Lovire

Judecătoria Moineşti

Judecător: ANDREEA PRICfflCI

Sentinţa penală nr.520/8.11.2011

Prin Rechizitoriul nr. 2124/P/2010 din data de 20.04.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M. s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A. V. L. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 180 al.l şi art. 217 al.l C.pen., constând în aceea că în seara zilei de 20.07.2010 a lovit partea vătămată B. C. şi a distrus anumite componente de la motoscuter în valoare de 200 lei, prejudiciul nerecuperat, şi art.193 al.l şi art.217 al.l C.pen., constând în aceea că în noaptea de 25/26.07.2010 a ameninţat cu acte de violenţă partea vătămată B. C.apoi a distrus bunuri în valoare de 800 lei, prejudiciul nerecuperat, pentru faptele săvârşite făcându-se aplicarea art.33 lit.a C.pen..

s-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei că în seara zilei de 20.07.2010, partea vătămată B. C. s-a deplasat cu motoscuterul la barul SC G. SRL S.unde 1-a parcat, apoi a cumpărat diferite produse din bar.

La ieşirea din bar 1-a observat pe inculpatul A. V. L. când a lovit motoscuterul, care a căzut la sol, distrugându-i oglinda retrovizoare şi semnalizările faţă, spate, de pe partea stângă.

In aceste împrejurări partea vătămată i-a atras atenţia inculpatului dar acesta i-a aplicat o lovitură în faţă, provocându-i leziuni, care au fost constatate şi de soţia şi mama părţii vătămate când aceasta a ajuns la domiciliu.

Aceste fapte s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de lovire şi distrugere prevăzute de art. 217 alin. 1 Cod penal şi art. 180 alin. 1 Cod penal.

De asemenea, şi inculpatul a declarat că a fost lovit de partea vătămată dar a arătat că nu înţelege să formuleze plângere penală.

In noaptea de 25/26.07.2010, inculpatul Apostolescu Vasile Laurenţiu şi numitul A. 1. C. se întorceau de la barul SC G. SRL S., în jurul orei 00:15, împreună cu numitul I. A. D., iar când au ajuns la uliţa care duce la locuinţa învinuitul-parte vătămată B. C, fraţii A. i-au solicitat martorului îs. A.Dumitru să-i aştepte, că se vor întoarce imediat.

După câteva minute de aşteptare, acesta a auzit gălăgie şi ţipete, motiv pentru care a plecat spre locuinţa sa, fără să-i mai aştepte pe fraţii Apostolescu.

Partea vătămată B. C. a declarat că în noaptea respectivă a auzit lovituri pe acoperişul casei şi copertinei din faţa casei, a ieşit afară şi i-a recunoscut vocea învinuitului A. V. L. care striga la el să iasă afară din casă ameninţându-1 cu acte de violentă

In astfel de împrejurări au ieşit în curte soţia, mama sa şi vecinii săi, apoi s-a deplasat la poartă unde 1-a văzut pe inculpatul A. V. L. care îl ameninţa cu

5

moartea, iar când deschis poarta, inculpatul a folosit un spray lacrimogen, după care a părăsit locul faptei.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 800 lei, reprezentând contravaloarea copertinei confecţionată din ondolină care a fost perforată şi carcasa maşinii de spălat rufe, bunuri care au fost distruse de bolovanii aruncaţi de învinuit şi 300 lei daune morale.

Faptele inculpatului A. V. L., întrunesc elementele constitutive ale infr.prev.de art.193 al.l şi 217 al.l C.pen., în concurs real şi cu faptele prezentate la pct. 1 din rechizitoriu.

în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul nu s-a prezentat şi au fost audiaţi martorii din lucrări cu excepţia martorului A. I. C. în privinţa căruia s-a constata imposibilitatea audierii şi s-a data citire declaraţiei dată de acesta în cursul urmăririi penale.

Partea vătămată B. C.s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor distruse de inculpat, respectiv o maşină de spălat, copertina de la casă, tabla de pe acoperiş.

De asemenea, partea civilă nu a solicitat administrarea nici unei probe pentru dovedirea pretenţiilor sale.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de 20.07.2010 inculpatul se afla la discoteca din satul Sărata şi în jurul orei 23,30 a venit şi partea civilă B. C.care se deplasase până la acea locaţie cu motoscuterul.

Coroborând declaraţiile părţii civile cu declaraţia inculpatului, aflată la fila 34, rezultă că în urma unui conflict verbal, inculpatul a împins motoscuterul părţii civile, lovindu-se de sol.

Faptul că motoscuterul a fost avariat rezultă atât din declaraţia martorei B.

A.  M. care a declarat că atunci când a venit acasă soţul ei, partea civilă B. C, motoscuterului îi fusese distrus sistemul de semnalizeze, precum şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului (fila 15 dup), conform căruia motoscuterul prezentat organelor de poliţie avea distruse oglinda retrovizoare de pe partea stângă şi lampa de semnalizare din faţă şi spate de pe partea stângă.

