Închiderea procedurii. executare silita pornita împotriva persoanelor prev.de art.138 alin.1 din legea 8572006, dupa închiderea procedurii.- art.142 alin.2 din Legea 85/2006.

SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie : RECURS COMERCIAL. REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT. ÎNCHIDEREA PROCEDURII. EXECUTARE SILITA PORNITA ÎMPOTRIVA PERSOANELOR PREV.DE ART.138 ALIN.1 DIN LEGEA 8572006, DUPA ÎNCHIDEREA PROCEDURII.

- art.142 alin.2 din Legea 85/2006.

Conform prev.art.142 alin.2 din Legea 85/2006 "dupa închiderea procedurii falimentului sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi,  în temeiul tabelului definitiv consolidat  de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator."

Desi întreaga procedura de valorificare a bunurilor debitorului, de recuperare a creantelor falitei si de distribuire a sumelor obtinute în cadrul lichidarii, cade în sarcina lichidatorului, prin reglementarea cuprinsa în art.142 din Legea 85/2006, legiuitorul a înteles ca procedura urmaririi persoanelor împotriva carora s-a angajat raspunderea patrimoniala sa se realizeze exclusiv de catre executorii judecatoresti potrivit Codului procedura civila.

Prin sentinta nr.40/F din 12 martie 2008, Tribunalul Satu Mare - judecatorul sindic în temeiul art.131 din Legea privind procedura insolventei, a dispus închiderea procedurii insolventei debitorului SC S. SRL  si radierea acestuia din registrul comertului /registrul societatilor agricole /registrul asociatiilor si fundatiilor /alte registre.

În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolventei, a descarcat pe administratorul judiciar de orice îndatoriri si responsabilitati, iar în temeiul art.135 din Legea privind procedura insolventei, a dispus ca în conformitate cu prevederile art.142 alin.2 din Legea nr.85/2006 dupa închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita  a sentintei comerciale  nr.48/F din 6.02.2007 pronuntata de Tribunalul Satu Mare  în dosarul de fata, ramasa  irevocabila prin  decizia nr.203/25.04.2007 pronuntata de Curtea de Apel Oradea  în dosar nr.674/35/2007/R, vor fi repartizate  de catre executorul judecatoresc, în conformitate  cu prevederile  legii insolventei, în temeiul tabelului  definitiv consolidat  al creantelor falitei pus la dispozitia acestuia de catre lichidator.

A confirmat onorariul lichidatorului  judiciar E.I. SPRL  pentru suma totala de 2.380 lei + TVA, conform decontului de cheltuieli depus la dosar si a dispus  plata acestei sume din contul de lichidare constituit, conform art.4 din Legea  nr.85/2006.

Totodata, a dispus notificarea prezentei sentinte debitorului, creditorilor, administratorului special, Directiei Teritoriale a Finantelor Publice, Oficiului Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Satu Mare pentru efectuarea mentiunii de radiere, precum si  publicarea în Buletinul procedurilor de insolventa.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatorul sindic a retinut ca,  la data de 12.12.2007 lichidatorul judiciar desemnat sa administreze procedura insolventei debitorului SC S. SRL a solicitat sa se dispuna închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului, ca procedura concursuala a fost deschisa prin  încheierea pronuntata în sedinta publica  din data de 20.09.2002,  ca s-au întocmit si comunicat notificarile în conditiile art. 61 din Legea privind procedura insolventei, precum si ca notificarea a fost publicata  prin buletinul procedurilor de insolventa nr.802 din data de 03.03.2008.

Astfel, în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolventei a dispus încheierea procedurii insolventei si radierea debitorului.

Judecatorul sindic a avut în vedere si sentinta comerciale  nr.48/F din 6.02.2007 pronuntata de Tribunalul Satu Mare  în dosarul de fata, prin care s-a admis cererile creditoarelor de angajarea  raspunderii administratorului si care nu a putut fi executata, lipsa de disponibil, sentinta ramasa irevocabila prin decizia nr.203/25.04.2007 pronuntata de Curtea de Apel Oradea  în dosar nr.674/35/2007/R.

Împotriva acestei hotarâri a formulat recurs în termen, creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând instantei admiterea acestuia si modificarea în parte a sentintei atacate, în sensul continuarii procedurii falimentului, în sensul declansarii în cadrul procedurii executarea silita împotriva persoanelor responsabile de insolventa falitei.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a aratat ca prin închiderea procedurii anterior desemnarii unui executor judecatoresc care sa execute silit patrimoniul persoanei culpabile de insolventa societatii, creditorii sunt pusi în imposibilitatea de a-si valorifica drepturile obtinute împotriva acestor persoane, ei neavând posibilitatea legala sa execute individual bunurile acelor persoane.

