Drept civil - Anulare certificat de moştenitor

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 08.02.2010, sub nr.3182-279-2010, reclamanta IAM a chemat în judecată pe pârâta IM solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea certificatului de moştenitor nr 110-04.11.2009 eliberat de BNP GD.

În motivarea cererii, reclamant a arătat că a promovat prezenta acţiune, întrucât pârâta, la eliberarea certificatului de moştenitor după defuncta I. a declarat în fals că este singura moştenitoare a acesteia, fapt care a condus la inserarea în certificat a pârâtei ca unică moştenitoare a defunctei IR şi însuşirea pe nedrept a masei succesorale de către pârâtă. Totodată, reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată la restituirea tuturor actelor privind pe defuncţii IR şi IC.În continuare, reclamanta a arătat că la data de 24.04.2009 a decedat soacra sa, defuncta IR şi la data de 24.10.2009, în urma unui accident de circulaţie a decedat şi fiul acesteia, respectiv soţul acesteia, IC şi ca moştenitori ai acestuia au rămas ea, în calitate de soţie supravieţuitoare şi cei doi copii IFD, născut la data de 02.11.2005 şi ISE, născută la data de 27.04.2009.

Totodată, a arătat că masa succesorală după defuncta IR se compune dintr-un apartament, situat în Piatra Neamţ,o casa , teren arabil şi pădure situate în Comuna Negreşti, jud.Neamţ, precum şi că  certificatul de moştenitor,a cărui anulare se solicită a fost eliberat urmare a declaraţiei pârâtei, că aceasta este unica moştenitoare a defunctei IR, deşi aceasta ştia că defuncta a mai avut un fiu, care era căsătorit , precum şi doi copii minori.

La data de 02.09.2010, reclamanta a depus la dosar o cerere de completare a obiectului iniţial al cererii, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor materiale în cuantum de 200 euro-lună, reprezentând contravaloarea chiriei apartamentului de la data întocmirii certificatului de moştenitor şi până la intrarea în posesia sa.

La data de 06.09.2010 pârâta a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat respingerea acţiunii şi admiterea cererii reconvenţionale. În motivare, a arătat că reclamanta este nora defunctei sale surori, IR, că în timpul vieţii acesteia, ea a fost cea care s-a ocupat de îngrijirea sa, întrucât fiul acesteia era plecat în străinătate şi nora sa  nu s-a interesat de soarta ei. În continuare, a arătat că fiul defunctei IR a avut intenţia de a divorţa de reclamantă, însă dosarul nu s-a mai finalizat datorită unui viciu de procedură. În continuare, a arătat că defuncta sa sora a întocmit un testament olograf, prin care a precizat că întregul său patrimoniu, compus dintr-un apartament, o jumătate dintr-un imobil situat în Comuna Negreşti, jud.Neamţ şi terenurile, pe care aceasta le-a dobândit prin moştenire de la părinţi să i se cuvină ei şi astfel a fost emis certificatul de moştenitor, a  cărui anulare se solicită. În ce priveşte cererea reclamantei de a-i restitui toate actele care au aparţinut celor doi defuncţi, pârâta a arătat că nu deţine nici un fel de astfel de document.

Prin cererea reconvenţională, pârâta a solicitat ca reclamanta să fie obligată să suporte pasivul succesoral pentru ambele înmormântări pe care ea le-a suportat, precum şi pomenile ulterioare făcute pentru ambii defuncţi, în cuantum de 30.000 lei, precum şi obligarea reclamantei la plata sumei de 4975 lei, retrasă de defunctul soţ al reclamantei, IC, la data de 23.10.2009.

În continuare, pârâta a arătata că prin acceptarea tacită a moştenirii făcută de reclamantă, prin promovarea prezentei acţiuni, poate fi obligată la plata sumelor de bani mai sus indicate.