Partea civilă a mai susţinut că a fost lovit de inculpat, situaţie confirmată tot de soţia sa audiată ca martor, care a declarat că 1-a văzut pe B. C.având urme de sânge pe faţă.

La data de 26.07.2010, pe timp de noapte, inculpatul împreună cu fratele său, martorul Apostolescu Ioan Cătălin, şi martorul Ispas Adrian au plecat de la discoteca din satul Sărata şi se îndreptau spre casă, iar în apropierea locuinţei lui

B. C. cei doi fraţi i-au spus lui I. A. să îi aştepte, ei urmând să se deplaseze până la locuinţa părţii civile.

Martorul i-a aşteptat câteva minute, după care deoarece a auzit că a izbucnit un scandal în zona spre care se îndreptaseră inculpatul şi fratele lui, s-a deci să plece spre casă.

6

s-a susţinut de către inculpat şi de fratele său că atunci când se întorceau de la discotecă au fost aşteptaţi pe drum de B. C. care avea în mînă un băţ şi a vrut să îi lovească, a alergat după ei, aşa că ei au luat mai multe pietre şi le-au aruncat spre B. C, obligându-1 pe acesta să se retragă spre casă.

Aceste declaraţii însă nu sunt susţinute de nici o altă probă administrată în cauză, chiar martorul I. A. care îi însoţea pe inculpaţi în acea seară, neamintind de vreo întâlnire cu B. C, declarând doar că din proprie iniţiativă cei doi fraţi s-au deplasat la locuinţa părţii civile.

Pe de altă parte, chiar fratele inculpatului, martorul care nu a putut fi audiat în cursul cercetării judecătoreşti, a declarat că la locuinţa părţii civile, inculpatul a luat mai mulţi bolovani pe care i-a aruncat în direcţia casei lui B. C. strigându-i să iasă afară.

întregul conflict a fost văzut şi de soţia şi mama părţii civile, ambele declarând cum în data de 25/26.07.2010, noaptea, au auzit zgomot şi B. C. a ieşit să vadă ce se întâmplă, a sesizat nişte persoane care aruncau cu pietre spre locuinţă şi apropiindu-se de poartă a reuşit să identifice acele persoane ca fiind Ap. V.'l. şiA.I. C.

De asemenea, şi martora B. O. a relatat cum în noaptea respectivă cei doi au venit la locuinţa lui B. C, au început să facă gălăgie şi le-a spus să plece la ei acasă, dar aceştia au început să arunce cu pietre spre locuinţă distrugând mai multe bunuri, respectiv maşina de spălat şi copertina din faţa casei.

A mai precizat martora că a ieşit din casă şi B. C.şi inculpatul i-a adresat acestuia cuvinte şi expresii jignitoare.

La data de 04.08.2010 martorul A. I. C, deşi la data de 22.07.2010 nu recunoscuse că fratele său ar fî aruncat cu pietre spre locuinţa părţii civile, a arătat că ar fi de acord cu plata pagubelor create prin această faptă, această declaraţie fiind un motiv în plus pentru care instanţa apreciază, raportat şi la cele menţionate mai sus, că inculpatul a săvârşit fapta de distrugere din data de 25/26.07.2010.

Se mai reţine şi faptul că prin procesul verbal de cercetare la faţa locului aflat la fila 15 dup au fost identificate distrugerile provocate prin această faptă, precum şi faptul că s-a constatat că în curtea părţii vătămate încă se mai aflau pietrele pe care inculpatul le-a aruncat spre locuinţă.

Pentru aceste considerente instanţa va reţine că s-a dovedit în prezenta cauză că inculpatul se face vinovat de săvârşirea celor două fapte de distrugere, respectiv cea din data de 20.07.2010 şi cea din data de 25/26.07.2010, drept pentru care se va dispune condamnarea lui.

Referitor la celelalte două infracţiuni pentru care a mai fost trimis în judecată inculpatul, cea de lovire şi cea de ameninţare, instanţa constată că în cursul urmăririi penale a intervenit retragerea plângerii prealabile a părţii vătămate.

Astfel, la data de 27.09.2010 partea vătămată a declarat că nu depune plângere penală împotriva inculpatului şi a fratelui acestuia decât pentru faptele

7

de distrugere din data de 20.07.2010 şi din data de 26.07.2010 şi îşi retrage plângerea pentru infracţiunea de lovire.

La data de 18.01.2011 partea vătămată a dat o nouă declaraţie şi a precizat că nu depune plângere penală împotriva inculpatului şi a fratelui acestuia pentru infracţiunea de ameninţare şi îşi retrage plângerea pentru infracţiunea de lovire.

