Neincidenţa nulităţii Statutului Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat. Includerea în patrimoniul Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat a unor terenuri aparţinând unor persoane fizice ce nu doresc să facă parte din Asociaţie, nu atrage nulitatea Statutului ci ...

Decizie 1064 din 06.06.2009


MATERIE:DREPT  CIVIL.

OBIECT:

Neincidenţa nulităţii Statutului Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat. Includerea în patrimoniul Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat a unor terenuri aparţinând unor persoane fizice ce nu doresc să facă parte din Asociaţie, nu atrage nulitatea Statutului ci posibilitatea rectificării suprafeţelor de teren ce intră în componenţa patrimoniului Asociaţiei, după eliberarea titlului comun pe numele Asociaţiei, în care se va stabili exact întinderea suprafeţelor de teren ce fac parte din patrimoniul acesteia. Patrimoniul Asociaţiei va cuprinde doar terenurile membrilor asociaţi care şi-au exprimat acordul scris de a face parte din Asociaţie.

Temei de drept: art. 26 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 1/2000.

Sursa primară:

Decizia civilă nr.1064/04.06.2009-R a Curţii de Apel Oradea

 (dosar nr.953/177/2007)

Prin sentinţa civilă nr.35/2008 pronunţată de Judecătoria Aleşd s-a  respins acţiunea formulată de reclamanţii P.P., P.T., P.F., M.N.,  B.F.,  P.V., F.T., F.A., L.I., H.E., P.I., S.G., F.P., F.I., D.G., B.F., B.G., B.G., B.M., B.I., C.I.,  P.M., C. Ş., S.V., T.G., M.I.,  P.M., B.T., H.N., M.M., C.E., S.C., B.I., B.I., G.I., P.M., P.A., R. F.,  R. A., L.G.,  G.A., S.C., P.D., M.I.,  B.T., B.V., C.G., C.M., B. E., P.P., F.P., M. E., Ş.V., O.T. împotriva pârâţilor Asociaţia De Pădurit Şi Păşunat, M.V.,  S.F., Ş.P., V.P.,  A.N.,

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinu în esenţă că, un nr. de 54 de cetăţeni, locuitori ai comunei Aştileu,  au cerut ca instanţa să constate nulitatea absolută a statutului asociaţiei de Pădurit şi Păşunat Toma Peştere cu consecinţa constatării nulităţii absolute a constituirii acestei asociaţii şi cu radierea acesteia din registrul asociaţiilor ţinut de judecătorie.

Reclamanţii sunt proprietari ai unor suprafeţe de teren situate în localitatea Peştere în urma reconstituirii drepturilor lor de proprietate prin emiterea de titluri de proprietate în favoarea acestora .

Terenurile în discuţie sunt situate pe nr. top. ce se află înregistrate în CF 1 Peştere.

Având în vedere calitatea lor de proprietari asupra acestor terenuri, reclamanţii consideră că pârâta este nelegal constituită, deoarece fiind o formă asociativă ce are ca obiect administrarea terenurilor, şi fiind înfiinţată în baza dispoziţiilor art. 28 din Legea 1/2000, nu reprezintă voinţa de asociere a proprietarilor terenurilor, şi mai mult în localitatea Peştere nici nu a fiinţat anterior perioadei comuniste vreo formă asociativă de administrare a terenurilor.

În plus, se arată că, statutul asociaţiei este lovit de nulitate deoarece averea asociaţiei menţionate în statut nu există în fapt, căci terenurile menţionate în acest act nu sunt proprietatea asociaţiei .

Reclamanţii îşi justifică calitatea procesuală prin interesul pe care îl au, constând în protecţia dreptului lor de proprietate asupra terenurilor înscrise în CF 1 Peştere, terenuri pe care asociaţia pârâtă doreşte să obţină dreptul de proprietate în calitate de continuatoare a unei forme asociative ce a avut în proprietate respectivele terenuri.

Analizând motivele de nulitate a statutului asociaţiei invocate de reclamanţi , instanţa de fond a constatat că acestea sunt lipsite de temei, iar  aspectul ce priveşte lipsa semnăturilor reclamanţilor de actul constitutiv al asociaţiei , nu este de natură să atragă nulitatea acestui act.

Instanţa  de fond  a observat că statutul asociaţie este semnat de 5 membri formatori, fiind întrunite condiţiile impuse de art. 28 din Legea 1/2000, potrivit cărora un comitet ad-hoc va prezenta judecătoriei un statut în formă autentică în care vor fi prevăzute elementele prevăzute de al. 3 al acestui articol, fără ca legea să precizeze care este numărul minim a membrilor acestui comitet sau numărul minim al membrilor care alcătuiesc asociaţia, din înţelesul legii rezultând că singura condiţie ce trebuie a fi respectată este ca noua formă asociativă să fie continuatoarea unei forme asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşuni şi fâneţe, ce a funcţionat înainte de trecerea acestor terenuri în proprietatea statului.

