Revendicare imobiliară

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 8307/280/2009

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 7061/2011

Şedinţa publică de la 06 Iulie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE M S

Grefier LM

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C L AL C B şi pe pârâta A P P,

intervenient M P, intervenient C B-PRIN PRIMAR, pârâta SC S G SA, având ca obiect

revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că, dezbaterile

asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică de la data de 29.06.2011, fiind consemnate în

încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre,

când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea asupra fondului

cauzei la data de 06.07.2011.

INSTANŢA

În privinţa cererilor de reexaminare formulate de experta Diaconu Geta se constată că

sunt întemeiate raportat la numărul redus al experţilor topografi (numai 4 la data numirii) şi

numărul ridicat de cauze în care este necesară administrarea probei cu expertiză (nu numai de

fond funciar); se vor revoca toate sancţiunile cu amenda judiciară aplicate expertei de mai sus prin

încheierile de şedinţă pronunţate în prezenta cauză, în baza art. 1085 din C. proc. civ.

Asupra cauzei de faţă, constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la

data de 25.06.2009 sub nr. 8307/280/2009, reclamantul C L al C B, cu sediul în com. B, jud.

Argeş, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta A P P, cu sediul în mun. Piteşti, str. L, nr. 1,

jud. Argeş, ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pe aceasta din urmă să-i lase în deplină

proprietate şi posesie suprafaţa de 30.000 mp. situată în com. B, str. P, nr. 8, aparţinând

domeniului public, cât şi să restituie fructele percepute până la data restituirii bunului proprietatea

petentului, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că: deţine în proprietate suprafaţa de 30.000 mp.

situată în com. B, str. P, nr. 8, jud. Argeş; prin Hotărârea nr. 35/26.08.1999 a Consiliului Local al

Comunei B, terenul sus-menţionat a trecut în domeniul public al comunei B, figurând înscris la

poziţia 36; a fost aprobat şi planul de urbanism general al comunei B, prin Hotărârea nr. 40 al

Consiliului Local al Comunei B, fiind înscrisă şi această suprafaţă de teren; dreptul său de

proprietate asupra suprafeţei de 30.000 mp se probează prin Hotărârea de Guvern nr. 447 din

16.05.2002 şi anexele la aceasta care atestă faptul că suprafaţa menţionată, situată în com. B, sat.

G, pct. „T S”, este proprietatea publică a comunei B; prin încheierea de Carte Funciară cu nr.

8805/14.04.2009 a fost intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în cauză la nr. 80244

UAT Bradu; cu toate acestea pârâta A P P ocupă acest teren în mod abuziv; deşi notificată pârâta

refuză în mod nejustificat respectarea dreptului de proprietate al reclamantului, închiriind acest

teren diverselor persoane fizice şi juridice, încasând în mod nelegal peste 300.000 lei lunar;

valoarea exactă a fructelor urmează a se stabili pe calea unei expertize tehnice.

S-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 112 C.proc.civ., art. 480, 1646 şi urm. C.civ., Lg.

213/1998.

La data de 11.09.2009 pârâta A P Mun. Piteşti formulează întâmpinare prin care a solicitat

respingerea cererii formulată de reclamantă, cu motivarea ca: suprafaţa solicitată de petentă se află

în administrarea sa; nu poate avea capacitate procesuală pasivă în litigiu, deoarece nu are calitatea

de proprietar al imobilului, fiind numai administratorul terenurilor pe care sunt amplasate pieţele

şi T S din mun. Piteşti, cu construcţiile aferente, acestea aparţinând domeniului public al

Municipiului Piteşti, conform H.G.R. nr. 1280/1996; în conformitate cu H.C.L. nr. 55/2001

patrimoniul pieţelor şi al târgurilor din Municipiul Piteşti, se transmite în administrare A P

Municipiului Piteşti; potrivit dispoziţiilor art. 12 din Lg. nr. 213/1998, bunurile din domeniul

public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau

local; darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului

judeţean, sau a consiliului local; titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească

bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare; în

litigiile referitoare la dreptul de proprietate, asupra bunului, titularul dreptului de administrare are

obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate.

În acest sens pârâta a solicitat introducerea în cauza a titularului dreptului de proprietate,

respectiv C L al M P.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115 C.proc.civ.

Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 11-29), iar la termenul de judecată

din data de 09.12.2009 s-a admis cererea de probatorii formulată de reclamant şi pârâtă,

depunându-se la aceeaşi dată, de către C L al M P, întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea

acţiunii, invocându-se şi excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantului, raportat la dispoziţiile

art. 480 C.civ., cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei de mai sus.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că: titlul invocat de reclamant în susţinerea cererii sale

este produsul inventarului efectuat şi atestat prin H.G. nr. 447/2002; actul invocat de către

reclamant, ca fiind titlul său de proprietate, nu este valabil întrucât la constituirea inventarului

bunurilor ce aparţin domeniului public al Comunei B nu s-a solicitat încheierea unui proces -

verbal de bună vecinătate, întrucât terenul se afla la graniţa dintre cele doua unităţi administrativ –

teritoriale; pe de altă parte nu putea să includă în proprietatea sa, un teren ce a aparţinut

dintotdeauna municipiului Piteşti; prin H.G. nr. 1280/1996 s-a aprobat transmiterea din

patrimoniul Societăţii Comerciale „P” S.A. Piteşti, în patrimoniul municipiului Piteşti, a

terenurilor pe care sunt amplasate pieţele, târgurile şi oboarele municipiului Piteşti, împreună cu

construcţiile aferente, printre care se număra şi Târgul săptămânal în suprafaţă de 52.423 mp.,

situat pe D.N. Piteşti - Slatina - comuna B, împreună cu clădirile şi amenajările situate pe acest

teren; terenul a fost preluat de S.C. Prodcomtex S.A. ca urmare a stingerii unui litigiu dintre

aceasta societate şi Consiliul Local Piteşti şi nicidecum de la reclamant, aceasta având cunoştinţă

de faptul că proprietar al acestui teren este Consiliul Local Piteşti astfel cum a fost publicat în

M.O. nr. 339/11.12.1996; potrivit art. 81, alin. 2, lit. f din Lg. nr. 215/2001, consiliul local

administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, fapt care

rezultă din chiar titlul de proprietate al său; transmiterea s-a făcut către Mun. Piteşti şi nu către

consiliul local, care este numai un administrator şi nu poate dispune de bunurile care aparţin mun.

Piteşti.

Prin încheierea de şedinţă din data de 03.02.2010 instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei

calităţii procesuale active, iar la termenul din 10.03.2011 a fost stabilit cadrul procesual, respectiv

pârâta a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului de proprietate, indicând ca intervenient

pe M P.

La data de 28.09.2010 numita Comuna B - prin Primar, cu sediul în com. B, str.

Principală, nr. 35, jud. Argeş, a formulat cerere de intervenţie voluntară principala prin care a

solicitat: obligarea pârâţilor Mun. P – prin primar şi a A P P să-i lase în deplină proprietate şi

liniştită posesie suprafaţa de 30.162 mp., situată în com. B, sat G, str. Primăverii, nr. 8, jud. Argeş,

cu vecinii: N - str. P, S- S.C. P S.A., E - str. T, V - C L B, cu destinaţie de târg săptămânal;

obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie toate clădirile aflate pe această

suprafaţă, în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, întrucât în temeiul art. 488 şi 492 C.civ.

intervenienta are calitatea de proprietară a terenului şi dreptul de proprietate publică asupra

clădirilor aflate pe acesta, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii intervenienta a arătat că: este proprietara terenului în suprafaţa de

30.162 mp., suprafaţa ce face parte din domeniul său public fiind inclusă în cadrul acestuia prin

H.C.L. B nr. 35/1999; hotărârea consiliului local a fost aprobată prin H.G. 447/2002; în ambele

hotărâri este specificată suprafaţa în litigiu ca făcând parte din proprietatea publică a Comunei B,

fiind aprobat prin H.C.L. nr. 40/17.10.2002 Planul de Urbanism General al Com. B în care era

inclusă şi suprafaţa în litigiu; prin încheierea de cartea funciară nr. 8805/10.04.2009 a O.C.P.I.

