 din Legea nr.85/2006.

La termenul din data de 08.11.2012 au fost depuse note prin care creditorul a precizat că rezilierea contractului a intervenit în temeiul pactului comisoriu de grad IV inserat în art. 8 pct.8.3 care prevede: „ Locatarul are dreptul să rezilieze unilateral contractul, cu efect imediat , fără implicarea instanţelor de judecată, fără puneri în întârziere , fără alte formalităţi , în cazul întârzierii plăţilor cu o lună, a unei rate din dobânda de prefinanţare sau a unei rate leasing” Prin urmare, legea însăşi recunoaşte dreptul creditorului finanţator la rezilierea contractului şi recuperarea bunului.

Această clauză a fost cunoscută şi asumată de debitor de la încheierea contractului,iar finanţatorul nu este obligat să amintească utilizatorului datele la care sunt scadente plăţile datorate de acesta.

La acelaşi termen, administratorul judiciar a depus la dosar punct de vedere referitor la solicitarea creditorului prin care s-a invocat lipsa notificării rezilierii unilaterale a contractului iar pe de altă parte sumele aferente contractului au fost achitate integral , astfel că cererea de restituire a rămas fără obiect. A fost anexată adresa din data de (...) emisă de creditor şi ordinele de plată nr. A şi B , situaţia facturilor şi încasărilor pe perioada derulării contractului.

Procedura de citare fiind legal îndeplinită iar cererea creditorului, legal timbrată, judecătorul sindic a pus în discuţie cererea de restituire bunuri, asupra căreia a constatat următoarele:

Părţile au încheiat contractul  de leasing nr. (...), obiectul acestuia constând în dreptul de folosinţă a autovehiculului marca(...), în cuprinsul căruia a fost inserată clauza conform căreia locatarul are dreptul să rezilieze unilateral contractul, în caz de neplată a unei rate lunare aferentă contractului leasing.

Întrucât din interpretarea textului rezultă că rezilierea contractului constituie „un drept” al locatarului,  această opţiune trebuie comunicată utilizatorului.

 Susţinerea potrivit căreia rezilierea s-a produs în temeiul legii -  în lipsa notificării exercitării dreptului de a rezilia contractul din culpa utilizatorului – nu poate fi primită, în condiţiile în care creditorul chiar şi după deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului a continuat să emită facturi iar acestea au fost achitate conform documentelor anexate, prezumându-se că între părţi  relaţiile contractuale nu au încetat.

Creditorul a solicitat înscrierea la masa credală a debitorului cu întreaga sumă ce face obiectul ratelor de leasing .

Este adevărat că în acord cu dispoziţiile art.8 din OG 51/1997, contractul de leasing are caracter de titlu executoriu, iar conform dispoziţiilor art.13 din acelaşi act normativ „Drepturile locatorului/finanţatorului asupra bunului utilizat în baza unui contract de leasing sunt opozabile judecătorului sindic, în situaţia în care locatarul/utilizatorul se află în reorganizare judiciară şi/sau faliment, în conformitate cu prevederile legale în materie”, însă acestea trebuiesc exercitate cu bună-credinţă..

În speţă, rezilierea unilaterală, ca posibilitate recunoscută locatarului prin contract, nu a intervenit anterior deschiderii procedurii iar potrivit art.86 din Legea nr.85/2006, „contractele în derulare se consideră a fi menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule”. Contractele pot fi denunţate numai de către administratorul judiciar. Altfel spus , legea reglementează imposibilitatea desfiinţării contractelor în derulare în timpul procedurii de insolvenţă; denunţarea contractelor se poate face numai de către administratorul judiciar , nu şi de către cocontractant.

Se reţine că potrivit situaţiei facturilor şi încasărilor, coroborat cu adresa emisă de creditor şi ordinele de plată anexate, au fost achitate integral ratele leasing astfel că potrivit art.9 din O.G. nr.51/1997, locatorul este obligat să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura leasingului, ori de a înceta raporturile contractuale.

Pe de altă parte, în condiţiile în care, nu a intervenit rezilierea unilaterală anterior deschiderii procedurii iar debitoarea nu şi-a exprimat acordul în mod expres cu rezilierea contractului, creditoarea nu poate să pretindă restituirea bunurilor câtă vreme după dobândirea de către debitoare a proprietăţii bunului, potrivit art.9 din O.G. nr.51/1997, acesta intră în masa credală şi contribuie la îndestularea tuturor creditorilor .