Rezoluţiune contract

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 21794/271/2012

SENTINŢA  Nr. 14195/2013

Şedinţa publică de la 19 Decembrie 2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ……..

Grefier: ……..

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii …….. şi pe pârâţii …, având ca obiect rezoluţiune contract.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul de şedinţă expune referatul cauzei, învederându-se instanţei că în prezenta cauză s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, după care:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa din 28.11.2013, fiind consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunţarea soluţiei, iniţial pentru data de 05.12.2013 şi pentru data de 12.12.2013 şi, ulterior, pentru astăzi.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea pe data de 10.12.2012, sub dosar cu nr. 21794/271/2012, reclamanţii ….. şi .., în contradictoriu cu pârâţii …. şi …….., au solicitat instanţei:

- să dispună rezoluţiunea contractului de întreţinere încheiat intre reclamanţi si pârâţi autentificat la data de 11 aprilie 2011 la BNP ….. cu nr. 423;

- sa dispună revenirea la situaţia anterioara încheierii contractului de întreţinere cu privire la imobilele constând in: o casa de locuit situata in comuna Biharia, str. ……… înscrisa in CF …. B……(pe suport hirtie), situata pe parcela nr. top 1……. …….., din care fiecare a avut in proprietate cota de 1/2, precum si imobilele constând in:

- teren intravilan, parcela nr. top. …., suprafaţa de …….. mp. teren arabil, parcela nr. top. 1…………, teren intravilan reprezentând curtea casei de mai sus, in suprafaţa de 1507 mp. si

- teren extravilan proprietate extrafunciară conform Titlului de proprietate nr. ……...03.1997,constând in cota de 24000/689800 parţi din parcela nr. ……, cota de 22373/583400 din parcela ……, cota de 22500/684600 parţi din parcela nr. top. …., cota de 8500/266000 parţi din parcela 1…., cota de 10000/101400 parţi din parcela nr. top …, vie in extravilan, parcela nr. top. 1…../33, in

suprafaţa de 7200 mp, vie in extravilan in întregime, proprietatea reclamantului ……, dobândite prin Titlul de proprietate de mai sus, situate pe raza localităţii Biharia, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că reclamanţii au încheiat cu pârâţii un contract de întreţinere la data de 21 aprilie 2011, prin care au transmis acestora dreptul de nuda proprietate asupra casei si terenului situat intravilan descris mai sus, precum si întreg dreptul de proprietate asupra terenurilor extravilane descrise mai sus. Pentru imobilele dobândite, pârâţii trebuiau sa le asigure întreţinerea completa, cu toate cele necesare traiului, alimente, îmbrăcăminte, combustibil pentru iarna, asistenta medicala si medicamente. îngrijire corporala si curăţenia domiciliului. Aceştia nu au respectat contractul, deoarece de la mijlocul lunii noiembrie 2012 nu le-au mai adus deloc mâncare, iar anterior au pregătit mâncarea din gâştele si ratele din gospodăria lor, crescute de ei, in loc sa o procure ei. Mai mult, consumau si ei din mâncarea pregătita din pasările crescute de noi. Ei nu le-au adus mâncare decât o data pe zi. Haine nu le-au adus deloc, combustibil pentru foc nu ne-au adus deloc, fiind cumpărat de ei din

banii lor. Medicamente au cumpărat pe banii lor, iar curăţenie acasă nu le-au făcut. Când reclamanta a fost bolnava la pat, nu i-au asigurat îngrijirea corporala conform contractului de întreţinere încheiat. Pârâţii le-au luat suma de 19.000 lei din casa, minţindu-i ca o vor pune la banca pentru înmormântarea lor, pe numele lor, deşi ei sunt obligaţi sa îi înmormânteze pe cheltuiala lor, conform contractului. Aceasta s-a întâmplat la câteva luni după încheierea contractului de întreţinere. Nu le-au dat niciun fel de acte cu privire la suma de 19 000 lei, din care sa rezulte ca au depus-o la banca. Suma reprezenta economiile reclamanţilor. Pentru nerespectarea contractului încheiat si al comportamentului inadecvat al pârâţilor fata de ei, solicita rezoluţiuna contractului de întreţinere încheiat si revenirea la situaţia anterioara încheierii acestuia cu privire la imobile.

