Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete

Dosar nr. 4211/260/2009

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

SENTINŢA PENALĂ Nr. 360 Şedinţa publică de la 06 Iulie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE Ramona Rogoz-C.42

GREFIER ALEXANDRINA DURBACA

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine şi constată următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de 8.09.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti din dosar nr. 3245/P/2008, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul F V pentru infracţiunea de reţinere şi nevărsare cu intenţie, în termen de cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 6 din Legea 241/2005.

în  actul  de  sesizare  al  instanţei  se  reţine  că  inculpatul  a  fost

administrator al SC .......... Comăneşti. Pentru perioada 2007-2008,

învinuitul nu a virat la bugetul consolidat de stat impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, producând un prejudiciu bugetului consolidat de stat în cuantum de 272.931,77 lei, stabilit în urma efectuării în cauză a unei expertize contabile. Se reţine în actul de sesizare al instanţie faptul că societatea a avut disponibilităţile băneşti necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către bugetul consolidat al statului, însă învinuitul a repartizat cu prioritate disponibilul bănesc către alte destinaţii, respectiv: plata de ajutoare materiale acordate salariaţilor, plata furnizorilor de bunuri şi servicii necesare pentru nevoile firmei, cheltuieli financiar-bancare, restituiri din sumele puse la dispoziţia societăţii de asociaţii acesteia, sume plătite în contul diverşilor debitori, avansuri spre decontare.

în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: notă de constatare întocmită la data de 23.10.2008 de inspectori din cadrul Gărzii Financiare Secţia Bacău-fila 9, acte contabile sintetice SC

............, filele 12-38, extras informaţii ORC, filele 39-40, raport de expertiză

contabilă judiciară, filele 65-81, declaraţii învinuit, filele 111-112.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au fost administrate următoarele mijloace de probă: fişă cazier judiciar inculpat, fila 9, declaraţie inculpat, fila 29, înscrisuri pentru dovedirea plăţilor efectuate către bugetul consolidat al statului, depuse de inculpat în probaţiune, filele 34-61, fila 69, fila 77, încheierea pronunţată în şedinţa publică din 17.12.2009 în dosar 6950/110/2009 al Tribunalului Bacău, secţia comercială, filele 83-86, relaţii furnizate de..........PRL, administrator judiciar al SC.......SRL COMĂNEŞTI.

1

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti la data de 5.11.2008, MFP-ANAF-Garda Financiară, Secţia Judeţeană Bacău, a solicitat efectuarea de cercetări faţă de

admiriistratorul statutar al SC  ........  COMÂNEŞTI,  cu sediul în  ......  în

persoana numitului F V, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută şi sancţionată de art. 6 din Legea 241/2005, arătând că, urmare a efectuării unui control la SC SRL -a constatat că în perioada 2007-2008, societatea a efectuat reţinerea prin stopaj la sursă a impozitelor datorate de salariaţi, aferente veniturilor din salarii, dar nu le-a virat în termenul legal la bugetul consolidat de stat, creând un prejudiciu în cuantum de 341.283,56 lei debit la care se adaugă majorări şi penalităţi de întârziere.

Din fişa istoric  a SC .......... SRL COMÂNEŞTI,  filele  39-40  dos.

urm.pen, rezultă că societatea a fost administrată de inculpatul F V.

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 17.12.2009 în dosar 6950/110/2009 al Tribunalului Bacău, secţia comercială, filele 83-86 dosar instanţă, împotriva debitoarei SC SRL COMÂNEŞTI, s-a deschis, în conformitate cu dispoziţiile art. 32 alin 1 din Legea 85/2006, procedura generală de insolvenţă, administrator judiciar fiind desemnat .... SPRL Bacău,

Având în vedere sesizarea Gărzii Financiare-Secţia Judeţeană Bacău, organele de cercetare penală au dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile care să stabilească cuantumul impozitelor cu reţinere la sursă nevărsate la bugetul consolidat al statului precum şi prejudicial cauzat bugetului consolidat al statului

Expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză de către expert Palur Margareta a concluzionat că în perioada 2007-2008, societatea a constituit contribuţii cu reţinere la sursă în cuantum de 591.774 lei, faţă de care unitatea a decontat în aceeaşi perioada la bugetul consolidat al statului, contribuţii cu reţinere la sursă în cuantum de 561.368,23 lei, rămânând o diferenţă nedecontată la data de 31.12.2008 de 30.405,77 lei, la care se adaugă soldul de 242.526 lei, contribuţii din reţinere la sursă restante la data de 31.12.2006.

Prin declaraţiile dată atât de inculpat în cursul cercetării judecătoreşti-fila 29, acesta arată că neplata impozitelor cu reţinere la sursă se datorează în principal necesităţii de achitare cu prioritate a salariaţilor şi furnizorilor societăţii întrucât neplata acestora ar fi avut ca finalitate stoparea activităţii societăţii.

Instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Legea nr.241/2005, constituie infracţiune şi de pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 3 ani sau cu amendă, reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Latura obiectivă a infracţiunii în cazul de faţă şi anume elementul material al acesteia, se realizează concomitent atât printr-o acţiune-reţinerea de la angajaţi a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, urmată de o inacţiune-nevărsarea sumelor respective în termen, maxim de 30 de zile de la scadenţă.

2

Aşa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale, debitele neachitate de societate la bugetului consolidat al statului, reprezentate de impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, sunt aferente perioadei 2006-2008, cuantumul acestora ridicându-se la suma de 30.405,77 lei, la care se adaugă soldul de 242.526 lei, contribuţii din reţinere la sursă restante la data de 31.12.2006, astfel încât elementul material al infracţiunii sub forma reţinerii şi nevărsării în termen de cel mult 30 de zile de la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă este realizat.

Astfel, instanţa constată că latura obiectivă a infracţiunii a fost dovedită, aceste contribuţii şi impozite cu reţinere la sursă fiind evidenţiate pe statele de plată şi reţinute de la salariaţi dar nefiind ulterior şi virate la bugetul consolidat al statului în termenul legal de 30 de zile.

De asemenea, urmarea imediată, costând în faptul că impozitul sau contribuţia la buget nu ajunge la destinaţie este realizată, legătura de cauzalitate existând implicit.

Instanţa constată că pentru existenţa acestei infracţiuni este necesară îndeplinirea unei condiţii esenţiale cu privire la vinovăţia făptuitorului, norma legală incriminând reţinerea şi nevărsarea în termen de 30 de zile de la scadenţă a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă doar când subiectul activ a acţionat forma de vinovăţie a intenţiei, motiv pentru care instanţa urmează a analiza poziţia subiectivă a inculpatului, ce trebuie dedusă din ansamblul materialului probator administrat în cauză.

Instanţa reţine în acest sens, ca fiind relevante pentru deterrninarea poziţiei subiective a inculpatului, concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză.

Astfel, conform raportului de expertiză contabilă, efectuat prin analiza

actelor şi documentelor contabile ale SC......  SRL ,  rezultă următoarele

aspecte :

• în perioada 2007-2008,  societatea a realizat plăţi în valoare

totală de 10.058.435 lei din disponibilităţile băneşti ale

societăţii, dintre care: suma de 2.836.982 lei reprezintă plăţi ale

salariilor şi ajutoarelor materiale acordate salariaţilor, suma de

3.996.102 lei reprezintă plata furnizorilor de bonuri şi servicii

necesare pentru nevoile firmei, suma de 1.070.288 lei reprezintă

impozite, taxe şi contribuţii datorate bugetului de stat şi

bugetului local, suma de 1.288.145  lei reprezintă cheltuieli

financiar-bancare, suma de 528.867 lei reprezintă restituiri din

sumele puse la dispoziţia societăţii de către asociaţi, suma de

166.198 lei reprezintă sume decontate care nu au fost justificate

în termenul legal, suma de 28.427 lei reprezintă sumă restituită

creditorilor, suma de 143.426 lei reprezintă contravaloare

avansuri spre decontare.