Argeş, emisă în cadrul dosarului nr. 8505, a fost intabulat dreptul său de proprietate pentru

suprafaţa mai sus-menţionată sub nr. 80244 UAT B, la măsurători fiind identificată suprafaţa de

162 mp. în plus faţa de cea din acte; pentru suprafaţa precizată se deţine un drept de proprietate

publică, aceasta fiind ocupată în mod abuziv de către pârâta AP P care susţine că administrează

acest teren în numele pârâtului Municipiul Piteşti; i-a notificat în mod repetat pe pârâţi solicitând

să-i lase în deplină proprietate şi posesie terenul, aceştia refuzând în mod nejustificat; deşi pârâţii

invocă la radul lor un drept de proprietate publică asupra imobilului în litigiu, susţinerile acestora

nu pot fi primite, întrucât nu există o suprapunere de domenii publice a celor două unităţii

administrativ-teritoriale cu privire la această suprafaţă deoarece suprafaţa menţionată în H.C.L.

Piteşti nr. 194/1999 şi H.G. nr. 447/2002 la Anexa 2, poz 347, ca aparţinând domeniului public

al mun. Piteşti, se afla situată pe Drumul Judeţean Piteşti - Ştefan Cel Mare, km 0+100; acest

amplasament nu coincide în nici un caz cu cel al suprafeţei de 30.162 mp. din litigiu, întrucât

aceasta suprafaţa de teren se află în interiorul comunei B, sat. G; nu se află situat nici ca

amplasament pe DN Piteşti - Slatina aşa cum este prevăzut în H.C.L. Piteşti nr. 194/1999 şi H.G.

nr. 447/2002, Anexa 2, poz 347 şi H.G. nr. 1280/1996; chiar în situaţia comparării titlurilor de

proprietate, titlul de proprietate al intervenientei este mai bine caracterizat decât al pârâtului mun.

P.

Sunt aplicabile dispoziţiile art. 49, alin. 2 din C.proc.civ., deoarece se invocă un drept

propriu, anume dreptul de proprietate publică asupra suprafeţei în litigiu, drept care rezultă din

actele normative mai sus arătate; se justifică un interes şi anume acela de a-şi exercita dreptul de

proprietate sub toate atributele în ceea ce priveşte suprafaţa precizată; este o strânsă legătură între

cererea de chemare în judecată şi cererea sa de intervenţie întrucât solicită pârâţilor să-i lase în

deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 30.162 mp., aflată pe raza comunei B, cererea

de intervenţie fiind introdusă în termenul prevăzut de art. 50, alin. 2 C.proc.civ.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 49-53 C.proc.civ.

De asemenea, reclamantul a formulat la data de 29.09.2010 o cerere de majorare a câtimii

obiectului cererii, respectiv s-a solicitat revendicarea suprafeţei de 30.162 mp., iar nu numai

30.000 mp., cât şi o cerere de renunţare la judecată în ceea ce priveşte secundul capăt de cerere

(lipsa de folosinţă).

La acelaşi termen de judecată s-a luat act de cele două cereri de mai sus, iar la data de

03.11.2010 reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a SC. SG S.A., cu

sediul în mun. Piteşti, str. L, nr. 1, jud. Argeş, având în vedere că este persoana juridică care

deţine sau urmează să deţină în viitor un pretins drept de administrare asupra suprafeţei de 30.162

mp., în baza Hot. Consiliului Local Piteşti nr. 281/2010 şi nr. 282/2010.

S-a precizat şi că, pârâta are ca acţionar majoritar municipiul Piteşti şi va urma, în

conformitate cu art. 1, lit. c şi art. 5 şi următoarele din H.C.L. nr. 281/2010, să preia în cel mai

scurt timp de la pârâta A P P administrarea pieţelor şi a târgurilor de fac parte din patrimoniul

public al municipiului Piteşti. Conform art. 1, art. 2 şi art. 3, alin. 1 din H.C.L. Piteşti nr.

282/12.08.2010 a fost aprobată de către Consiliul Local al Municipiului Piteşti delegarea către SC.

S G S.A. a gestiunii serviciilor publice de construire, modernizare, întreţinere, administrare şi

exploatare a pieţelor agroalimentare, a bazarelor, târgurilor şi oboarelor din mun. Piteşti.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 132, alin. 1 din C.proc.civ.

Anexat cererii s-au depus în copie hotărârile menţionate, iar la termenul din 03.11.2010 s-

a admis în principiu cererea de intervenţie şi citarea în calitate de pârâtă a SC. S G S.A.

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică în

specialitatea topografie.

