Recalculare pensie pentru persoanele pensionate sub Legea nr. 3/1977. Stagiu de cotizare.

Decizie 132/AS/ din 21.04.2009


Pentru persoanele pensionate sub Legea nr. 3/1977, la recalcularea pensiei prin OUG nr. 4/2005 se are in vedere stagiul de cotizare prevazut de Legea nr. 3/1977.

Prin actiunea înregistrata pe rolul acestei instante la 14.05.2008,  reclamantul R.L. a chemat în judecata Casa Judeteana de Pensii Constanta pentru ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa fie obligata Casa Judeteana de Pensii Constanta  sa emita o decizie de recalculare  a pensiei pentru limita de vârsta, conform dispozitiilor OUG nr. 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20  de ani.

În motivarea cererii sale, reclamantul a aratat ca este pensionat la limita de vârsta potrivit Legii 3/1997, drepturile sale fiind stabilite prin decizia nr. 225510/04.01.2000. Aceasta, fiind anterioara Legii 19/2000, trebuia recalculata conform OUG. 4/2005.

Mai mult, în conformitate cu prevederile Legii nr.3/1997, stagiul complet de cotizare utilizat este de 20 de ani si nu 30 de ani cum în mod eronat a stabilit pârâta în buletinul de calcul din data de 25.02.2006 emis conform H.G. nr.1550/2004 si buletinul de calcul ce a stat la baza deciziei din 01.06.2007 emisa conform OUG nr.4/2005, astfel, având în vedere ca reclamantul a realizat un stagiu de cotizare în grupa I de munca de 21 ani, 8 luni si 15 zile, potrivit art. 14 al. 1 si art. 2 din Legea nr.3/1997, stagiul de  cotizare este 20 ani.

În drept, s-au invocat dispozitiile Legii 19/2000 modificata, Legea nr.3/1997, HG.1550/2004, OUG nr.4/2005; pentru dovedirea actiunii, s-a solicitat proba cu înscrisuri, reclamantul rezervându-si dreptul la orice proba  concludenta, pertinenta si utila cauzei.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata, considerând ca, în mod corect, a procedat la determinarea punctajului mediu anual prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani.

S-a aratat ca stagiul complet de cotizare prevazut de Legea nr.3/1977, temei legal în baza caruia reclamantul a fost înscris la pensie, este reglementat de art. 8 alin.2 potrivit caruia „persoanele  încadrate în munca care au o vechime de cel putin 30 ani barbatii si 25 de ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor si la împlinirea vârstei  de 60 ani barbatii si 55 ani femeile”.

S-a constatat ca, din întreg cuprinsul Legii nr.3/1977, singurul articol  care dispune asupra stagiului complet de cotizare este art.8 din actul normativ sus indicat.

Potrivit art.2 alin.3 din HG. nr.1550/2004 „pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul  1 iulie 1977 – 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977” , în cazul reclamantului  stagiul complet de cotizare fiind  30 ani conform art.8 din Legea nr.3/1977.

Prin sentinta civila nr.393/14.11.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta în dosarul nr.3425/118/2008, s-a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantul Radulescu Lucian în contradictoriu cu pârâta C.J.P.Constanta.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :

Prin decizia nr. 225510/04.01.2000, a fost admisa cererea petentului R.L.  si, în baza Legii nr.31/1977, s-a acordat acestuia - începând cu 31.12.1999 - o pensie pentru limita de vârsta si munca depusa în suma de 3.024.413 lei  calculata având în vedere o vechime în munca  de 41 ani, 4 luni si 5 zile din care vechime efectiva : 21 ani, 8 luni în grupa I, 4 ani si 7 luni în grupa a II-a si 4 ani în grupa a III-a.