Deşi  se  reţine în  reţine  în raportul de  expertiză contabilă că

disponibilităţile  băneşti  ale  societăţii  au  fost  constituite  din  activitatea

proprie a societăţii şi din surse colaterale-aporturi numerar al asociaţilor,

linie de credit bancar, împrumuturi temporare de la creditori, fapt care a

determinat distribuirea disponibilităţilor băneşti pe  destinaţiile  avute  în

vedere de societate, aceasta nu este de natură a înlătura  vinovăţia

3

inculpatului, un management eficient impunând pentru acesta găsirea de soluţii pentru a asigura plata la bugetul consolidat al statului, a obligaţiilor cu reţinere la sursă, mergând de la restrângerea activităţii şi până la sistarea acesteia şi lichidarea bunurilor din patrimoniu. De asemenea, este de remarcat că în aceeaşi perioadă, societate a decontat avansuri în cuantum de 143.426 lei, deci de aproximativ 4,7 ori mai mult decât debitul reprezentând contribuţii cu reţinere la sursă acumulat în aceeaşi perioada, precum şi faptul că a fost decontată suma de 166.198 lei, nejustificată în termenul legal, sumă mai mare de 5,4 ori decât debitul reprezentând contribuţii cu reţinere la sursă acumulate în aceeaşi perioada. Instanţa reţine că societatea a avut disponibilităţi băneşti mai mult decât suficiente pentru achitarea integrală a debitelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, neplata acestora nefiind astfel justificată, iar faptul că acestea nu au fost achitate are consecinţe negative nu numai pentru bugetul consolidat al statului dar şi pentru salariaţii care sunt lipsiţi de măsurile de protecţie socială de care beneficiază prin reţinerea şi virarea la stat, din salariul lor, a acestor impozite şi contribuţii.

Instanţa reţine astfel ca fiind probată vinovăţia inculpatului, sub forma intenţiei directe, în reţinerea şi nevirarea la bugetul consolidat al statului, în termen de 30 de zile de la scadenţă, a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă.

Reţinând ca fiind dovedit elementul material al infracţiunii, raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciul cauzat, precum şi vinovăţia inculpatului,

în drept:

Fapta inculpatului F. V. în calitate de administrator al SC....... SRL ,

de a reţine sumele reprezentând impozit pe veniturile din salarii, CAS, CASS şi şomaj, în perioada 2007-2008, fără a le vărsa la bugetul consolidat al statului, în termen de 30 de zile de la scadenţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, pentru săvârşirea căreia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

La aplicarea pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art 72 C.pen., dispoziţiile părţii generale a Codului Penal (condiţiile răspunderii penale), limitele de pedeapsă stabilite în Legea 241/2005 (limitele de la 1 an la 3 ani sau amendă), gradul de pericol social (care rezultă din însăşi săvârşirea infracţiunii), modul de săvârşire (specific acestui gen de infracţiuni), circumstanţele personale ale inculpatului ( a avut o comportare sinceră atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti).

Fata de persoana inculpatului, atitudinea procesuala sincera a acestuia, instanţa va retine circumstanţele atenuante prev. de art 74 lit. c cod pen. urmând a cobori pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, potrivit art 76 lit. d cod pen, stabilind o pedeapsă de 6 luni închisoare.

în ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa reţine că, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou şi Pîrcălab c. României şi Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudenţă este obligatorie, aplicându-se cu preeminenţă faţă de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2

4

din Constituţie, exerciţiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanţa reţine că natura faptei săvârşite de inculpat, reflectând o atitudine de sfidare de către acesta a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a Ii-a şi b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei.

în ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracţiunea comisă de inculpat este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c, d şi e Cod penal.

Astfel, instanţa va interzice pentru inculpat drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit a teza a Ii-a şi lit b C. pen , pe durata executării pedepsei închisorii, conform art. 71 C.pen.