La termenul de judecată din data de 29.06.2011, fiind respinse obiecţiunile la completarea

la raportul de expertiză, formulate de reclamant şi intervenienta Com. B, s-au formulat de către

părţi concluzii asupra excepţiilor şi fondului cauzei.

Raportat la disp. art. 137 din C. proc. civ. instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra

excepţiilor.

În acelaşi timp se constată că intervenientul Mun. P a invocat în termen legal excepţia

lipsei calităţii procesuale active a intervenientei Com. B, având în vedere că instanţa a acordat

cuvântul mai întâi asupra excepţiilor (moment în care s-a invocat şi excepţia de mai sus), iar

ulterior şi asupra fondului cauzei.

Unirea excepţiilor cu fondul cauzei nu duce la o incorporare a acestora în fondul cauzei,

acestea trebuind în continuare să fie puse în discuţie separat; unirea s-a făcut pentru că a fost

necesară administrarea aceloraşi categorii de probe pentru soluţionarea excepţiilor şi fondului,

ceea ce nu presupune o identificare totală a acestora.

În ceea ce priveşte pe reclamantă se constată că acesteia îi lipseşte calitatea procesuală

activă.

Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea între persoana reclamantului şi persoana

care este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

Petenta a formulat o acţiune în revendicare (s-a renunţat la capătul de cerere privind lipsa

de folosinţă), rezultând că aceasta trebuie să probeze existenţa, în ceea ce o priveşte, a calităţii de

proprietar a imobilului revendicat, respectiv că dispune de un titlu de proprietate.

În motivarea cererii de chemare în judecată a fost invocat un drept de proprietate publică.

Conform disp. art. 1 din Lg. 213/19998: „Dreptul de proprietate publică aparţine statului

sau unităţilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt

de uz sau de interes public.”.

Astfel, un drept de natura celui invocat de către petentă aparţine unităţilor administrativ-

teritoriale.

Aceste unităţi au fost definite prin prevederile art. 1, alin. 2, lit. i din Lg. 215/2001, legea

administraţiei publice locale, respectiv: „Art. 1 ... (2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile

de mai jos au următoarele semnificaţii: ... i) unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi

judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii;”.

Astfel, consiliul local al unei comune nu poate fi titularul dreptului de proprietate asupra

unui bun public, acesta fiind în fapt Comuna B.

Pentru aceste motive, în baza disp. legale citate şi cele ale art. 109 din C. proc. civ., se va

admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în ceea ce îl priveşte pe reclamantul Consiliul

Local al com. B şi în consecinţă se va respinge acţiunea promovată de acesta.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei Com. B se

constată că este neîntemeiată.

Aceasta din urmă este chiar unitatea administrativ-teritorială care este titulara dreptului de

proprietate invocat în acţiunea în revendicare, după cum s-a analizat şi mai sus.

De asemenea, după cum se va motiva pe larg şi mai jos asupra fondului cauzei,

intervenienta – comună a reuşit a proba deţinerea în patrimoniu a unui drept de proprietate

publică asupra terenului în litigiu, drept rezultat dintr-o hotărâre a consiliului local şi o hotărâre de

guvern.

Astfel, există în ceea ce priveşte pe Comuna B identitatea între persoana sa şi persoana

care este titulara dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

Pentru aceste motive, în baza disp. art. 109 din C. proc. civ., se va respinge excepţia lipsei

calităţii procesuale active în ceea ce o priveşte pe intervenienta Comuna B.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive se constată că nu este

întemeiată.

Calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea între persoana pârâtului şi persoana care

este obligată în raportul juridic dedus judecăţii.

Raportat la natura acţiunii şi cererea de intervenţie a Com. B, se constată că trebuia probat

că pârâta A P P (A.P.P.), este posesorul neproprietar al terenului în litigiu.

O astfel de dovadă a fost făcută; chiar pârâta de mai sus a recunoscut că nu deţine un

drept de proprietate asupra bunului, arătând pe titularul acestui drept, respectiv Mun. Piteşti, iar

din actele de la dosar rezultă că aceasta este încă deţinătoarea în fapt a terenului şi clădirilor.

Este adevărat că a fost înfiinţată o societate comercială prin H.C.L. al mun. Piteşti cu nr.

281/12.08.2010 (filele 249, 250), cu denumirea SC. S G S.A., însă, conform disp. art. 7, alin. 2 din

aceasta, predarea – preluarea activului şi pasivului (între care şi întreţinere şi administrare şi a

târgurilor – art. 1), se va face prin protocol de predare – primire încheiat între reprezentanţii legali

ai societăţii şi ai serviciului public.

