Judecata. Parte în judecată. Suspendarea de drept a judecăţii. Art. 41, art. 85, art. 243 c. pr. civ.

Judecata. Parte în judecată. Suspendarea de drept a judecăţii. Art. 41, art. 85, art. 243 C. pr. civ.

Judecata pricinilor se suspendă de drept prin moartea uneia din părţi afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor. Norma fiind imperativă, încălcarea dispoziţiei citate se sancţionează cu nulitatea absolută a actului de procedură.

Decizia nr. 266 din 6 iunie 2006

Reclamantul B.A., prin cererea înregistrată la Judecătoria Paşcani, la data de 30.03.2004, investeşte instanţa cu acţiune în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 148145/09.12.2003 emis de Comisia judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 pentru suprafaţa de 1,27 ha şi un alt capăt de cerere, modificarea titlului său de proprietate nr. 150. 482/23. 12. 2002 prin includerea aceleiaşi suprafeţe de teren.

Reclamantul a invocat ca motiv de nulitate, faptul că pârâţii P.V. ş.a. nu sunt persoane îndreptăţite la atribuirea în proprietate a terenului în litigiu, pe care l-a avut în proprietate autorul său.

Judecătoria Paşcani, prin sentinţa civilă nr. 615 din 7 aprilie 2005, respinge acţiunea constatând că titlul de proprietate este emis pârâţilor pentru suprafeţele de teren la care sunt îndreptăţiţi.

Tribunalul Iaşi – prin decizia civilă nr. 1105 din 3 noiembrie 2006 – admite apelul declarat de reclamantul B.A., schimbă în tot sentinţa, admite în parte acţiunea, constată nulitatea parţială a titlului de proprietate emis pârâţilor pentru suprafeţele identificate în dispozitivul hotărârii. Dispune înscrierea aceleiaşi suprafeţe în titlul de proprietate emis reclamantului.

Instanţa de apel a dispus introducerea în cauză a moştenitorilor părţilor decedate. Constată tribunalul că pârâţii –intimaţi nu sunt îndreptăţiţi la atribuirea în proprietate a suprafeţei de 1,26 ha.

Hotărârea cuprinde considerentele de fapt şi de drept ce au format convingerea instanţei în admiterea în parte a acţiunii.

Împotriva deciziei pronunţată de Tribunalul Iaşi au declarat recurs P.V. şi B.A.

Recurentul P.V. a încadrat motivele în art. 304 pct. 5-7,9 C. pr. civ. de ordine publică, invocând următoarele:

- lipsa capacităţii de folosinţă a lui S.E., decedată la data introducerii acţiunii;

- lipsa calităţii procesuale pasive a lui S.P., fiu natural al surorii sale C.P. – decedată, înfiat cu efecte depline, ce nu poate figura în proces ca succesor al acesteia în cauză trebuiau chemaţi în judecată descendenţii săi;

- P.A. nu are capacitate de folosinţă, este decedat, în cauză trebuia introdus fiul său, P. A. V.

Pe fond susţine recurentul că tribunalul a ignorat actele care justificau îndreptăţirea pârâţilor la reconstituirea dreptului de proprietate, făcând o aplicare greşită a legii şi anume: registrele agricole, actele autentice de dobândire a dreptului de proprietate de către P.M. Prevederile art. III pct. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997 au fost greşit aplicate, tribunalul a preluat punctul de vedere al expertului, deşi s-au făcut obiecţiuni la raportul de expertiză ce sunt întemeiate.

În recursul declarat, întemeiat pe art. 304 pct. 7, 8, 9 şi 10 (abrogat) C. pr. civ., B.A. a invocat următoarele motive:

- eroarea materială în ce priveşte numărul deciziei atacate;

- prin hotărârea nr. 6697 din 16.03.1991 are drept de proprietate reconstituit pentru suprafaţa de 1,26 ha compusă din parcelele P-26, T-1. 804 m. p., P-1733/48, T-96 – 7. 200 m. p.; P-1738/53, T-92-3. 600m. p., ce face parte din suprafaţa totală de 1,26 ha, conform actelor de la Arhivele Statului şi tabelului de impunere a proprietăţilor nr. 8/01.09.1945, poziţia nr. 545 în care figurează E.B., recăsătorită cu P.M.

