Plangere contraventionala og 195-2002

Dosar nr. 16446/301/2009

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 2556

Şedinţa publică din data de 18 Februarie 2010

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 16446/301/2009, petentul VA a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenţie seria CC xxx, în contradictoriu cu intimatul DGPMB BRIGADA DE POLITIE RUTIERA.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data de 03.08.2009, circula regulamentar pe Bd IC Bratianu dinspre Piata Unirii spre Piata Universităţii. In urma unui incident din trafic, i-a fost făcut etilotestul. La prima încercare, aparatul a arătat eroare, la cea de a doua incercare, a arătat 0.35. La prima încercare, aparatul a fost desigilat în prezenta sa, la a doua încercare, aparatul era deja echipat pentru a se face o nouă testare a alcoolemiei. Petentul a susţinut că, în dimineaţa acelei zile, consumase 10 mere golden ionatan si cca. 3 litri de cola.

Pentru aceste motive, a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie.

În drept, au invocat OUG 195/2002.

În conformitate cu art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.

Intimata nu a depus întâmpinare, dar a comunicat buletinul de calibrare a aparatului etilotest.

In dovedirea susţinerilor, petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, probe încuviinţate de instanţă. Au fost depuse la dosar, în copie, procesul verbal de contravenţie contestat, diagrama etilo-test.

Analizând plângerea, prin prisma probelor administrate, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria CC 3730686/03.08.2009, petentul VA a fost sancţionat contravenţional cu 9 puncte amenda (540 lei) pentru săvârşirea contravenţiei prev.art.102 alin.3 lit.a) din OUG nr.195/2002 reţinându-se în sarcina sa ca, la data de 03.08.2009, a condus autoturismul înmatriculat sub nr. B46 sub influenţa băuturilor alcoolice, concentraţia de alcool pur în aerul expirat fiind de 0,35 mg/l.

Verificând în conformitate cu dispoziţiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa urmează a efectua analiza procesului – verbal contestat atât prin prisma normelor interne, cât şi a normelor internaţionale. Astfel, având in vedere jurisprudenta CEDO aplicabila in baza art. 6 din Conventie, deşi şi contravenientul se bucura de prezumţia de nevinovăţie, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă aşa cum a stabilit Curtea Europeana in mod constant în jurisprudenţa sa.  Astfel şi in cauza Neata c. Romaniei din noiembrie 2008, Curtea Europeana a respins cererea de condamnare a Romaniei ca inadmisibilă, reţinând ca instanţele interne nu au aşteptat din partea reclamantului să răstoarne prezumţia de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal litigios prin raportarea probei contrare la expunerea faptelor stabilite prin procesul-verbal (a contrario, Anghel c. României, par. 58 şi 59). Dimpotrivă, printr-o procedură care respectă principiul contradictorialităţii, instanţele naţionale au confirmat procesul-verbal de contravenţie, pe bază de probe considerate de ele ca pertinente şi suficiente şi prin hotărâri amplu motivate în fapt şi în drept. Astfel, Curtea însăşi nu a distins niciun element arbitrariu în dosar. Curtea Europeană a apreciat că “nimic nu dovedeşte, astfel cum susţinuse reclamantul, că jurisdicţiile sesizate cu judecarea plângerii ar fi avut idei preconcepute cu privire la vinovăţia acestuia: instanţele nu par în niciun caz a fi decis dinaintea verdictului ori fără a-şi fi confirmat de-a lungul judecăţii temeinicia procesului-verbal întocmit de poliţist. În cadrul procedurii în cauză, jurisdicţiile învestite cu examinarea plângerii reclamantului au admis toate cererile prin care acesta înţelegea să-şi dovedească nevinovăţia şi, în special, au admis toate cererile de audiere a martorilor în apărare, ale căror declaraţii au fost consemnate şi depuse la dosar”. Simplul fapt că instanţele au identificat incoerenţe şi contradicţii în declaraţiile acestor martori şi că au decis, motivat (a contrario, Anghel anterior citată, par. 62), să nu le confere credibilitate şi să se sprijine mai degrabă pe declaraţiile martorilor care semnaseră procesul-verbal de contravenţie, nu este de natură a vicia procedura prin inechitate sau arbitrariu. Pentru aceste motive, Curtea Europeana a respins cererea de condamnarea a României ca inadmisibila.

In prezenta cauza, instanţa constata ca intimata a făcut dovada temeiniciei procesului-verbal nu prin simple declaraţii ale unor persoane, ci chiar prin mijloacele tehnice omologate, prin aparatul etilotest ARRJ 0214, pentru care au depus buletin de calibrare valabil la data constatării contravenţiei.

Susţinerile petentului in sensul ca la prima încercare aparatul a dat eroare, pe lângă faptul ca nu sunt dovedite, nici nu au  valoare, petentul singur învederând ca i s-a mai făcut un test, aşa cum se procedează regulamentar daca totuşi apar anumite probleme. Susţinerile petentului în sensul că, la a doua încercare, aparatul era deja montat nu atrag nevalabilitatea masurarii - petentul singur a declarat ca, după incidentul de circulaţie, s-a procedat la desigilarea piesei necesare pentru efectuarea testului în fata sa, iar in cazul in care aparatul dă o eroare, nu se aplica o noua piesa in care se sufla, ci se sufla exact în aceeaşi  piesa care a fost iniţial desigilata in fata contravenientului şj care nu a fost atinsa decat de el, eroarea fiind data doar de faptul ca timpul se suflare este prea mic sau intensitatea suflării este prea mica.