Un astfel de protocol nu a fost depus la dosar, rezultând că, încă se mai deţine efectiv de

către pârâta A.P.P. bunul în litigiul (târgul), ceea ce face ca aceasta în calitate de posesor

neproprietar să aibă calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză.

Pentru aceste motive, în baza disp. art. 109 din C. proc. civ., se va respinge excepţia lipsei

calităţii procesuale pasive în ceea ce o priveşte pe pârâta de mai sus.

În privinţa fondului litigiului, având în vedere probele administrate, instanţa va respinge

cererea de intervenţie formulată de intervenienta Com. B şi va admite cererea de intervenţie

formulată de pârâta A.P.P., pentru considerentele de mai jos:

Din înscrisurile depuse de părţi se observă că atât intervenienta Com. B, cât şi

intervenientul Mun. Piteşti dispun de titluri de proprietate şi drepturi de proprietate publică în

patrimoniul lor, în privinţa terenului în litigiu.

Acesta din urmă a fost arătat ca titular al dreptului de proprietate publică de către pârâta

A.P.P., iar ulterior şi de către pârâta S.C. S G S.A.

Astfel, prin hotărârea cu nr. 35/26.08.1999, emisă de către Consiliul Local al com. B (fila

45), a fost aprobat inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al com. B, conform anexei.

De asemenea, prin H.G. 447/16.05.2002 (filele 156-162), Guvernul României a atestat

apartenenţa la domeniul public al com. B, la pct. 36 din anexă regăsindu-se şi bunul Târg

săptămânal – sat G, în suprafaţă de 3 ha., dobândit în anul 1965, conform H.C.L. al com. B cu nr.

35/1999.

Cu toate acestea nu s-a probat modalitatea în care s-a dobândit acest bun în anul 1965,

deşi s-a efectuat această menţiune în hotărârea de guvern.

Ulterior, prin încheierea nr. 8805/14.04.2009, emisă de către O.C.P.I. Argeş (fila 38), a

fost intabulat dreptul de proprietate, în ceea ce priveşte terenul în litigiu (din măsurători 3,0162

ha.), în favoarea Consiliului Local B.

După cum s-a analizat şi în motivarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a

reclamantului, acesta nu poate deţine un drept de proprietate publică în patrimoniu, ci Com. B

este titulara acestuia.

În ceea ce îl priveşte pe intervenientul Mun. P se constată că, prin H.C.L. al mun. Piteşti

nr. 194/02.09.1999 (fila 29), a fost însuşit inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al

mun. Piteşti, conform anexei, iar prin aceeaşi H.G.R. nr. 447/16.05.2002 Guvernul României s-a

atestat apartenenţa la domeniul public al mun. Piteşti, la pct. 347 din anexă regăsindu-se şi bunul

teren aferent târgului săptămânal, în suprafaţă de 5,2423 mp., la adresa D.J. Piteşti – Ştefan cel

Mare, km. 0+100m., dobândit în anul 1994, conform H.C.L. al mun. Piteşti nr. 194/02.09.1999

(filele 25-28).

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, completat în urma admiterii în parte a

obiecţiunilor părţilor, experta Diaconu Geta a transpus în teren titlurile de proprietate deţinute de

părţi, fiind întocmită şi două schiţe în acest sens (filele 192-196 şi 289 - 292).

S-a reţinut de către aceasta, în primul raport, cum că:

*în urma identificării terenului în baza actelor (analizate şi mai sus de către instanţă), a

rezultat că, târgul săptămânal – sat G din inventarul com. B se identifică cu târgul săptămânal

Piteşti din inventarul mun. Piteşti;

*terenul în litigiul în suprafaţă de 3 ha. se suprapune în întregime peste terenul în suprafaţă

de 5,2423 ha.;

*din punct de vedere administrativ – teritorial terenul în litigiu în suprafaţă de 3 ha., cât şi

cel de 5,2423 ha., sunt amplasate pe raza com. B;

De asemenea, prin completarea la raport, experta a precizat, în răspunsurile emise la

obiecţiunile părţilor, cum că:

*în urma analizei amplasamentului terenului în litigiu şi prin prisma noilor înscrisuri

depuse, dar în special prin prisma amplasamentului târgului săptămânal în suprafaţă de 5,2423 ha.,

amplasament individualizat de S.C. G S.R.L. ca fiind în patrimoniul S.C. P S.A., în baza H.G.R.