Analizând motivele de recurs, instanţa urmează a se pronunţa prioritar asupra celor de ordine publică, a calităţii procesuale.

Recursurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Judecătoria a soluţionat cauza la data de 7 aprilie 2005 , pârât în cauză cu termen în cunoştinţă fiind P.A.

Cu înscrisurile depuse la dosar şi anume certificatul de deces seria DP nr. 121.011 emis de Primăria Hărmăneşti rezultă că P.A. a decedat la 14 februarie 2005, anterior dezbaterii în fond a cauzei în primă instanţă.

Tribunalul conform art. 243 ind. 1 C. pr. civ. a dispus introducerea în cauză a moştenitorilor unor părţi decedate, procedând la rejudecarea în fond şi administrarea probelor cu încălcarea art. 105 C. pr. civ.

Instanţa de apel a introdus în cauză moştenitorul lui P.G. în persoana lui P.I., fără a se dispune măsurile procedurale şi în ce priveşte pe succesorul lui P.A, pârât în cererea e chemare în judecată şi care este omis din dispozitivul deciziei atacate.

Cu înscrisurile depuse în recurs este făcută dovada că S.E. a decedat la data de 9 iulie 2006, tribunalul soluţionând apelul la data de 3 noiembrie 2006, parte în proces fiind şi aceasta, în calitate de pârâtă-intimată.

Curtea constată că dreptul de proprietate a fost reconstituit în indiviziune prin titlul de proprietate nr. 148.145/1993 de Comisia Judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi lui C. P., alăturat celorlalţi moştenitori, persoană care a decedat la 31 decembrie 2001.

În conformitate cu art. 85 C. pr. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 243 C. pr. civ., judecata pricinilor se suspendă de drept prin moartea uneia din părţi, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor. Norma fiind imperativă, încălcarea dispoziţiei citate se sancţionează cu nulitatea absolută a actului de procedură, în speţă a hotărârilor judecătoreşti atacate.

Curtea are în vedere dispoziţiile art. 41 alin. (1) C. pr. civ. conform cărora orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată.

În cadrul procesual stabilit de reclamant prin cererea de chemare în judecată, „părţi” în proces sunt persoane fizice şi Comisia Judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, căreia prin lege i s-a conferit calitate procesuală activă sau pasivă, după caz (art. 52 alin. 2).

Pentru persoanele fizice capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei fizice şi încetează o dată cu moartea acesteia (art. 7 alin. 1 Decretul nr. 31/1954 cu excepţiile prevăzute de lege), deci şi aceea de a fi parte în proces.

Dreptul de proprietate al pârâţilor este stabilit în indiviziune.

Instanţa de judecată poate dispune prin hotărâre asupra drepturilor unei persoane decedate ce nu este subiect de drept şi a cărei capacitate de folosinţă a încetat numai prin introducerea în cauză a moştenitorilor săi şi citarea legală.

Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâţilor decedaţi în cursul procesului este o excepţie absolută, de fond şi peremptorie ce poate fi invocată în orice fază procesuală.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă şi apel în contradictoriu cu persoane decedate ce nu aveau capacitate de folosinţă, sunt nule.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 5 C. pr. civ. instanţa casează hotărârile şi trimite cauza pentru rejudecare la Judecătorie.

Instanţa de fond urmează să dispună introducerea în cauză a moştenitorilor părţilor decedate.

Examinarea motivelor pe fondul cauzei, nu se impune, recursul fiind soluţionat pe excepţie.

În rejudecare, potrivit art. 315 alin. (3) C. pr. civ. instanţa urmează a avea în vedere toate motivele invocate de părţi.

Curtea admite recursurile, casează hotărârile şi trimite cauza pentru rejudecare la Judecătoria Paşcani.

Domenii speta

Spete similare