Drepturile au fost recalculate  în baza OUG. 4/2005 si HG.1550/2004 prin decizia nr. 225510/30.11.2005, când s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,38738 si decizia nr. 225510/01.06.2007 când s-a calculat un punctaj mediu anual  de 1, 46025;  cum pensia aferenta acestor punctaje  era mai mica decât pensia în plata  de 556 lei ( adica 411 lei si 431 lei) aceasta din urma a fost mentinuta pâna când pensia rezultata din înmultirea punctajului mediu anual  recalculat cu valoarea punctului de pensie va depasi valoarea pensiei în plata.

Reclamantul nu a contestat niciodata aceste decizii doua decizii care, conform art.7 alin.7 din OUG. 4/2005 si art.87 din Legea 19/2000, au devenit definitive sub aspectul stagiului de cotizare si al punctajului calculat.

Potrivit art. 1 din OUG. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite în baza legislatiei în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculeaza în conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.

Astfel, art. 2 alin.1 din H.G. 1550/2004 statueaza expres ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala în munca prevazuta de legislatia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data începerii operatiunilor de evaluare.

Stagiul complet de cotizare este un concept care apare în Legea nr.19/2000 care, în art. 41 alin.1, privind pensia pentru limita de vârsta prevede ca aceasta pensie se acorda asiguratilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public, astfel cum acestea sunt reglementate în anexa nr. 3 a legii

Strict din acest text, reiese ca stagiul complet de cotizare nu are nicio însemnatate în privinta conditiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru a se putea acorda pensia pentru limita de vârsta care sunt doar doua si prevazute cumulativ: împlinirea vârstei standard si cotizarea la sistemul public de asigurari sociale pentru o perioada minima (stagiul minim de cotizare).

Totusi stagiul complet de cotizare este un element determinant în stabilirea cuantumului pensiei (oricare ar fi natura acesteia) potrivit sectiunii 6 a Legii nr.19/2000 intitulata calculul pensiilor.

Potrivit art. 76 alin.1, începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determina prin înmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie; punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determina prin împartirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut în anexa nr. 3.

Rezulta asadar ca, stagiul complet de cotizare este un concept abstract, desprins de situatia reala, avuta în vedere de art. 41 din lege, a asiguratului, ce doreste înscrierea la pensie care se foloseste exclusiv în procedura de calcul a pensiilor.

Analog, Legea nr.3/1977 prevedea la art.8 alin.1 si 2  ca, personalul muncitor care are o vechime în munca de minimum 30 ani barbatii si 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de vârsta, la împlinirea vârstei de 62 ani barbatii si 57 ani femeile; persoanele încadrate în munca care au o vechime de cel putin 30 ani barbatii si 25 ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor, si la împlinirea vârstei de 60 ani barbatii si 55 ani femeile.

Si în cazul acestui act normativ, legiuitorul a prevazut o perioada - 30 ani barbatii, 25 ani femeile - în care salariatii trebuie sa plateasca asigurarile sociale  pentru a putea beneficia, la împlinirea vârstei legale, de o pensie în cuantum care sa echilibreze drepturile salariatului la o pensie si necesitatea statului de a obtine pentru o perioada mai mare contributii la bugetul asigurarilor sociale si care sa, totodata, fie rezultatul corect al activitatii sale în munca

Rezulta ca, desi Legea nr.3/1977 nu putea contine conceptul de stagiu complet de cotizare, totusi prin decelarea ratiunilor care au stat la baza notiunii se poate considera ca „stagiul complet de cotizare ... reglementat de Legea nr.3/1977” (astfel cum prevede art. 2 al.3 din HG. 1550/2004, citat) este „vechimea  de cel putin 30  de ani barbatii si 25 ani femeile” stabilita de art. 8 alin.1 si 2 din Legea nr.3/1977.

Existenta art. 14 din Legea nr.3/1977, care adauga un stagiu  suplimentar pentru fiecare an prestat în grupa I sau a II-a  de munca (alin.1), nu contrazice concluzia anterioara. Dimpotriva, art. 14 alin.1 întareste rezultatul demonstratiei ca perioada de 30 si 25 de ani sunt stagii complete de cotizare  prevazute de Legea nr.31/1977 având în vedere ca textul statueaza ca, stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: ) un an si sase luni pentru grupa I de munca;  b) un an si trei luni pentru grupa II de munca..

Or, rezultatul acestei suplimentari de stagiu necesar „la stabilirea pensiei” (deci, pentru îndeplinirea conditiilor legale) este chiar „vechimea de cel putin 30 de ani barbatii” pentru ca 20 de ani a câte un an si 6 luni pentru grupa I de munca înseamna exact 30 de ani.

În sfârsit, în cazul în care legiuitorul a considerat necesar a face derogari de la regula generala cuprinsa în anexa 3 a Legii nr.19/2000 (exceptii care sunt de stricta interpretare si aplicare) ar fi facut-o expres precum în situatia art.2 alin.2 din HG. 1550/2004 conform caruia, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 iulie 1977,  stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru toate categoriile de pensii va fi de 20 de ani pentru femei si de 25 de ani pentru barbati.

Împotriva sus mentionatei sentinte civile a declarat recurs  reclamantul Radulescu Lucian.

Critica sentintei prin motivele de recurs formulate de reclamant a vizat în esenta urmatoarele :

Hotarârea pronuntata de Tribunalul Constanta este nelegala si netemeinica pentru urmatoarele considerente :

Pentru persoanele a caror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iunie 1977 – 31 martie 2001, stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977. În acest sens s-a pronuntat si Î.C.C.J. prin decizia nr.40/22.09.2008 în recursul în interesul legii.

Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala prevedea în art.14 alin.1 ca persoanele care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în locuri care, potrivit legii se încadreaza în grupa I de munca, sau cel putin 25 de ani în grupa a II de munca, beneficiaza la stabilirea pensiei de un spor la vechimea în munca de un an si 6 luni pentru grupa I de munca si respectiv un an si trei luni pentru grupa II de munca.

În acest context, asiguratii care si-au desfasurat activitatea în grupe speciale de munca, determinate potrivit Ordinului Ministerului Sanatatii nr.50/5.03.1990 si ale caror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 – 31 martie 2001, au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât si de majorarea vechimii în munca, deci a perioadei de contributie , conform art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977.

Sustinerea conform careia acestei categorii de asigurati îi sunt incidente dispozitiile art.43 alin.1 din Legea nr.19/2000 si ale Anexei nr.4 la aceasta lege, ca act normativ cu caracter special, la care face trimitere art.2 alin.4 din Anexa la H.G. nr.1550/2004, nu poate fi primita, întrucât Legea nr.19/2000 reprezinta legea generala, actul normativ cadru în domeniul pensiilor si al drepturilor de asigurari sociale.

Referitor la principiul înscris în preambulul O.U.G. nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat ce consacra asigurarea „la conditii egale de pensionare, de pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie”, în mod gresit s-a retinut de instanta de fond, atât timp cât nu  exista în lege o prevedere expresa care sa stipuleze ca si persoanele  care au lucrat  în grupe speciale de munca si s-au pensionat anterior intrarii în vigoare a Legii nr.19/2000 li se aplica prevederile acestei legi pentru determinarea stagiului  de cotizare si în raport de aceasta a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.

Potrivit principiului neretroactivitatii legii civile, consacrat de art.15 alin.2 din Constitutia României, legea civila produce efecte numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva.

În acest context, este evident ca legea noua respectiv Legea nr.19/2000 nu se aplica decât situatiilor ivite dupa intrarea ei în vigoare, deci persoanelor a caror drepturi la pensie s-au deschis dupa data de 01.04.2001 si nu persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977.

Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat la 22 septembrie 2008 în recurs în interesul legii, admitând recursul  si pentru asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a disp. art.77 alin.2 rap.la art.43 alin.1 si 2 din Legea nr.19/2000 în sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea  punctajului mediu anual pentru persoanele a caror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea în grupe speciale de munca, este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala.