834/1991, nu există nici cel mai mic dubiu că amplasamentul în litigiu în suprafaţă de 3 ha. este

unul şi acelaşi cu amplasamentul individualizat în schiţa anexă la raportul iniţial;

*drumul judeţean nu şi-a schimbat denumirea, iar străzile Primăverii şi Tâgului au fost

create odată cu reconstituirea terenurilor din zonă în baza legilor funciare, denumirea lor fiind

ulterioară reconstituirilor;

*faptul că în 1996 amplasamentul figura la adresa pe D.N. Piteşti – Slatina, iar în 2002 pe

D.J. Piteşti – Ştefan cel Mare este explicabil având în vedere locaţia acestuia, respectiv în imediata

vecinătate a intersecţiei dintre D.N. Piteşti – Slatina şi D.J. Piteşti – Ştefan cel Mare.

Astfel, instanţa se va opri asupra concluziei expertei cauzei, respectiv amplasamentele

pentru cele două terenuri invocate de intervenienţi ca fiind în patrimoniul lor se suprapun,

concluzie care a fost motivată de aceasta, explicându-se şi neconcordanţele.

Mai mult decât atât, reclamanta şi intervenienta nu au reuşit a proba existenţa unui alt

amplasament al terenului deţinut în patrimoniul mun. Piteşti, amplasament care, după cum se va

analiza mai jos, a fost anterior şi în posesia altor persoane juridice, iar nu numai în cea a mun.

Piteşti şi A.P.P.

Printr-o acţiune în revendicare se solicită, de către reclamantul care a pierdut posesia

bunului său, restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Se constată că, dreptul de proprietate face parte din categoria drepturilor absolute (fiind

un drept real), cu consecinţa că titularul său are posibilitatea să-l exercite singur, celorlalte subiecte

de drept civil revenindu-le obligaţia generală şi negativă de a nu face nimic de natură a-l stânjeni

pe titular în exerciţiul dreptului său.

Comparând cele două titluri de proprietate, se reţine că cel de care dispune intervenientul

mun. P este mai caracterizat.

Astfel, pentru această parte au fost depuse înscrisuri din care rezultă modalitatea în care a

intrat în patrimoniul său bunul, însă nu şi pentru intervenienta Com. B.

După cum s-a precizat mai sus, aceasta nu a probat în nici un mod modalitatea cum

imobilul ar fi fost dobândit în anul 1965, an menţionat în hotărârea de guvern.

Conform înscrisurilor depuse de către intervenientul municipiu, ce vor fi analizate

cronologic:

*la data de 16.05.1970 s-a emis de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al mun.

Piteşti decizia cu nr. 141/1970 (fila 267) din care rezultă că s-a aprobat de către această autoritate

organizarea începând cu data de 01.06.1970 a târgului pentru desfacerea de obiecte de ocazii şi

vechituri în mun. Piteşti, instalat în târgul săptămânal modernizat, situat în str. Craiovei, la ieşirea

din mun. Piteşti spre Slatina – Craiova;

*s-a emis de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al mun. Piteşti decizia cu nr.

155/14.05.1974 (fila 122), prin care s-a aprobat, la solicitarea Administraţiei Municipale a Pieţelor

Piteşti, regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia, începând cu data de 01.05.1974;

acest din urmă regulament se află în copie la filele 123, 124;

*de asemenea, prin decizia nr. 472/01.12.1983 (fila 126), emisă de acelaşi comitet executiv,

s-a aprobat un nou regulament, depus în copie la filele 127-129, regulament în care este precizat

în art. 5 că pe teritoriul mun. Piteşti funcţionează şi târgul săptămânal situat la intersecţia str.

Craiovei – com. Bradu;

*la data de 27.02.1995 s-a emis de către Consiliul Judeţean Argeş adresa de la fila 130 prin

care s-a arătat că, în temeiul Lg. 15/1990, art. 17, Prefectura Judeţului Argeş prin decizia nr.

89/07.03.1991 a transformat instituţia de stat Administraţia Pieţelor din mun. Piteşti, în societate

comercială pe acţiuni, numita S.C. P S.A. Piteşti, iar prin certificatul cu seria A.G. nr.