La dosarul cauzei a fost depuse de asemenea un tabel în care au semnat 48 de persoane ce doresc înfiinţarea acestei asociaţii, şi care au desemnat în acest sens membrii comitetul ad-hoc ce urma a se ocupa de aceste formalităţi, aceşti membrii fiind semnatarii actelor constitutive ale asociaţiei.

De asemenea la dosarul cauzei au fost depuse în copie un extras al CF 1 Peştere, pe care se află o semnătură pentru conformitate şi o ştampilă ce anulează un timbru fiscal, extras unde  la foaia C este menţionată sintagma ,,composesoratul foştilor urbarialişti”.

Toate aceste înscrisuri dovedesc faptul că, la înfiinţarea asociaţiei pârâte s-a  avut în vedere existenţa unui statut al formei asociative ce a fost înfiinţată, care îndeplinea condiţiile minime cerute de dispoziţiile legii 1/2000, respectiv reprezenta voinţa de asociere al unor persoane, semnatarele actelor constitutive fiind 5 persoane autointitulate ,, comitet de iniţiativă ai foştilor asociaţi”, şi de asemenea s-a avut în vedere existenţa unor menţiuni dintr-un document oficial, ce făcea dovada existenţei anterioare a unor înregistrări privind o veche formă asociativă înscrisă în CF 1 Peştere, ce cuprinde terenuri de natură forestieră şi păşune. 

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii apelanţi P.P., P.T., P.F., M.N.,  B.F.,  P.V., F.T., F.A., L.I., H.E., P.I., S.G., F.P., F.I., D.G., B.F., B.G., B.G., B.M., B.I., C.I.,  P.M., C. Ş., S.V., T.G., M.I.,  P.M., B.T., H.N., M.M., C.E., S.C., B.I., B.I., G.I., P.M., P.A., R. F.,  R. A., L.G.,  G.A., S.C., P.D., M.I.,  B.T., B.V., C.G., C.M., B. E., P.P., F.P., M. E., Ş.V., O.T. solicitând admiterea apelului şi schimbarea  în totalitate a  sentinţei civile nr.35/21.01.2008 pronunţată de Judecătoria Aleşd, în sensul admiterii acţiunii precizate şi completate.

Prin decizia civilă nr.510/A din 17 octombrie 2008, Tribunalul Bihor a respins ca nefondat apelul civil introdus de  apelanţii P.P., P.T., P.F., M.N.,  B.F.,  P.V., F.T., F.A., L.I., H.E., P.I., S.G., F.P., F.I., D.G., B.F., B.G., B.G., B.M., B.I., C.I.,  P.M., C. Ş., S.V., T.G., M.I.,  P.M., B.T., H.N., M.M., C.E., S.C., B.I., B.I., G.I., P.M., P.A., R. F.,  R. A., L.G.,  G.A., S.C., P.D., M.I.,  B.T., B.V., C.G., C.M., B. E., P.P., F.P., M. E., Ş.V., O.T. împotriva pârâţilor Asociaţia De Pădurit Şi Păşunat, M.V.,  S.F., Ş.P., V.P.,  A.N., împotriva sentinţei civile nr.35 din 21.01.2008, pronunţată de Judecătoria Aleşd, pe care a păstrat-o în totalitate.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că, modalitatea de constituire a asociaţiei a respectat întreaga procedură prevăzută de Legea nr.1/2000, drept urmare s-a pronunţat sentinţa civilă nr.3/A/2006 a Judecătoriei Aleşd, investită cu formulă executorie. Prin această hotărâre judecătorească s-a autorizat constituirea Asociaţiei de Pădurit  şi Păşunat „Toma” şi s-a dispus înregistrarea  Asociaţiei ca persoană juridică în registrul special deţinut de Judecătoria Aleşd. (vol.I, f.96).

Conform Statutului Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat „Toma” (f.97 ), s-a reţinut de tribunal că, averea asociaţiei o  constituie dreptul de proprietate asupra  terenurilor înscrise în CF nr.1 Peştere nr.top.489/41, 489/5, 490, 491, 492, 970, 971,972, 973, 974, 975/2, 975/3, 976, 978, 980, 981/4, 981/5, 981/6, 982, 983/2, 984, 985, 986, 987, 989, 990, 992, 994, 995, 996, 997, 998, 999,1000, 1001, 1002 în suprafaţă totală de 84,62 ha. păşune şi nr.top.977, 979, 988/2, 988/3, 991, 993, 1003 în suprafaţă totală de 75,26 ha pădure.