Recurenta a mai precizat ca din interpretarea art.2, 5 alin.1, 138 alin.1, 140, 136,142 alin.1 din Legea nr.85/2006, rezulta ca: procedura de instituire a raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere a falitei este parte componenta a procedurii prevazuta de Legea nr.85/2006, ca hotarârea prin care se instituie raspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere se pronunta în raport cu debitorul, ca sumele recuperate în urma punerii în executare a hotarârii pronuntate de judecatorul sindic prin care s-a instituit raspunderea membrilor organelor de conducere ale falitei sunt destinate, în caz de faliment pentru acoperirea pasivului, precum si ca întreaga procedura de valorificare a bunurilor debitorului, de recuperare a creantelor falitei si de distribuire a sumelor obtinute în cadrul acestei lichidari este în sarcina lichidatorului judiciar.

De asemenea, recurenta a mentionat ca desi potrivit art.142 alin.1 din Legea insolventei executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art.138 alin.1 se efectueaza de executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila, aceasta nu înseamna ca judecatorul sindic nu are obligatia de a pune în vedere lichidatorului judiciar sa execute titlurile de creanta si nici ca lichidatorul judiciar nu are obligatia si dreptul procesual sa puna în executare titlurile de creanta pe care debitorul le are fata de debitorii sai.

S-a învederat instantei de catre recurenta ca din analiza gramaticala a dispozitiilor art.142 alin.2 din Legea nr.85/2006, rezulta ca executarea silita trebuie începuta de catre lichidator în cadrul procedurii si ca ar putea fi continuata dupa închiderea procedurii de faliment, de creditori în cadrul procedurii de executare silita instrumentata de executorul judecatoresc.

Recurenta a mentionat si ca, cerinta cuprinsa de dispozitiile art.142 alin.2 din Legea nr.85/2006, referitoare la punerea la dispozitie de catre lichidator a tabelului definitiv consolidat, este imposibil de realizat dupa închiderea procedurii de faliment, deoarece în baza art.136 din lege, lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcate de orice îndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura.

Examinând hotarârea recurata, atât prin prisma criticilor formulate, cât si sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod procedura civila, instanta a apreciat recursul ca nefondat, motiv pentru care l-a respins în baza art.312 Cod procedura civila.

Observatiile recurentei legate de faptul ca, pâna la închiderea procedurii nu s-a desemnat un executor judecatoresc care sa execute silit patrimoniul persoanei culpabile de insolventa societatii, ceea ce duce la imposibilitatea valorificarii drepturilor creditorilor, nu au nici un fundament legal.

Legea insolventei nu prevede nici obligatia, dar nici posibilitatea judecatorului sindic sa desemneze executorul judecatoresc care sa execute silit bunurile persoanelor împotriva carora a fost antrenata raspunderea patrimoniala.

De asemenea, chiar daca, asa cum arata recurenta, întreaga procedura de valorificare a bunurilor debitorului, de recuperare a creantelor falitei si de distribuire a sumelor obtinute în cadrul lichidarii, cade în sarcina lichidatorului prin reglementarea cuprinsa în art.142, legiuitorul a înteles ca procedura urmaririi persoanelor împotriva carora s-a angajat raspunderea patrimoniala sa se realizeze exclusiv de executorii judecatoresti, potrivit Codului de procedura civila.

Criticile recurentei legate de faptul ca, cerinta obligarii lichidatorului de a pune la dispozitia executorului judecatoresc tabelul definitiv consolidat, asa cum prevede art.142, este imposibil de realizat dupa închiderea procedurii insolventei, nu a putut fi primita.

Într-adevar, dupa închiderea procedurii insolventei, lichidatorul este descarcat de orice îndatoriri sau responsabilitati ce-i revin în cadrul procedurii, însa aceasta nu înseamna ca în cazul nerespectarii obligatiei legale ce-i revine potrivit art.142 alin.2, împotriva lui nu se poate angaja, dupa caz, raspunderea civila sau penala potrivit dreptului comun.

Se mai impune a se arata ca, dispozitiile art.142 nu stabilesc cine este titularul dreptului de a cere executarea silita, dar este evident ca acest drept apartine creditorilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

Pentru considerentele ce preced, cum criticile recurentei sunt nefondate, recursul a fost respins.

Domenii speta

Spete similare