Actele de reconstituire a dreptului de proprietate întocmite de comisia locală şi cea judeţeană nu sunt lovite de nulitate chiar dacă una dintre persoanele în favoarea căreia au fost emise ar fi promis unui terţ că va vinde terenul în litigiu, aceast...

Prin acţiunea formulată reclamanţii au solicitat instanţei să se dispună anularea HCJ nr.3051/2002, a procesului verbal de punere în posesie şi a titlului de proprietate emise în favoarea pârâţilor,  pe considerentul că pârâtul V.C. a convenit cu reclamanţii, printr-un act sub semnătură privată să le înstrăineze o suprafaţă de teren evidenţiată în adeverinţa de proprietate nr.172/15.02.1953 eliberată de fostul Sfat Popular al com. Dăneşti pe numele acestuia.

Prin sent.civ.nr.2462/2005 a Judecătoriei Tg.Jiu a respins acţiunea civilă pe considerentul că pârâţii au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu conform actelor premergătoare şi titlului de proprietate emis în condiţiile Legii 18/1991, iar înscrisul olograf invocat de reclamanţi nu prezintă eficienţă juridică în raport de nerecunoaşterea pârâţilor şi de imposibilitatea efectuării unei expertize grafice privind semnătura vânzătorului cu privire la terenul cuprins în titlul a cărui anulare se solicită.

Tribunalul Gorj, prin dec. nr.772A/2005 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi, reţinând că probele administrate nu au evidenţiat că a avut loc o transmisiune a terenului, astfel că reclamanţii nu fac dovada calităţii de persoane îndreptăţite la anularea actelor de reconstituire.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanţii, motivând că au făcut dovada că au cumpărat terenul în litigiu, iar imposibilitatea de a preciza data încheierii înscrisului, de a indica persoana care l-a întocmit şi de a verifica semnătura nu duc la nulitatea înscrisului.

Recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:

Criticile recurenţilor nu au legătură cu problema de drept care duce la rezolvarea pricinii. Astfel, reclamanţii susţin că sunt nelegale actele de reconstituire emise pârâţilor pe considerentul că pentru o suprafaţă de teren au încheiat cu un pârât o convenţie numită de ei de vânzare - cumpărare, ceea ce le-ar da reclamanţilor dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate.

Aceste susţineri sunt nelegale.

Astfel, pretinsa convenţie, chiar dacă ar fi existat, este doar o promisiune de vânzare-cumpărare, un antecontract, care nu a dus la transmisiunea proprietăţii nefiind, încheiată în forma autentică.

Prin aceasta pârâtul şi-ar fi luat obligaţia de a vinde prin acte autentice terenul, dar numai după ce dreptul său de proprietate este recunoscut prin acte specifice legii fondului funciar, şi anume titlul de proprietate.

Ca urmare, reconstituirea dreptului de proprietate făcută de comisia locală şi cea judeţeană în favoarea pârâţilor nu este afectată de nulitate chiar dacă unul dintre pârâţi ar fi promis unui terţ că va vinde terenul în litigiu, această promisiune nefiind de natură să creeze reclamanţilor dreptul la reconstituirea proprietăţii direct în patrimoniul lor.

Această concluzie rezultă cu necesitate din interpretarea dispoz.art.8-12 din Legea 18/1991 potrivit cu care reconstituirea proprietăţii se face la cererea numai a celor care au adus terenul în CAP sau li s-a preluat terenul în orice mod, dovada dreptului de proprietate fiind făcută în condiţiile art.12 din lege.

În situaţia în care reclamanţii invocă o promisiune de vânzare cumpărare intervenită după apariţia Legii18/1991, pot valorifica pretenţiile lor în litigiul având ca obiect confecţionare act de vânzare-cumpărare. 

Domenii speta

Spete similare