Conform înscrierilor din foaia A,  a CF nr.1 Peştere,reiese că,  imobilele descrise mai sus reprezintă „pădure şi păşune comună a foştilor  iobagi şi jeleri” (fila 91-  vol I, traducerea autorizată a CF nr.1 Peştere). Conform extrasului de CF nr.1 Peştere (fila 89 – vol.I) asupra acestor imobile este proprietar Composesoratul foştilor urbarialişti fiind intabulat sub B.1.

Faţă de cele reliefate mai sus, tribunalul a apreciat că este neîntemeiat motivul de nulitate invocat, constând în inexistenţa patrimoniului.

Totodată s-a reţinut de instanţa de apel că este irelevantă adeverinţa nr. 5897/9.10.2008 eliberată de Primăria comunei Aştileu, potrivit acestei adeverinţe în localitatea Peştere nu ar fi existat o asociaţie de pădurit şi păşunat  cu numele de „Vulturul”, ori,  în prezenta cauză nu s-a susţinut că Asociaţia intimată ar fi succesoarea în drepturi a Asociaţiei „Vulturul”.

Faţă de considerentele expuse, instanţa de apel a respins apelul, constatând că intimaţii nu au justificat efectuarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii, solicitând repunerea în termenul de recurs în temeiul art.103 Cod procedură civilă şi admiterea recursului cu modificarea în totalitate a deciziei şi sentinţei pronunţate în cauză în sensul admiterii acţiunii precizate şi completate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului se arată în primul rând că decizia instanţei de apel nu a fost comunicată la sediul procesual ales de apelanţii reclamanţi ci la o altă adresă astfel că recurenţii trebuie consideraţi ca fiind încă în termenul de recurs. Pe de altă parte, faţă de faptul că iniţial decizia din apel a fost comunicată la o adresă greşită, în data de 17 februarie 2009 s-a solicitat de către apelanţi comunicarea deciziei la adresa corectă, fapt ce s-a realizat la data de 18 februarie 2009; ori raportat la acest aspect se impune repunerea apelanţilor în termenul de recurs.

Pe fondul recursului, se arată că în opinia lor, n-au fost respectate patru condiţii pentru înfiinţarea valabilă a Asociaţiei Toma şi anume nu s-a făcut dovada  existenţei anterioare a unei forme asociative, nu s-a făcut dovada proprietăţii asupra suprafeţei de teren menţionate în statutul Asociaţiei ca reprezentând capitalul acesteia şi nici dovada consimţământului foştilor proprietari ori a moştenitorilor lor de a dori reînfiinţarea asociaţiei, scopul urmărit nefiind cel prevăzut de Legea nr.1/2000 ci aproprierea într-un mod ilicit dar şi imoral a terenurilor unor consăteni, care nu şi-au manifestat intenţia de a adera la administrarea şi exploatarea terenurilor în formă asociativă.

Prin urmare, Statutului Asociaţiei Toma îi lipsesc atât scopul cât şi patrimoniul, atribute de identificare definitorii pentru o persoană juridică, vicii de natură  a atrage nulitatea absolută a statutului. De asemenea lipseşte consimţământul persoanelor considerate a fi „membrii de drept” cum este cazul reclamanţilor recurenţi care nu şi-au manifestat niciodată intenţia de a adera la Asociaţie.

În concluzie, având în vedere că Statutul Asociaţiei „Toma” Peştere nu îndeplineşte nici condiţiile speciale prevăzute de Legea nr.1/2000 şi nici condiţiile generale de valabilitate a unui act juridic prevăzut de art.948 Cod civil, se impunea constatarea nulităţii absolute a acestui act şi în consecinţă şi a formei asociative.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.26 şi 28 din Legea nr.1/2000, Constituţia României, art.948 Cod civil, art.90 şi art.103, art.299 şi următoarele , art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Intimata Asociaţia de Pădurit şi Păşunat „Toma” Peştere-prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de repunere în termenul de recurs ca neîntemeiată, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei şi a sentinţei pronunţate de instanţa de apel şi prima instanţă, ca fiind legale şi temeinice.

Intimaţii pârâţi Ş.P., A.N. şi V.P., fiind prezenţi în şedinţa publică de azi, au solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, instanţa constată următoarele:

Asociaţia „Toma” Peştere s-a înfiinţat în baza prevederilor art.26-28 din Legea nr.1//2000, în scopul administrării şi exploatării în comun a terenurilor foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora care au aparţinut Composesoratului foştilor urbarialişti.

Ca atare critica referitoare la faptul că n-ar fi existat o formă asociativă de genul celor prevăzute la art.26 din Legea nr.1/2000 nu este fondată faţă de înscrierile de sub B.1 din CF 1 Peştere, înscrieri care nu pot fi răsturnate de o adeverinţă a Primăriei, întrucât nu era abilitată să ţină o evidenţă a unor astfel de forme asociative.