Totodată, instanţa apreciază ca scopul educativ al pedepsei prev. de art 52 cod pen. poate fi atins si fără executare in regim de detenţie, având in vedere persoana inculpatului, care nu prezintă antecedente penale dar si atitudine procesuala sincera a acestuia.

In baza art 81 cod pen. va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, stabilit conf. art 82 cod pen.

In baza art 359 cod proc. pen va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art 83 cod pen. care statuează ca in caz ii in care va săvârşi o noua infracţiune in cursul termenului de încercare, instanţa va revoca suspendarea condiţionată, dispunând executarea pedepsei in întregime.

în baza art. 71 alin 5 C.pen, va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentinţă, pe durata termenului de încercare.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că, în cauză, prin adresa nr. R2542/21.10.2009 s-a constituit parte civilă, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău, (fila 12 dosarul cauzei) care a solicitat obligarea în solidar a inculpatului şi părţii responsabile civilmente SC SRL, la plata sumei de 221.544 lei, la care se adaugă dobânzi, majorări şi penalităţi aferente debitului, până la achitarea în totalitate a prejudiciului, suma reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului prin săvârşirea infracţiunii de către inculpat. Se arată în cererea de constituire de parte civilă, faptul că pe parcursul urmăririi penale, a fost achitată, în contul

5

obligaţiilor cu reţinere la sursă, suma de 119.739 lei, din suma totală de 341.283,56 lei datorată.

Totodată, partea civilă a solicitat instanţei, instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente, în vederea reparării pagubei-fila 12 dosarul cauzei.

Inculpatul a susţinut că perioada septembrie 2009-ianuarie 2010, a achitat către bugetul consolidat al statului suma de 290.016,56 lei, prin plată efectivă şi prin cesionarea unor creanţe, depunând la dosarul cauzei copii ale unor documente de plată şi a trei contracte de cesiune de creanţă.

Instanţa a înaintat situaţia cu plăţile pe care inculpatul a susţinut că le-a făcut în contul obligaţiilor cu reţinere la sursă către partea civilă DGFP Bacău care, analizând situaţia plăţilor efectuate în cuantum de 290.016, 56 lei a precizat prin adresa înaintată la dosarul cauzei, fila 101-102, care au fost obligaţiile stinse la bugetul consolidat al statului prin fiecare plată efectuată până la totalul de 290.016,56.

Instanţa reţine din această notă explicativă că, din totalul de 290.016,56 lei, doar suma de 21.460 lei a fost destinată stingerii obligaţiilor cu reţinere la sursă, iar din adresa nr. 25205-28.04.2010 a DGFP Bacău, fila 100 dosarul cauzei, rezultă că această sumă este inclusă în suma de 119.739 lei care a fost scăzută din totalul prejudiciului de 341.283,56 lei la momentul constituirii de parte civilă în cauză de către DGFP Bacău cu suma de 221.544 lei.

Reţinând că partea civilă are dreptul la recuperarea în tot a prejudiciului produs prin infracţiune, inclusiv a dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor aferente debitelor restante, ca accesorii ale obligaţiei principale, instanţa, constatând ca fiind dovedite în cauză elementele răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 14 C.pe.pen, art. 346 C.pr.pen, raportat la art. 998-999 C.civ, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 221.544 lei, la care se vor adăuga majorări, penalităţi şi dobânzi aferente debitului, până la achitarea în totalitate a prejudiciului.

Asupra cererii părţii civile de obligare a părţii responsabile civilmente,

SC ....... SRL, la plata aceleiaşi sume de 221.544 lei la care se vor adăuga

majorări, penalităţi şi dobândi aferente debitului, până la achitarea în totalitate a prejudiciului, instanţa reţine următoarele:

Partea responsabilă civilmente SC ...... SRL se află în procedură de

insolvenţă, conform încheierii pronunţate în şedinţa publică din 17.12.2009 în dosar 6950/110/2009 al Tribunalului Bacău, secţia comercială, filele 83-86 dosar instanţă.

