Uzucapiune

Sentinţă civilă 2402 din 04.11.2011


Prin cererea introdusa la aceasta instanta si înregistrata la nr. 3526/292 din 26 august 2011, cum a fost precizata ulterior, la data de 13.09.2011, reclamanta AT a chemat-o în judecata pe pârâta TV solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se constate ca a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 10 pâna la 20 de ani (cum a precizat la 13.09.2011), asupra imobilului situat în comuna V, sat G, judetul T, compus din: teren intravilan în suprafata de 1758 m.p. împreuna cu constructiile aflate pe acesta, casa  alcatuita din 2 camere si anexe.

În motivarea cererii în fapt, a sustinut, în esenta, ca a cumparat acest imobil de la tatal pârâtei, respectiv de la numitul MG, în anul 1995, prin chitanta de mâna, chitanta pe care a pierdut-o însa, fiind înca în viata martorul care a semnat aceasta chitanta si care se numeste MA, a carui audiere a solicitat-o, renuntând ulterior, prin precizarile depuse la 07.10.2011.

În drept au fost invocate dispozitiile art. 1846, art. 1895 – 1896 Cod civil.

În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri: adeverinta nr. 2360/16.08.2011 eliberata de Primaria comunei V, potrivit careia aceasta figureaza în evidentele localitatii, în satul G, cu pozitie de rol la nr. 78, începând cu data de 01.01.1998, pentru care a achitat la zi taxele si impozitele aferente; în xerocopie, certificatul de deces seria DA nr. 393105 eliberat la 22.01.1996 de Primaria B sector 1 privind pe MG; adresa nr. 32674/02.11.2011 eliberata de Directia juridica si resurse umane a Primariei sectorului 1 B, conform careia nu a fost întocmita sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale pentru defunctul MG, în evidentele acesteia neexistând informatii privind succesibilii defunctului; au fost audiati martorii TC si TI, din declaratiile carora rezulta ca, începând cu anul 1995, reclamanta a locuit în imobilul în speta, fata de care s-a comportat ca si proprietar, l-a îngrijit, a adus îmbunatatiri casei de locuit, împrejmuirii, posesia exercitata a fost continua, netulburata.

În contradictoriu, pârâta a formulat întâmpinare în care a sustinut ca autorul sau, MG, nu a înstrainat niciodata reclamantei imobilul în cauza, cu acordul sau reclamanta locuind în acest imobil, fara a fi vorba înca de vreo promisiune de vânzare – cumparare.

Potrivit temeiului în drept al cererii introductive, respectiv obiectul acesteia – constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin prescriptia achizitiva de la 10 pâna la 20 de ani, instanta a avut în vedere ca, legiuitorul impune, prin dispozitiile art. 1895 Cod civil, conditiile care, cumulativ, trebuie îndeplinite pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate, anume: existenta posesiei utile asupra lucrului; întemeierea posesiei utile pe un just titlu; durata în timp a posesiei, de la 10 la 20 de ani; caracterul de buna credinta al posesiei.

Privind justul titlu, potrivit art. 1847 Cod civil, s-a retinut ca se impune ca acesta sa fie un act translativ de proprietate si care sa provina de la o alta persoana decât de la proprietar, în acest sens fiind avuta în vedere si jurisprudenta si doctrina în materie.

În ce priveste justul titlu, act translativ de proprietate, instanta a mentionat ca au fost asimilate: hotarârea judecatoreasca, care suplineste consimtamântul debitorului vânzator la efectuarea vânzarii; hotarârea judecatoreasca care constata o conventie translativa dintre partile unui proces; tranzactia asimilata actului translativ.

Fata de dispozitiile legale enuntate si probele administrate de reclamanta în dosarul cauzei, chitanta de mâna încheiata în anul 1995 în baza careia sustine ca a obtinut de la autorul pârâtei promisiunea vânzarii imobilului în speta si pe care mentioneaza ca a pierdut-o, s-a apreciat ca nu constituie just titlu, potrivit considerentelor de mai sus, expuse.

Ca urmare, nefiind întrunite conditiile prev. de art. 1895 Cod civil care sa conduca la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pâna la 20 de ani, cererea formulata a fost respinsa.