Consumul de mere in combinaţie cu cola nu este de natura sa creeze rezultate fals pozitive, astfel de argumente fiind pur si simplu năstruşnice şi puerile. Merele au o perioada de digestie normala de 2-3 ore. Şi daca ar fi rămas in stomăcelul petentului 20 de ore, tot nu ajungeau la un nivel de fermentare alcoolica care sa determine o concentraţie a alcoolului pur în aerul respirat de 0,35 mg/l, concentraţie specifică doar unui consum suficient de serios de alcool şi nu după ce nişte mere au stat 20 de ore în suc gastric şi cola. Daca cineva cumpără mere şi le pune intr-un vas cu nişte cola şi cu nişte lămâie (cu compoziţie asemănătoare cu sucul gastric) în nici un caz nu va obţine, pana a doua zi dimineaţa, alcool pe masa.

Pentru toate aceste motive, având în vedere că intimata a facut dovada savârşirii contravenţiei de către petent cu mijloace tehnice, ca pretinsele nelegalităţi ale măsurătorii nu pot fi reţinute, iar pretinsa netemeinicie (concentraţia alcoolica in aer respirat determinata de consumul de mere) nu poate fi reţinută sub nicio formă, instanţa constatată că procesul verbal este valabil încheiat.

Sub aspectul individualizării sancţiunii, instanţa constată că sancţiunea principala aplicata nu a fost corect individualizata, dar in sensul că petentului i s-a aplicat o amenda mult prea mica (minimul legal), deşi conducea sub influenţa alcoolului. Având in vedere insa ca instanţa nu ii poate agrava petentului situaţia in propria cale de atac si nu ii poate aplica o amenda orientata spre maxim, va menţine sancţiunea astfel cum a fost aplicată.

Instanţa constata că aplicarea sancţiunii complementare a suspendarii se impune în cauză.

De asemenea, instanţa apreciază că şi aplicarea sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se impune în cauză.

Astfel, deşi OUG 195/2001 prevede obligativitatea aplicării automate a pedepsei complementare a suspendării dreptului de a conduce, instanţa constată că şi această sancţiune trebuie să fie supusă unei operaţiuni de individualizare in temeiul art. 5 alin. 5 care prevede că „sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”, text în care nu se face nici o distincţie după cum ar fi vorba de sancţiuni principale sau sancţiuni complementare.

De asemenea, şi sancţiunile complementare trebuie supuse controlului judecătoresc conform art. 34 din OG 2/2001 şi conform art. 6 si art 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, in condiţiile in care Curtea Europeană a considerat că până şi sancţiunea complementară a punctelor de penalizare care poate fi aplicate in materie contravenţionala are caracter „penal” in sensul art. 6 si art. 7 din Convenţie (cauza Malige c.Frantei 68/1997/852/1059, Hotărârea din 23.09.1989). Astfel Curtea a apreciat că sancţiunea punctelor de penalizare, deşi in dreptul francez are caracter administrativ, in plan convenţional are caracter penal atâta timp cât poate să ducă, la acumularea unui anumit număr de puncte, la pierderea dreptului de a mai conduce. Or dreptul de a conduce este foarte util in viata de zi cu zi şi în viaţa profesională, astfel că, deşi aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are şi un caracter punitiv similar unei sancţiuni penale.

In aceste condiţii, aplicând aceleaşi principii la dreptul intern, cu atât mai mult sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, are un caracter „penal” în sensul Convenţiei, astfel că aplicarea acestor sancţiuni nu se poate dispune automat fără a putea fi supuse controlului instanţelor (Malige c. Frantei), iar instanţa are dreptul, şi in condiţiile art. 31 din OG 2/2001, să verifice si modul de individualizare a acestei sancţiuni.

In prezenta cauză, astfel cum arătam şi mai sus, aplicarea sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se impune având în vedere fapta savarsita, concentraţia alcoolica din aerul respirat  de 0,35 mg/l, dar, mai ales, având in vedere atitudinea petentului care în nici un moment nu a învederat că i-ar fi părut rău pentru nerespectarea regulilor de circulaţie şi pentru crearea unei stări de pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Pentru a permite petentului să înţeleagă regulile de circulaţie pe drumurile publice, necesitatea nu numai legala, dar si morala si de bun simt de a respecta aceste reguli şi de a nu fi un pericol cel puţin pentru ceilalţi participanţi la trafic daca nu se gândeşte la consecinţele grave şi deosebit de grave pe care conducerea sub influenţa alcoolului le poate produce faţă de propria persoana, instanţa va menţine procesul verbal aşa cum a fost întocmit de organul constatator, reţinând legalitatea şi temeinicia sa.

Având în vedere cele reţinute mai sus, instanţa urmează ca în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, să respingă plângerea introdusă de petent ca neîntemeiată

Domenii speta

Spete similare