Contraventii

Sentinţă civilă 875 din 10.04.2012


Judecătoria Momeşti Judecător: ANDREEA PRICHICI Sentinţa civilă nr.875/10.04.2012 Cod:

Prin cererea înregistrată la data de 24.08.2011 pe rolul Judecătoriei M. sub nr. de dosar 6683..., petenţii M. N. şi Ş. G. au solicitat anularea proceselor verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 2658020 şi nr. 265802 încheiate la data de 13.08.2011.

s-a arătat că au fost sancţionaţi cu amendă în cuantum de 500 lei, respectiv 600 lei, pentru că i-ar fi adresat injurii numitei Spătaru Daniela, dar acest lucru nu este adevărat. In realitate, această persoană 1-a ameninţat pe petentul M. N. că va sesiza Casa de pensii pentru a nu mai beneficia de pensie, cu un an în urmă a sesizat Comisia medicală la B. şi anul acesta la B.cu privire la ambii petenţi. Pe fondul acestui conflict au existat anumite discuţii şi fără nici un motiv întemeiat numita S. D., care are şi calitatea de factor poştal, a chemat organele de poliţie şi neîntemeiat, ambii au fost amendaţi contravenţional.

In drept cererea nu a fost întemeiată.

In susţinerea cererii au depus procesele verbale contestate.

Intimatul a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea plângerilor ca nefondate deoarece la data de 13.08.2011 lucrătorii din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală au fost sesizaţi telefonic prin apelul unic de urgenţă de către S. G. D. că cei doi petenţi adresează injurii şi expresii jignitoare vecinei lor, S.D.. La faţa locului organele de poliţie au constatat că cele reclamate se confirmă aşa că cei doi au fost amendaţi în baza art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 în ce îl priveşte pe M. N., iar Ş.G. a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 600 lei în baza art. 3 pct. 1 şi 31 din Legea nr. 61/1991.

Deoarece la întocmirea proceselor verbale au fost respectate toate prevederile legale, cele două plângeri trebuie respinse ca nefondate.

în susţinerea cererii intimatul a depus înscrisuri.

La termenul din data de 31.01.2012 s-a dispus disjungerea celor două plângeri contravenţionale şi formarea unui nou dosar având ca obiect plângerea formulată de Ş. G., prezentul dosar având ca obiect doar plângerea formulată de M.N..

în aceste condiţii a fost format prezentul dosar, la data de 08.02.2012, având nr. 529/260/2012.

La cererea petentului a fost audiat un martor a cărui declaraţie se află consemnată şi ataşată la dosar.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria AP nr. 2658021/13.08.2011 a fost amendat contravenţional petentul cu amendă în cuantum de 400 lei în baza art. 3 pct. 1 şi cu suma de 200 lei în baza art. 31 din Legea nr. 61/1991.

s-a reţinut în sarcina petentului că la data de 13.08.2011, aflându-se la domiciliul din sat Z., corn. Z., jud. B., i-a adresat injurii şi expresii jignitoare vecinei sale S. D. şi a refuzat să se legitimeze şi să dea relaţii organelor de poliţie pentru stabilirea identităţii sale.

Sub aspectul legalităţii procesului verbal, instanţa constată că au fost respectate condiţiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absolută. Acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii conform art. 16 si art. 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale. Astfel procesul verbal conţine data şi locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, numele şi prenumele contravenientului, datele din actul de identitate, fapta săvârşită, data comiterii, semnătura agentului constatator, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa apreciază că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional este un mijloc de proba care nu face dovada vinovăţiei petentului, ci dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrarn

l rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui i j.jc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul.

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul vp'-^nl nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina iii.. H de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urma, ătile statului de a nu rămâne nesanctionate acţiunile antisociale, condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoaru sancţionate contravenţional (cauza Anghel v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007). Petentul beneficiază de o prezumţie de nevinovăţie care insa nu este absolută, după cum nu este absoluta nici prezumţia de legalitatea si temeinicie a procesului verbal.

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă şi conţine constatări personale ale agentului de poliţie aflat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, faptele constatate personal de agentul constatator fiind suficiente pentru a da naştere unei prezumţii simple, în sensul că situaţia de fapt şi împrejurările reţinute corespund adevărului.

In privinţa probatoriului art. 34 din OG nr. 2/2001 dispune că instanţa va administra orice probe prevăzute de lege pentru a stabili temeinicia şi legalitatea procesului-verbal.

De aici rezultă că afirmaţiile contestatorului pot avea o valoare probatorie proprie, dacă se coroborează cu alte mijloace de probă, ori cel puţin cu anumite date cuprinse în procesul-verbal, şi dacă în urma aprecierii nemijlocite a sincerităţii declaraţiei, instanţa şi-a format convingerea intimă că petentul a relatat adevărul.

In cauză petentul a solicitat administrarea probei testimoniale, a fost audiat martorul propus de acesta, martorul declarând că a existat un conflict între numitul M. N.şi S. D., dar Ş. G. nu a fost de faţă la acest conflict, motiv pentru care a şi refuzat să se legitimeze la solicitarea organelor de poliţie.

Instanţa apreciază însă declaraţia martorului ca fiind subiectivă, martorul fiind fiul numitei Ş. G., existând o mare probabilitate ca datorită strânsei legături de rudenie, cele întâmplate să fie reţinute şi relatate ulterior într-o manieră favorabilă mamei martorului.

Pe de altă parte, raportul agentului de poliţie se coroborează cu declaraţia dată la momentul constatării faptei de numitul S. G. D. a declarat că a fost de faţă la conflict, că Ş. G. a fost implicată în conflict, şi a refuzat să se legitimeze.

De altfel, chiar şi martorul propus de petent a declarat că s-a refuzat legitimarea, pentru săvârşirea şi sancţionarea faptei fiind suficient acest refuz şi neavând vreo importanţă motivul pentru care se refuză.

Instanţa reţine că din probatoriul pe care petentul a înţeles să solicite a fi administrat nu rezultă că cele reţinute în procesul verbal contestat nu corespund adevărului, astfel că reţinem că fapta a fost corect reţinută de către agentul constatator  şi sancţiunea  aplicată  este  proporţională  cu  gravitatea  faptei.

Pentru aceste considerente, cererea petentului va fi respinsă şi va fi menţinut procesul verbal contestat.

3