Instanţa reţine faptul că retragerea plângerii de către partea vătămată este o manifestare de voinţă cu caracter definitiv, partea nemaiputand reveni asupra acestei declaraţii, sens în care s-a şi prevăzut că în acest caz, în funcţie de momentul la care are loc retragerea plângerii, se dispune încetarea urmării penale sau încetarea procesului penal, măsuri care trebuie a fi dispuse imediat după ce partea vătămată şi-a manifestat intenţia.

în cazul de faţă intenţia părţii vătămate a fost clar exprimată la datele menţionate mai sus, a arătat că îşi retrage plângerile penale prin care solicita cercetarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi a infracţiunii de ameninţare, astfel încât organul de urmărire penală trebuia să ia act de această manifestare de voinţă.

Deoarece retragerea plângerii prealabile, ca şi împăcarea părţilor, are caracter definitiv, este lipsită de efecte juridice declaraţia părţii vătămate, ulterioară declaraţiilor de retragere a plângerilor, prin care arată că revine asupra tuturor declaraţiilor şi nu mai este de acord cu împăcarea, adăugându-se la acest lucru şi faptul că părţile nu se împăcaseră ci fuseseră retrase plângerile.

Faţă de această situaţie, instanţa urmează ca referitor la infracţiunea de lovire şi la infracţiunea de ameninţare să pronunţe o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerilor de către partea vătămată.

Aşa cum am arătat, inculpatul va fi condamnat pentru săvârşirea celor două infracţiuni de distrugere, care potrivit dispoziţiilor legale au fost săvârşite în concurs, şi la individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen. si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisă fapta, rezultatul acesteia.

Pentru fapta din data de 20.07.2010 instanţa va avea în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, precum şi valoarea redusă a pagubei provocate, şi în baza art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal şi art. 76 lit. e Cod penal va fi condamnat pe inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 250 lei.

în ce priveşte fapta din data de 25/26.07.2010 pe lângă faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, instanţa va reţine totuşi şi faptul că infracţiunea a avut loc pe timp de noapte, asupra casei părţii vătămate unde se aflau mama, soţia şi copii acestuia, precum şi faptul că ambele infracţiuni sunt îndreptate împotriva aceleiaşi părţi vătămate, situaţie în care în baza art. 217 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal,art. 75 alin. 2 Cod penal şi art. 80 Cod penal, va fi condamnat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere la pedeapsa de 2 luni închisoare.

8

In baza art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. d Cod penal, se vor contopi pedepsele aplicate şi va fi aplicată cea mai grea de 2 luni închisoare,în baza art. 71 Cod penal se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

Raportat la persoana inculpatului care nu a mai suferit nici o altă condamnare penală, vârsta acestuia, şi gradul de pericol social concret al faptelor sale, instanţa apreciază că scopul aplicării pedepsei poate fî atins şi prin aplicarea unei măsuri neprivative de libertate, astfel că în baza art. 81 Cod penal şi art. 71 alin 5 Cod penal se va suspenda condiţionat executarea pedepsei principale şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe o durată de 2 ani şi 2 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cod penal

In baza art. 359 Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Pentru motivele arătate mai sus în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la prev. art. 10 alin. 1 lit. h Cod procedură penală va fî încetat procesul penal împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 180 alin. 1 Cod penal şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 193 alin. 1 Cod penal.

Cu privire la latura civilă astfel cum am precizat partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor distruse de inculpat, respectiv o maşină de spălat, copertina de la casă, tabla de pe acoperiş.

Deşi i s-a acordat părţii cuvântul pentru propunerea de probe în susţinerea pretenţiilor sale, s-a precizat că nu se doreşte administrarea nici unei probe.

In această situaţie instanţa nu contestă că în urma celei de a doua fapte, partea precizând că pretenţiile se referă doar la aceasta, toate bunurile menţionate fiind distruse în urma acesteia, au fost distruse anumite bunuri, pe care de altfel le-am şi menţionat în cadrul prezentei motivări, dar se constată că nu se poate stabili care este valoarea reală a prejudiciului suferit de parte, mai ales în condiţiile în care în mod constant partea a modificat valoarea pretenţiilor sale, pornindu-se în cursul urmăririi penale de la sume modice şi ajungându-se în cursul judecăţii la suma de 3000 lei.

Este adevărat faptul că instanţa trebuie să dea dovadă de rol activ dar nu se poate substitui părţii în modul cum înţelege să îşi susţină cauza şi să îşi dovedească pretenţiile, o astfel de atitudine afectând poziţia inculpatului care se bucură de drepturi egale cu celelalte părţi.

De asemenea, deşi aceste pretenţii se analizează în cadrul unui proces penal, nu se poate susţine că norma civilă devine străină de modalitatea de soluţionare şi potrivit acesteia, oricine face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească, fapt ce nu s-a întâmplat în prezenta cauză drept pentru care pretenţiile vor fi respinse.

9

In baza art. 191 alin.l Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei către stat reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

10

Domenii speta

Spete similare