Recurs. Căile de atac prevăzute de lege pentru cererile având ca obiect obligarea la daune interese a debitorului obligaţiei de a face conform art. 580/3 C.pr.civ. Ordinea soluţionării excepţiilor procesuale privind netimbrarea şi compunerea neadecva...

13. Recurs. Căile de atac prevăzute de lege pentru cererile având ca obiect obligarea la daune interese a debitorului obligaţiei de a face conform art. 580/3 C.pr.civ. Ordinea soluţionării excepţiilor procesuale privind netimbrarea şi compunerea neadecvată a completului de judecată. Împrejurările şi procedura ce justifică înlăturarea sancţiunii decăderii din dreptul de a îndeplini un act de procedură.

Drept procesual civil.

Art. 580//3, 336, 103 alin.1, 304 pct.1 C. pr. civ.:

art. 20 alin.1 Legea 146/1997 modif.

Excepţia netimbrării are caracter prioritar excepţiei nelegalei constituiri a completului de judecată faţă de dispoziţiile imperative ale alin.1 al art. 20 din Legea 146/1997, modif.; prin urmare, nu se putea cere instanţei să califice mai întâi corect calea de atac stabilită de lege şi apoi să procedeze la verificarea îndeplinirii obligaţiei timbrajului.

Constatarea imposibilităţii fortuite de îndeplinire în termen a obligaţiei procedurale de achitare a taxei judiciare de timbru nu poate surveni în condiţiile în care nu s-a formulat o cerere de repunere în termen şi nu s-a îndeplinit respectivul act în condiţiile art. 103 alin.2 C. pr. civ.

Curtea de Apel Bacău – Secţia civilă, minori şi familie,

conflicte de muncă şi asigurări sociale,

Decizia civilă nr. 1408 din 11 noiembrie 2009

Prin Sentinţa civilă nr. 50/5.02.2009, pronunţată de Judecătoria Podu Turcului în dosar nr. 410/829/2008 s-a dispus admiterea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor C.G. şi C.L. cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de reclamantul A.M. împotriva acestora şi, totodată, respingerea cererii de chemare în garanţie a S.C. ”C.C.” S.R.L. formulată de reclamantul A.M.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 118/29.03.2006 a Judecătoriei Podu Turcului pârâţii C. au fost obligaţi să respecte servitutea de vedere, impunându-li-se să închidă ferestrele de la parter şi etaj, deschise pe latura dinspre proprietatea reclamantului A.M. Prin contractul de vânzare cumpărare nr.59/20.03.2007 imobilul a fost vândut de pârâţi către SC C.C. SRL, astfel încât, raportat la acest contract, instanţa a apreciat că acţiunea având ca obiect obligarea la daune interese pentru neîndeplinirea obligaţiei de a face de către debitorii C.G. şi C.L, trebuie respinsă, aceştia nemaiavând calitatea de proprietari ai imobilului. Privitor la cererea de chemare în garanţie, instanţa de fond a considerat că se impune respingerea deoarece în această ipoteză chemata în garanţie nu poate fi obligată direct fata de reclamant cu care nu are nici un raport juridic.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, motivat şi netimbrat, a declarat recurs reclamantul, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău ca şi apel, sub nr. 410/829/2008.

Prin D.civ. 221/A/22.06.2009 tribunalul a anulat ca netimbrat apelul prin admiterea excepţiei netimbrării, reţinându-se în argumentarea soluţiei că:

Pentru soluţionarea apelului instanţa a citat apelantul cu menţiunea de a depune taxa de timbru de 4 lei si timbru judiciar de 0,15 lei necesar soluţionării apelului (fila 7 dosar).

Apelantul nu a dat curs obligaţiei de timbrare astfel încât, văzând dispoziţiile art. 20 Legea 146/1997, s-a admis excepţia şi s-a anulat apelul ca netimbrat.

În termen legal, motivat şi timbrat cu timbru judiciar de 0,15 lei şi taxă timbru de 4 lei, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs apelantul reclamant, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. 410/829/2008.

