Acţiune în evacuare. Calitate procesuală activă. Uzufructuar (art.517, art.518 C.civ.; art.41 C.pr.civ.)

Acţiune în evacuare. Calitate procesuală activă. Uzufructuar (art.517, art.518 C.civ.; art.41 C.pr.civ.)

Pe durata existenţei dreptului de uzufruct viager, atât nudul proprietar cât şi subdobânditorul cumpărător nu au folosinţa imobilului fără acordul titularului dreptului de uzufruct, singurul care poate exercita atributul de folosinţă.

(Curtea de Apel Iaşi, Secţia civilă, decizia nr.400/26.09.2007)

Judecătoria Bîrlad, prin sentinţa civilă nr.643/7 martie 2007, respinge pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantei Ş.M., acţiunea în evacuare formulată în contradictoriu cu pârâţii Ş.P., D.N.

Obligă reclamanta să plătească pârâţilor suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că reclamanta nu mai are un drept de uzufruct în imobilul din proces, conform contractului autentic nr.4777/14 iunie 1993.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta Ş.M., respins de Tribunalul Vaslui prin decizia civilă nr. 71/A din 12 iunie 2007, cu aceeaşi motivare.

Se reţine de tribunal că, de vreme ce în noul contract de vânzare-cumpărare, nudul proprietar nu a transmis bunul şi cu clauza uzufructului, recurenta-reclamantă nu mai are calitatea de titulară de drept, deoarece nu mai posedă un act care să ateste dreptul său de uzufruct, având în vedere şi dispoziţiile art.518 C.civ., conform cărora dreptul de uzufruct se stabileşte prin lege sau prin voinţa părţilor.

Împotriva deciziei tribunalului şi a sentinţei judecătoriei a formulat recurs reclamanta Ş.M.

Se susţine de recurentă că în mod greşit instanţele au reţinut că reclamanta nu are calitate procesuală activă, în condiţiile în care este titulara unui drept de uzufruct, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, ce nu poate face obiectul înstrăinării, dreptul de uzufruct rămânând în continuare.

Recursul este întemeiat pentru considerentele la care ne vom referi.

Prin contractul autentic de vânzare-cumpărare nr.4777/14 iunie 1993 – Ş.M. şi Ş.P. au vândut fiului – Ş.I. – imobilul clădit şi neclădit situat în satul S., com. I., jud.Vaslui, urmând ca cumpărătorul să intre în fapt în posesia imobilului după încetarea din viaţă a vânzătorilor, aceştia  rezervându-şi dreptul de uzufruct viager asupra imobilului vândut.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.851/18 august 2004, Ş.P.-I. vinde acelaşi imobil cumpărătorului Ş.P.P., inserându-se în actul de vânzare-cumpărare că imobilul este liber de orice sarcini sau servituţi şi că Ş.P.P. dobândeşte de fapt şi de drept proprietatea asupra imobilului.

Prin prezenta acţiune, Ş.M. a solicitat evacuarea cumpărătorului Ş.P. şi a pârâtei D.N., cu motivarea că nu poate folosi locuinţa potrivit dreptului de uzufruct viager pe care şi l-a rezervat datorită comportării recalcitrante a celor doi pârâţi.

În mod greşit instanţele au reţinut că reclamanta Ş.M. nu are calitate procesuală activă în acţiunea de evacuare formulată.

Este cert că, prin contractul autentic nr.4777/14 iunie 1993, Ş.M., alături de soţul său Ş.P., şi-au rezervat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului vândut, cumpărătorul Ş.I. urmând a intra în posesia imobilului la data încetării din viaţă a celor doi vânzători.

În urma instituirii pe cale convenţională a dreptului de uzufruct, imobilul în litigiu nu a fost scos din circuitul civil, cel care a devenit proprietar Ş.I. putând face acte de dispoziţie care intră în conţinutul noţiunii de nudă proprietate, sens în care sunt şi dispoziţiile art.561 C.civ.

Astfel, nuda proprietate poate fi transmisă în mod legal pe toată durata dreptului de uzufruct potrivit principiului libertăţii contractuale, fără acordul uzufructuarului.

Prin contractul de înstrăinare încheiat ulterior instituirii dreptului de uzufruct (dintre Ş.P.I. şi Ş.P.P.) a fost posibilă înstrăinarea nudei proprietăţi către un terţ dar nu şi folosinţa şi posesia imobilului, pe care nu le avea.

Pe durata existenţei dreptului de uzufruct viager pentru reclamanta-recurentă Ş.M., atât nudul proprietar vânzător Ş.P.I. cât şi subdobânditorul cumpărător Ş.P.P. nu au folosinţa imobilului fără acordul titularului dreptului de uzufruct, singurul care poate exercita atributul folosinţă.

Menţiunea inserată în contractul de vânzare-cumpărare nr.851/18 august 2004 că imobilul a fost preluat fiind liber de orice sarcini şi servituţi, nu aduce nici o atingere în ce priveşte dreptul uzufructuarului care va continua să se folosească de uzufructul său.

Din punct de vedere juridic, uzufructul constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate şi dă dreptul titularului său de a folosi bunul şi a-i culege fructele, reunind asupra sa „usus” şi „fructus” din prerogativele dreptului de proprietate, în timp ce titularului dreptului de proprietate îi rămâne nuda proprietate sau dreptul de dispoziţie asupra bunului, respectiv „abusus”, care întregeşte prerogativele dreptului de proprietate.

Ca urmare, cum transmisiunea posesiei şi folosinţei nu a operat către cumpărători, reclamanta-recurentă are calitate procesuală activă în acţiunea în evacuare, pentru apărarea dreptului său de uzufruct.

În raport de toate aceste considerente şi de dispoziţiile art.312 C.pr.civ., urmează a se admite recursul formulat, a se casa decizia Tribunalului Vaslui şi sentinţa Judecătoriei Bîrlad, a se respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Ş.M. şi a se trimite cauza la Judecătoria Bîrlad pentru judecarea în fond a cauzei.

Domenii speta

Spete similare