Cea de-a doua critică privitoare la lipsa dovezii dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren menţionate în Statutul asociaţiei ca, constituind capitalul social, se reţine că acea suprafaţă a constituit proprietatea fostului Composesorat a foştilor urbarialişti, iar reînfiinţarea Asociaţiei a urmărit tocmai exploatarea şi administrarea în comun a suprafeţelor de teren ce au aparţinut fostului composesorat.

Evident că abia după eliberarea titlului de proprietate în favoarea Asociaţiei Toma se va concretiza suprafaţa totală ce va fi administrată în comun şi care va putea sau nu coincide cu suprafaţa fostului Composesorat, după cum foştii membrii asociaţi sau  moştenitorii acestora, vor dori să adere la Statutul Asociaţiei sau nu.

Faptul că cei 5 membrii ai Comitetului Ad-hoc au iniţiat reînfiinţarea Asociaţiei, nu înseamnă că în mod automat toţi foştii proprietari sau moştenitori ai acestora fac parte de drept din Asociaţie dacă nu şi-au manifestat expres consimţământul de a face parte din Asociaţie, tocmai prin prisma respectării dreptului Constituţional la libera asociere, în sensul că nimeni nu poate fi împiedicat să se asocieze dacă doreşte, după cum nimeni nu poate fi obligat împotriva voinţei sale de-a face parte dintr-o Asociaţie dacă nu doreşte acest lucru.

Clauza din Statutul Asociaţiei Toma care menţionează că „fac parte de drept toţi coproprietarii sau moştenitorii acestora care au fost membrii ai fostului Composesorat”, se referă la cei care au iniţiat reînfiinţarea Asociaţiei, iar cei care ulterior înfiinţării Asociaţiei aderă la statut şi la scopul pentru care a fost înfiinţată „prin semnarea unei declaraţii” de asemenea dobândesc statutul de membru de drept. Dar, doar dacă îşi manifestă expres voinţa printr-o declaraţie în acest sens.

Ca atare, câtă vreme recurenţii nu şi-au exprimat voinţa, acordul de a face parte din Asociaţia „Toma” ei nu sunt membri ai Asociaţiei, iar terenurile ce li s-au reconstituit în proprietate, le pot exploata şi administra cum doresc, nu pot fi obligaţi să le lase în administrarea Asociaţiei.

De altfel, art.26 din Legea nr.1/2000 modificată şi completată prev.la alin.2/1 2 că suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri;deci dacă nu s-a formulat cerere de a face parte din Asociaţie, terenul reconstituit în proprietate fostului proprietar nu va putea figura pe titlul de proprietate ce se eliberează de Comisia de aplicare a Legii nr.18/1991 pe numele Asociaţiei, conform prevederilor art.26 alin.1 şi 3 din aceeaşi lege modificată şi completată.

În acest sens trebuiesc înţelese prevederile legale susmenţionate şi tot în acest sens trebuiesc coroborate şi aplicate prevederile art.6 din Statutul Asociaţiei, nicidecum în sensul în care chiar şi fără existenţa unei cereri de aderare la Asociaţie, terenul reconstituit persoanei care a făcut parte din vechiul Composesorat, revine de drept Asociaţiei, o astfel de interpretare ar constitui atât o nesocotire a atributelor dreptului de proprietate cât şi o denaturare a scopului pentru care s-a înfiinţat Asociaţia, ceea ce fiind evident împotriva legii, nu ar avea cum să se bucure de protecţie legală.

Aşa fiind nu există nici un fel de motiv de nulitate ori anulare a statutului Asociaţiei şi implicit de a se constata nelegala constituire a acesteia, reclamanţii recurenţi, în măsura în care nu şi-au exprimat acordul de a deveni membrii ai acesteia, nu fac parte din Asociaţie şi în consecinţă nici terenurile lor nu vor putea figura în titlul eliberat pe seama Asociaţiei –tocmai în considerarea dispoziţiilor legale susmenţionate.

Asociaţia acţionează ca un împuternicit al membrilor săi, care formulând cereri de aderare la asociaţie sunt de acord ca terenul proprietatea lor să figureze în titlul comun ce se emite pe numele Asociaţiei, fără ca prin aceasta să-şi piardă dreptul de proprietate ori, să fie împiedicaţi să iasă din indiviziune cu terenul lor atunci când nu mai doresc exploatarea sau administrarea în comun a terenului, dacă terenurile au destinaţie agricolă ori sunt păşuni şi nu sunt păduri.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va constata că recursul este nefondat şi-l va respinge în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă, urmând a fi menţinută în totalitate decizia recurată ca fiind legală şi temeinică, constatându-se totodată că părţile intimate nu au solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.