0008/17.07.1993, Consiliul Judeţean Argeş a stabilit dreptul de proprietate al acestei societăţi

comerciale, certificat care a fost anulat de instanţele judecătoreşti (în dosar la filele 142, 143);

*din sentinţa civilă nr. 73/F/03.10.1994, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul

nr. 935/1994 (fila 142), rezultă că, certificatul de mai sus a fost anulat deoarece cuprindea şi o

suprafaţă de 73.179 mp., în care se găseşte şi târgul săptămânal, fiind contrar disp. art. 5 din Lg.

18/1991, respectiv: „Aparţin domeniului public ... terenurile pentru nevoile apărării sau pentru

alte folosinţe care, potrivit legii, sînt de domeniul public ori care, prin natura lor, sînt de uz sau

interes public.”;

*prin H.C.L. al mun. Piteşti nr. 10/16.02.1995 (fila 136), s-a dispus ca, începând cu data

emiterii, toate pieţele din mun. Piteşti, precum şi târgul săptămânal, să fie readuse în patrimoniul

şi administrarea consiliului local, pentru ca ulterior să se înfiinţeze un serviciu public denumit

Administraţia Pieţelor, Tîrgurilor, Oboarelor şi Bazelor, prin H.C.L. al mun. Piteşti cu nr.

108/26.10.1995 (fila 137);

*prin H.G.R. nr. 1280/22.11.1996 (fila 15) s-a dispus de către Guvernul României

transmiterea terenurilor pe care sunt amplasate pieţele, târgurile şi oboarele mun. Piteşti, din

patrimoniul S.C. Prodcomtex S.A. în patrimoniul mun. Piteşti, între acestea aflându-se şi târgul

săptămânal Piteşti în suprafaţă de 52.423 mp. împreună cu clădirile şi amenajările de pe acesta;

*în urma anularii parţiale a certificatului nr. 0008/17.07.1993 s-a procedat de către S.C.

Prodcomtex S.A. la predarea, către o comisie constituită în baza dispoziţiei Primarului mun.

Piteşti a terenurilor în suprafaţă totală de 73.678 mp., încheindu-se în acest sens protocolul de

predare - primire nr. 34277/15.11.1999 (fila 110), terenuri printre care se află şi târgul săptămânal

în suprafaţă de 5,9423 ha.

Astfel, intervenientul Mun. P, prin probele administrate a reuşit a dovedi modalitatea în

care terenul în litigiu a intrat în patrimoniul său, chiar anterior emiterii de către Consiliul Local al

com. B a hotărârii nr. 35/1999.

Această din urmă hotărâre este primul document în care este menţionat ca aparţinând

domeniului public al com. B suprafaţa revendicată. Nu există nici un alt document care să ateste

că anterior anului 1999 respectivul târg săptămânal ar fi aparţinut com. B sau cel puţin să

menţioneze o astfel de situaţie.

Mai mult decât atât, încă din anul 1970 este menţionată existenţa unui târg săptămânal al

mun. Piteşti, după cum s-a analizat mai sus decizia cu nr. 141/1970 emisă de către Comitetul

Executiv al Consiliului Popular al mun. Piteşti, iar nu de un consiliu al com. Bradu.

De asemenea, se observă că prin H.C.L. al mun. Piteşti nr. 10/16.02.1995 se stabilise

apartenenţa la domeniul public al acestei unităţi administrativ – teritoriale a dreptul de proprietate

asupra târgului săptămânal, iar numai în anul 1999, ulterior, se emite de către Consiliul com. B

hotărârea prin care s-a stabilit inventarul bunurilor din domeniul public.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea intervenientei şi reclamantei, prin apărător, cum că

titlul acestora ar fi mai preferabil având în vedere că au reuşit să intabuleze dreptul cu prioritate.

Simpla intabulare nu certifică (întăreşte) un titlu de proprietate, iar titlurile prezentate de

cei doi intervenienţi nu au fost obţinute de la acelaşi autor.

Principiul „qui prior tempore, potior iure” se aplică în cazul unei acţiuni în revendicare în

care ambele părţi prezintă titluri de proprietate ce provin de la acelaşi autor (de exemplu: atât

reclamantul cât şi pârâtul au cumpărat bunul de la acelaşi vânzător), urmând a se da câştig părţii

care a înscris mai întâi, chiar dacă actul înscris fusese încheiat ulterior celuilalt act.