Analizând sentinta recurata din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul ca fondat pentru urmatoarele considerente :

Prin decizia nr.225510/4.01.2000 a fost admisa cererea petentului Radulescu Lucian si în baza Legii nr.3/1977 s-a acordat acestuia începând cu 31.12.1999 o pensie pentru limita de vârsta si munca depusa în suma de 3.0245.413 lei calculata având în vedere o vechime în munca de 41 ani, 4 luni si 5 zile, din care vechime efectiva 21 ani, 8 luni  în grupa I ; 4 ani si 7 luni în grupa a II-a si 4 ani în grupa a III-a.

Drepturile au fost recalculate în baza OUG nr.4/2005 si H.G.nr.1550/2004 prin decizia nr.225510/30.11.2005 când s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,38738 si decizia nr.225510/1.06.2007, când s-a calculat un punctaj mediu anual de 1,46025.

Potrivit art.2 alin.4 din H.G. nr.1550/2004 pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977 – 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea  punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.

Art.14 din aceasta lege prevede ca :

(1) Persoanele care au lucrat efectiv cel putin 20 ani în locuri care, potrivit legii se încadreaza în grupa I de munca sau  cel putin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se  ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte ;

a) un an si 6 luni pentru grupa I de munca;

b) un an si 3 luni pentru grupa II de munca.

(2) Pe aceasta baza, persoanele care au lucrat în grupele I si II de munca au dreptul la cerere sa fie pensionate la împlinirea vârstei de :

a) 52 ani pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II barbatii;

b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.

Din economia dispozitiilor art.14 din Legea nr.3/1977 rezulta ca legiuitorul nu a urmarit doar reducerea vârstei de pensionare a salariatilor care au prestat activitate în grupele I si II de munca, în conditiile expuse în acest text legal, ci si reducerea vechimii totale în munca necesare pentru pensionare.

Prin urmare, 20 de ani lucrati în  locuri care, potrivit legii se încadreaza în grupa I de munca echivaleaza cu 30 de ani lucrati în conditii normale.

Întrucât dreptul la pensie al reclamantului s-a deschis începând cu 31.12.1999, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de  Legea nr.3/1977.

Reclamantul având 21 ani, 8 luni si 15 zile lucrati în grupa I  de munca, beneficiaza de reducerea stagiului complet de cotizare necesar de la 30 de ani la 20 de ani, în temeiul dispozitiilor art.14 din Legea nr.3/1977.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea în grupe speciale de munca determinate potrivit Ordinului Ministrului Sanatatii nr.50/1990 si ale caror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1.07.1977 – 31.03.2001, au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare cât si  de majorarea vechimii în munca, deci a perioadei de contributie, denumita de actuala reglementare – stagiu de cotizare.

Sustinerea intimatei ca reclamantului îi sunt aplicabile dispozitiile art.8 din Legea nr.3/1977, care prevad un stagiu complet de cotizare de 30 ani nu poate fi retinuta, întrucât stagiul complet de cotizare de 30 de ani este prevazut pentru persoanele care si-au desfasurat activitatea în conditii normale de munca.

Dispozitiile art.14 din Legea nr.3/1977 deroga de la cele ale art.8 din aceeasi lege, prevazând un stagiu de cotizare de 20 de ani pentru persoanele care au  lucrat efectiv  cel putin 20 de ani în locuri de munca încadrate în grupa I de munca, iar reclamantul a muncit peste 20 de ani în astfel de locuri.

În consecinta, pentru asiguratii care au lucrat în conditii speciale de munca si ale caror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977 – 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977, aceasta solutie decurgând si din aplicarea principiului „tempus regit actum”.

Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art.312 cod pr.civila, curtea a admis recursul formulat si a modificat în tot sentinta recurata în sensul admiterii actiunii si obligarii intimatei sa recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului conform OUG nr.4/2005 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 1.12.2005.