Conform adresei înaintate la cerere instanţei de către ........ SPRL,

suma de 616.899 lei, la care se adaugă suma de 463.606 lei accesorii, din totalul creanţei de 4.939.613 lei cu care DGFP BACĂU este înscrisă în tabelul preliminar al creditorilor debitoarei în insolvenţă DGFP BACĂU, reprezintă stopaj la sursă.

în conformitate cu dispoziţiile art. 122 1 C.pr.fiscală, pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolvenţei nu se datorează şi nu se calculează majorări de întârziere după data deschiderii procedurii insolvenţei.

6

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 41 (1) din Legea 85/2006, " nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adăugata creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii".

în tabelul preliminar al creditorilor SC....... SRL sunt cuprinse toate

creanţele înregistrate împotriva debitoarei în insolvenţă SC ........ SRL, fiind

înregistrată şi creanţa în cuantum de 221.544 lei (inclusă în creanţa totală de 616.899 lei) pentru care DGFP BACĂU solicită obligarea la plată a părţii responsabile civilmente care cuprinde şi majorări, penalităţi şi dobânzi calculate la debitul de plată, până la data deschiderii procedurii de insolvenţă.

La această creanţă nu mai pot fi adăugate dobânzi, majorări şi penalităţi, conform dispoziţiilor legale precizate anterior.

Procedura de insolvenţă este o procedură concursuală şi egalitară între creditorii debitoarei, creanţele înregistrate împotriva acesteia urmând a fi satisfăcute în ordinea de prioritate stabilită de dispoziţiile Legii 85/2006.

Astfel, creanţa în cuantum de 221.544 lei, pentru care DGFP BACĂU s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, fiind inclusă în creanţa în cuantum de 616.899 lei cu care DGFP BACĂU figurează înscrisă în tabelul

creditorilor SC ......... SRL, aflată în procedură de insolvenţă, va fi

satisfăcută în cadrul şi conform regulilor de procedură stabilite de Legea 85/2006.

Instanţa nu poate obliga partea responsabilă civilmente, aflată în procedura specială prevăzută de Legea 85/2006, la plata către DGFP Bacău a sumei de 221.544 lei, întrucât aceasta ar însemna obţinerea pentru aceeaşi sumă a unui nou titlu executoriu împotriva debitoarei, pentru aceeaşi sumă, în condiţiile în care această sumă a fost recunoscută ca şi creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva debitoarei, prin înscrierea acesteia în tabelul creditorilor.

De asemenea, adăugarea de majorări, penalităţi şi dobânzi la suma de 221.544 lei, până la plata efectivă a sumei datorate, după data deschiderii procedurii de insolvenţă împotriva părţii responsabile civilmente este interzisă de dispoziţiile legale incidente, dispoziţii menţionate mai sus.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea părţii civile

DGFP Bacău de obligare a SC ....... SRL, în calitate de parte responsabilă

civilmente şi în solidar cu inculpatul, ia plata sumei de 221.544 lei, la care se vor adăuga majorări, penalităţi şi dobânzi aferente debitului, până la achitarea în totalitate a prejudiciului.

în ceea ce priveşte cererea părţii civile DGFP Bacău de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor proprietatea inculpatului F V, instanţa, constatând ca fiind întemeiată cererea, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 163 C.proc. pen rap. la art. 11 din Legea nr.241/2005, va indisponibiliza prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea reparării prejudiciului în cuantum de 221.544 lei, la care se adaugă majorări, penalităţi şi dobânzi aferente debitului, calculate până la achitarea în totalitate a prejudiciului imobilul apartament în suprafaţă de 51,13 mp situat în Bacău, str. Iosif Cocea nr. 11, se. A, ap. 12, jud. Bacău.

în baza art. 191 al. 1 şi 3 C.proc.pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

7

Domenii speta

Spete similare