Guvernul României numai a atestat (confirmat) apartenenţa la domeniul public al celor

două unităţi teritorial – administrative a aceluiaşi bun, iar nu a constituit sau transmis drepturi de

proprietate.

Dreptul de proprietate publică a rezultat din lege, respectiv: Constituţie, Lg. 18/1991, Lg.

213/1998, etc.

De asemenea, nu se poate reţine nici susţinerea cum că, având în vedere destinaţia

bunului, târg săptămânal, raportat la disp. art. 3, alin. 1 din Lg. 213/1998 şi anexa la aceasta,

acesta nu poate aparţine decât Comunei Bradu, fiind pe raza acesteia.

Conform acestor prevederi: „Art. 3 (1) Domeniul public este alcătuit din bunurile

prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă

din prezenta lege şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de

interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile

prevăzute de lege.”; „III. Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este

alcătuit din următoarele bunuri: ... 2. pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile

publice, precum şi zonele de agrement;”.

Aceste prevederi legale stabilesc categoriile de bunuri ce aparţin fiecărui domeniu (public

al statului, public judeţean sau public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor), iar nu impun ca

toate „pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de

agrement” dintr-o comună să aparţină numai domeniului public al acesteia.

Din analiza textului legal nu rezultă o interpretare de natura celei invocată de reclamantă

şi intervenienta Com. B.

Era necesar, raportat la aceleaşi prevederi legale citate mai sus (art. 3 din Lg. 213/1998),

ca intervenienta să probeze şi modalitatea dobândirii dreptului asupra bunului, prin modurile

prevăzute de lege.

O astfel de dovadă nu a fost făcută; terenul a apărut în inventarul emis de Consiliul Local

al com. Bradu la nivelul anului 1999, deşi încă din 1995 era în domeniul mun. Piteşti, cât şi

anterior după cum s-a analizat cronologic mai sus.

De asemenea, este posibil ca o unitate administrativ-teritorială să deţină bunuri, în

domeniul său public, amplasate pe teritoriul altor unităţi, atât timp cât acestea au intrat legal în

patrimoniul său şi sunt fie menţionate în Constituţie, Lg. 213/1998, etc., fie care, potrivit legii sau

prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.

Din probele administrate şi analizate mai sus se observă că pârâta A.P.P. nu a adus

atingere dreptului de proprietate al intervenientei Com. B (nu a deposedat pe aceasta din urmă de

suprafaţa de 3,0162 ha.), nefiind necesară intervenţia instanţei, urmând ca cererea de intervenţie

să fie respinsă; dreptul de proprietate asupra bunului aparţine intervenientului Mun. P, ce a

transmis administrarea către A.P.P.

În baza aceloraşi concluzii şi prevederi legale se va admite şi cererea de arătare a titularului

dreptului, aceasta fiind întemeiată, respectiv pârâta A.P.P. a indicat în mod corect pe titularul

dreptului de proprietate publică.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâte şi intervenitul Mun. P.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererile de reexaminare formulate de experta Diaconu Geta.

Revocă toate sancţiunile cu amenda judiciară aplicate expertei de mai sus în prezenta

cauză.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în ceea ce îl priveşte pe reclamantul

CONSILIUL LOCAL AL COM. B.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI B, cu

sediul în com. B, jud. Argeş, în contradictoriu cu pârâtele: A P P, cu sediul în mun. Piteşti, str. Li,

nr. 1, jud. Argeş; SC. S G S.A., cu sediul în mun. Piteşti, str. L, nr. 1, jud. Argeş, intervenienţi

fiind: COMUNA B - prin Primar, cu sediul în com. B, str. Principală, nr. 35, jud. Argeş şi

MUNICIPIUL P, cu sediul în mun. Piteşti, str. V, nr., jud. Argeş.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active în ceea ce o priveşte pe intervenienta

COMUNA B.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce o priveşte pe pârâta A P P.

Respinge cererea de intervenţie formulată de intervenienta COMUNA B.

Admite cererea de intervenţie formulată de pârâta A P P.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 06 Iulie 2011.

Preşedinte,

M S

Grefier,

L M

Red. M.S.

Tehn. L.B. 14 Iulie 2011

7/ex.

Domenii speta

Spete similare