Criticând soluţia recurată, recurentul a arătat că aceasta este nelegală întrucât:

- nu s-a calificat calea de atac în mod corect ca fiind recurs în loc de apel, faţă de temeiul juridic al acţiunii, respectiv art. 5802, 5803 cu ref. la 336 C.pr.civ. În atare împrejurări, nici compunerea instanţei nu a fost legală, fiind incident motivul de casare prev. de art.304 pct.1 C. pr. civ.

- abia după calificarea conformă dispoziţiilor legale, trebuia obligată partea la plata taxelor judiciare.

- poate dovedi cu acte medicale că la termenul când s-a judecat apelul era în imposibilitate de a se deplasa la instanţă pentru a-şi îndeplini obligaţia timbrării.

Intimaţii, legal citaţi, nu s-au prezentat în instanţă personal, ci au fost asistaţi de apărător care a formulat concluzii de respingere a recursului ca nefondat justificat de faptul că actul medical depus nu face dovada imposibilităţii de a depune la termenul din 22.06.2009 timbrajul datorat, iar achitarea taxelor constituie o obligaţie ce precede oricare alte proceduri în faţa instanţei investite cu cererea netimbrată.

Examinând recursul în raport de actele şi lucrările dosarului, de motivele invocate, precum şi faţă de dispoziţiile art. 304, 312 C. pr. civ., Curtea a constatat caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:

Este adevărată susţinerea recurentului că în faţa Tribunalului cauza trebuia a fi soluţionată ca şi recurs, nu ca apel având în vedere că cererea de obligare la daune interese se judecă în două grade de jurisdicţie - fond şi recurs -, conform art. 5803alin.2 teza a II-a cu referire la art. 574 C. pr. civ. (forma în vigoare la data pronunţării fondului).

Însă, din moment ce la fond calea de atac se menţionase ca apel, iar în faţa tribunalului cauza se înregistrase ca apel - fiind repartizat aleatoriu unui astfel de complet -, orice calificare corectă a căii de atac nu putea fi efectuată decât dacă se îndeplinea obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru (care oricum erau aceleaşi şi dacă se înregistra cauza ca recurs şi dacă rămânea calificată ca apel).

Fiind în prezenţa a două excepţii de procedură - netimbrarea şi compunerea neadecvată a completului -, se pune problema a se stabili care are întâietate; ori, caracterul premergător al primeia oricăror acte ale instanţei (gen calificarea căii de atac şi verificarea compunerii) rezidă din caracterul imperativ al alin.1 al art. 20 Legea 146/1997 ce prevede că plata taxelor de timbru se face anticipat; abia dacă s-ar fi pus problema cuantumului acestei taxe (fapt necontestat nicicând de recurent), determinarea sa legală nu ar fi putut fi realizată decât de un complet adecvat constituit faţă de calificarea corectă.

Prin urmare, în acest moment al analizei, rămâne a se verifica numai în ce măsură recurentul, între data primirii citaţiei în care era încunoştinţat de către tribunal despre obligaţia de a timbra - 19.05.2009 conf. dovezii de la fl. 7 d. tribunal - şi data admiterii excepţiei - 22.06.2009 - a fost într-o situaţie mai presus de voinţa sa - conform art. 103 alin.1 C. pr. civ. - care să-l fi împiedicat a da curs respectivei obligaţii.

Ori cu adeverinţa medicală depusă (emisă la 20.07.2009) nu s-a probat decât că în perioada 20.07-25.07.2009 nu era deplasabil, fapt fără relevanţă în cauză din moment ce această perioadă este cu o lună ulterioară celei în analiză.

În atare împrejurări, s-a reţinut că nu poate fi repusă partea în termenul de îndeplinire a obligaţiei timbrării, cu atât mai mult cu cât nici nu s-a solicitat o astfel de măsură şi nici nu s-a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei de plată a taxelor judiciare în cele 15 zile prevăzute de art. 103 alin. 2 C. pr. civ.; prin urmare, s-a apreciat că nu este îndreptăţită solicitarea de a se dispune casarea cu trimitere spre rejudecarea a cauzei ca recurs la Tribunalul Bacău, iar recursul a fost respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare