Concurs de infracţiuni. Aprecierea sporului de pedeapsă adăugat la pedeapsa cea mai grea. Recurs declarat de inculpat pe netemeinicie şi respins ca nefondat

Decizie 338 din 18.06.2007


Prin sentinţa penală nr. 1 din 10 ianuarie 2007, Judecătoria Tg.Bujor a condamnat inculpatul A.E. la 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal la 4 ani ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 197 alin. 1 Cod penal şi la 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 208 – 209 alin. 1 lit. g şi alin. 2 lit. b Cod penal.

În baza art. 33 lit. a şi art. 34 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani pe care a sporit-o la 6 ani închisoare.

Prin decizia penală nr. 198 din 26 aprilie 2007, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.E. şi a menţinut starea de arest.

Împotriva celor două hotărâri, în termenul prevăzut de lege inculpatul a declarat recurs.

Atât în motivarea recursului ca şi a apelului inculpatul a considerat că cele două hotărâri sunt netemeinice întrucât instanţa de fond a aplicat la pedeapsa cea mai grea de 4 ani un spor de 2 ani iar instanţa de apel a considerat că hotărârea este temeinică şi legală.

Prin decizia penală nr. 338 din 18 iunie 2007, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Din probele dosarului rezultă că în data de 25 noiembrie 2006 la ora 21,00, inculpatul a pătruns în curtea şi apoi în locuinţa părţii vătămate G.T. în vârstă de 75 de ani care locuia singură, a lovit-o cu pumnii peste faţă, a imobilizat-o cu braţele şi a întreţinut raport sexual normal cu aceasta, după care la plecare a luat suma de 50 lei, actele de identitate, nişte cupoane de pensie şi câteva articole de îmbrăcăminte.

Instanţa de fond având în vedere  dispoziţiile art. 72 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa îndreptată către minimul prev. de lege subevaluând criteriile de individualizare ca şi faptul că inculpatul a comis 3 fapte prevăzute de legea penală în concurs şi pe timp de noapte, din care infracţiunea prev. de art. 197 alin. 1 Cod penal cu un grad de pericol social deosebit de ridicat.

Cum în recursul declarat de inculpat nu i se putea agrava situaţia acestuia, Curtea de apel a avut în vedere conjunctura şi modalitatea în care a fost săvârşită fapta şi în mod deosebit cea de viol asupra unei persoane în vârstă şi care locuia singură.

A considerat, în aceste împrejurări că sporul de 2 ani aplicat la pedeapsa cea mai grea de 4 ani se justifică pe deplin chiar dacă reprezintă 50 % din pedeapsa cea mai grea aplicată inculpatului de instanţa de fond.

În condiţiile reţinute a fost respins recursul inculpatului ca nefondat.