La data de 22.11.2010, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare şi precizări, prin care a arătat că înţelege să stea în judecată şi în calitate de reprezentat legal al celor doi copii minori, IDF şi ISE, solicitând obligarea pârâtei şi la plata sumei de 5250 lei, reprezentând pensia de urmaş şi indemnizaţia socială de care nu a  beneficiat timp de 5 luni, datorită faptului că nu i-a fost înmânată cartea de muncă şi certificatul de deces al soţului său, defunctul IC, precum şi 8400 lei chirie neîncasată, pentru imobilul-apartament cuprins în masa succesorală după defuncta IR.f75-77.

La data de 30.05.201, pârâta-reclamantă a formulat cerere de renunţare la judecarea cererii reconvenţionale, instanţa luând act de manifestarea acesteia de voinţă prin încheierea din 30.05.2011.

Prin Sentinţa civilă nr.4313-09.09.2011, instanţa a respins ca nefondată acţiunea. Împotriva acestei sentinţe, reclamanta IAM  , în nume propriu şi ca reprezentant legal al celor doi minori a formulat recurs, care a fost admis prin Dec.civ nr.442-RC-15.05.2012 şi cauza a fost trimisă spre rejudecare Judecătoriei Piatra Neamţ, unde a fost înregistrată la data de 24.07.2012.

La solicitarea instanţei, pârâta a depus la dosarul cauzei copie a testamentului olograf invocat în întâmpinare f.12 şi a  fost depus la dosar, la solicitarea instanţei , relaţiile emise de CEC Bank, cu privire la indicarea persoanei ca fiind titulara contului din care la data de 23.10.2009 defunctul IC a scos o sumă de banif.17, precum şi cele emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, în legătură cu dosarul penal nr.1732—2012, în cadrul căruia se fac cercetări cu privire la pârâtă, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii şi instigare la fals şi înşelăciune.

Instanţa a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri şi testimonială cu martorii HE,HI, MG şi LN,  declaraţiile acestora, luate sub prestare de jurământ fiind consemnate şi ataşate la dosar f.38-40

Analizând întreg materialul probator, instanţa reţine următoarele

La data de 24.04.2009 a decedat defuncta IR, care a avut un singur fiu, IC, decedat la data de 24.10.2009.Defunctul IC era, la data decesului căsătorit cu reclamanta IAM aşa cum rezultă din certificatul de căsătorie din data de 2.06.2005, iar din această căsătorie au rezultat doi copii, respectiv IDA  născut la data de 02.11.2005 şi ISE născută la data de 27.04.2009.

La data de 04.11.2009, urmare a solicitării pârâtei, sora defunctei IR a fost eliberat certificatul de moştenitor nr.10 de BNP GD, în care a fost inserată, drept unică moştenitoare a acesteia, pârâta IR,care a acceptat succesiunea tacit, pur şi simplu, în calitate de soră cu o cotă de 1/1 din moştenire.

La baza emiterii acestui certificat de moştenitor au stat înscrisurile depuse la dosar f.32-72 dosar, din care fac parte declaraţiile martorilor CE şi CI şi nicidecum testamentul olograf invocat de către pârâta, în considerentele întâmpinării şi care ar fi stat, aşa cum afirmă aceasta la baza emiterii acestui certificat de moştenitor. Mai mult, aşa cum rezultă din încheierea finală eliberată de notarul public la data de 04.11.2009 nu a fost reţinută existenţa vreunui testament, locul special prevăzut pentru marcarea existenţei acestui , fiind marcat cu linie. F.69 dosar.

Ulterior, la data de 22.04.2010 reclamanta IAM s-a adresat notarului public , în vederea dezbaterii succesiunii după defunctul său soţ, IC, decedat la 24.10.2009, fiind eliberat certificat de calitate de moştenitor nr.15-22.04.2010

Potrivit art. 75 din Legea nr. 36/1995, după ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza şi dispune citarea celor care au vocaţie la moştenire. Articolul 77 prevede: calitatea de moştenitor şi numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă şi cu martori.

Astfel, în cauza de faţă , moştenitorii defunctei IR au fost stabiliţi urmare a declaraţiilor celor doi martori CI şi CE f.42, 43 dosar, precum şi susţinerilor pârâtei, care ştia că sora sa are un fiu, cu care aceasta avea legături strânse, având în vedere şi susţinerea acesteia din faţa instanţei, referitoare la împuternicirea pe care aceasta i-a dat-o pentru a extrage din contul său o sumă de bani.

Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii (art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).

 În temeiul acestui text de lege, cererea reclamantei IAM şi copiilor acesteia, soţia supravieţuitoare a defunctului IC, decedat la data de 24.10.2009, moştenitorul defunctei IR , decedată la data de 24.04.2009, în calitate de descendent de gradul I al acesteia,care au acceptat tacit moştenirea acestuia, prin cererea de dezbatere a succesiunii după defunctul soţ, IC şi promovarea prezentei acţiuni, la cca 4 luni de la data decesului soţului său şi la 3 luni de la emiterea certificatului de moştenitor, acţiuni care presupun indirect, dar neîndoielnic intenţia reclamanţilor  de a accepta succesiunea,  este întemeiată, certificatul emis în baza unor declaraţii date cu încălcarea art. 948 şi 966 C.civ. impunându-se a fi anulat, cu normala consecinţă a emiterii unui alt certificat în care să apară în calitate de moştenitor al defunctei IR şi moştenitorii unicului său fiu IC, respectiv soţia sa supravieţuitoare şi cei doi copii minori.

La rubrica moştenitori a fost înscrisă ca unică moştenitoare pârâta IM, care a omis să aducă la cunoştinţa notarului public faptul că defuncta  IR a avut un fiu , IC, care a decedat  la 6 luni după aceasta, care are soţie supravieţuitoare, precum şi doi copii minori, a căror citare era obligatorie în cadrul procedurii succesorale notariale potrivit art. 75 din Legea nr. 36/1995.

Astfel, soţia supravieţuitoare şi cei doi copii minori  vin la moştenirea fiului defunctei IR, în calitate de soţie supravieţuitoare şi descendenţi , iar cei doi minori , copii defunctului IC, culeg prin reprezentare cota de moştenire a tatălui defunct IC de la bunica lor paternă, defuncta IR.

Cu toate acestea nu au fost citaţi în cadrul procedurii notariale, fiind îndreptăţiţi la formularea acţiunii în anularea certificatului de moştenitor emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, potrivit art. 88 din Legea nr. 36/1995.

Întrucât certificatul de moştenitor este şi un instrument probator care, până la anularea pe cale judecătorească, face dovada deplină a drepturilor dobândite prin moştenire, instanţa reţine că reclamanţii au fost vătămaţi prin emiterea acestuia doar în favoarea pârâtei motiv pentru care va admite acţiunea formulată şi va anula certificatul de moştenitor contestat.

În ce priveşte cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la restituirea tuturor actelor privind pe defuncţii IR şi IC, precum şi obligarea acesteia la plata sumelor de 5250 lei, reprezentând pensia de urmaş şi indemnizaţia socială de care nu a beneficiat timp de 5 luni, datorită faptului că nu i-a fost înmânată cartea de muncă şi certificatul de deces al soţului său, defunctul IC, precum şi 8400 lei chirie neîncasată, pentru imobilul-apartament cuprins în masa succesorală după defuncta IR, instanţa le va respinge ca neîntemeiate,întrucât reclamanţii nu au făcut nici o proba pentru a dovedi că pârâta se află în posesia respectivelor înscrisuri cu privire la cei doi defuncţi sau cu privire la provenienţa şi certitudinea sumelor solicitate, în condiţiile în care conform prev art 1169 Cod civil lor le revenea sarcina probei.

Având în vedere aceste considerente, instanţa va admite în parte acţiunea reclamanţilor, va dispune anularea certificatului de moştenitor nr.110-04.11.2009 emis de BNP şi va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la restituirea de înscrisuri şi plată sumei de 21250 lei.

 Întrucât este în culpă procesuală, cf prev art 274 C.pr civ, instanţa va admite cererea reclamanţilor şi va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1637 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariu avocat, cf chitanţelor de la dosar, urmând pe cale de consecinţă să respingă cererea pârâtei de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată,ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare