Nulitate absolută a convenţiei sub semnătură privată. Lipsa cauzei licite şi morale.

Decizie 1033 din 10.11.2005


6. Nulitate absolută a convenţiei sub semnătură privată. Lipsa cauzei licite şi morale. Mijloace de probă.

Articolul 968 Cod Civil defineşte natura nelicită a cauzei convenţiilor ca fiind: prohibită de legi, contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice.

Rezultă că toate acestea sunt împrejurări ce pot fi dovedite prin orice mijloace de probă fără să fie încălcate prevederile articolului 1191 alin 2 Cod Civil.

Secţia civilă -  Decizia civilă nr.1033 / 10.11.2005 a Curţii de Apel Alba Iulia

Prin sentinţa civilă nr.1236/14 noiembrie 2003 pronunţată de Judecătoria Aiud s-a respins acţiunea reclamanţilor R. M. G. şi R. E. împotriva pârâţilor G. E. S. şi G. E., Statul Român prin Consiliul Local Ocna Mureş şi a fost admisă acţiunea reconvenţională formulată de pârâţii 1 şi 2.

Acţiunea reclamanţilor a avut ca obiect obligarea pârâţilor la perfectarea antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat la  11 noiembrie 2001, iar acţiunea reconvenţională a vizat constatarea nulităţii absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare.

Instanţa de fond a constatat neîntemeiată acţiunea principală întrucât actul sub semnătură privată ce consemnează promisiunea de vânzare-cumpărare a fost în realitate un contract de împrumut, iar reclamanţii au refuzat să primească restituirea sumelor în rate cât şi să elibereze chitanţe pârâţilor.

Faţă de această stare de fapt, convenţia sub semnătură privată este lipsită de o cauză licită şi morală aşa cum prescrie art.948 pct.4 şi potrivit art.966 Cod civil orice obligaţie fondată pe o cauză falsă nu poate avea nici un efect.

Convenţia, fiind nulă absolut, nu poate sta la baza acţiunii reclamanţilor principali pentru validarea transmiterii proprietăţii.

Reclamanţii au declarat apel care a fost respins prin decizia civilă 1892/A/3 decembrie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.

Instanţa de apel a constatat că nu s-au încălcat prevederile art.1191 Cod civil şi că în mod legal s-a demonstrat lipsa cauzei reale, licite şi morale a convenţiei, astfel că s-a dat o interpretare legală art.967 Cod civil.

Această decizie a fost recurată de reclamanţi în temeiul art.304 pct.8 şi 9 Cod procedură civilă.

S-a motivat că ambele instanţe au pronunţat hotărâri nelegale ca urmare a administrării unor probe nepermise de art.1191 Cod civil. Ca urmare s-a interpretat prea larg art.967 Cod civil, iar cel care invocă nevalabilitatea cauzei actului juridic are la îndemână probele ce nu sunt expres oprite de lege, cum sunt probele testimoniale.

Curtea,  ca instanţă de recurs, a respins recursul ca nefondat.

S-a constatat că instanţele nu au încălcat prevederile art.1191 alin 2 Cod civil întrucât prin probele testimoniale administrate nu s-a tins să se demonstreze actul juridic şi nici ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma confecţionării lui, chiar cu privire la o sumă sau valoare ce nu depăşeşte 250 lei.

Ceea ce s-a dovedit de părţi au fost împrejurări de fapt pentru a se contura lipsa cauzei licite şi morale a convenţiei.

Ori, potrivit art.967 alin 2 Cod civil, cauza este prezumată că există şi când nu este expresă şi până la dovada contrară, iar art.968 Cod civil defineşte natura nelicită a cauzei ca fiind: prohibită de lege, contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice.

Coroborând aceste texte rezultă că aceste aspecte sunt împrejurări de fapt ce pot fi dovedite cu orice mijloace de probă, inclusiv probe testimoniale care nu vin în contradicţie cu prevederile art.1191 Cod civil.