In drept, invocă dispoziţiile art. 969, 1020, 1021 cod civil.

Prin încheierea din data de 08.05.2013, instanţa a admis în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanţi (fila 57), obligându-i pe aceştia să achite o taxă de timbru în cuantum de 2.877,46 lei şi 2,5 lei timbru judiciar. Prin încheierea de şedinţă din 22.05.2013, instanţa a dispus eşalonarea acestei taxe de timbru în 10 rate lunare (filele 63-64).

Reclamanţii au achitat parţial taxa de timbru, şi anume suma de 1787 lei, conform chitanţelor depuse la filele 66, 81-82, 87, 90 şi 102 din dosar, pentru diferenţă urmând a fi executaţi silit de organul fiscal competent. 

Pârâţii au depus întâmpinare (fila 13), solicitând respingerea acţiunii. Au arătat că, în fapt, corespunde adevărului că între pârâţi, pe de o parte, şi reclamanţi, pe de altă parte, a fost încheiat la data de 11.04.2011 un contract de

întreţinere. Pârâţii şi-au îndeplinit în totalitate obligaţiile asumate, în sensul în care am prestat întreţinerea faţă de reclamanţi, asigurându-le acestora toate cele

necesare traiului, respectiv, alimente, îmbrăcăminte, combustibil pentru încălzire în timpul iernii, medicamente, precum şi asistenţă medicală în raport cu starea de sănătate a acestora. Au precizat că nu corespund adevărului afirmaţiile din acţiunea principală, prin care se arată că, începând cu mijlocul lunii noiembrie 2012, ar fi întrerupt prestaţia obligaţiei de întreţinere, dovada contrară acestui fapt fiind actele medicale eliberate ulterior acestui moment, precum şi înscrisuri reprezentând bonuri fiscale care atestă faptul că pârâţii au fost cei care le-au achiziţionat medicamentele necesare în fiecare lună. De asemenea, au precizat că şi-au îndeplinit obligaţiile şi în ceea ce priveşte asigurarea hranei zilnice şi a combustibilului pentru foc necesar bunicilor lor. De altfel, este evident că motivul pentru care s-a procedat la introducerea unei asemenea cereri nu este reprezentat în mod real de neexecutarea obligaţiilor de întreţinere de către pârâţi, ci de interesele unor persoane străine de familia lor şi care doresc anularea acestui contract şi încheierea unui nou contract cu bunicii lor. O dovadă clară în acest sens o reprezintă faptul că în acţiune se susţine că, începând eu mijlocul lunii noiembrie 2012, pârâţii nu şi-ar mai fi îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, iar acţiunea a fost introdusă în data de 10.12.2012, această grabă fiind total nejustificată, în condiţiile în care nu a existat nicio discuţie în familie legată de vreo nemulţumire a bunicilor lor raportat la modul în care i-au întreţinut în toată această perioadă.

Instanţa a încuviinţat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părţilor, precum şi proba testimonială, fiind ascultaţi martorii …. (fila 91), ……(filele 92-93), …… (filele 105-106), …… (filele 107-108), …….. (filele 110-111).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de întreţinere încheiat intre reclamanţii ……., pe de o parte, si pârâţii ……., pe de altă parte, s-a încheiat contractul de întreţinere autentificat la data de 21 aprilie 2011 la BNP …… prin încheierea de autentificare nr. …. (filele 6-7). De menţionat că pârâtul ………… este nepotul reclamanţilor.

Prin acest contract, primii s-au obligat să dea cu titlu de întreţinere întregul lor drept de proprietate asupra tuturor imobilelor terenuri extravilane descrise mai sus la punctul 3 şi nuda proprietate asupra casei şi terenurilor intravilane descrise la punctul 1 şi 2, numiţilor ……. şi …….., în schimbul întreţinerii lor complete cu toate cele necesare traiului, alimente, îmbrăcăminte, combustibil pentru încălzire în timpul iernii, în caz de boală să li se asigure asistenţă medicală şi medicamente, să li se asigure întreţinere corporală, curăţenia domiciliului lor, iar la decesul lor să fie înmormântaţi cu cinstea cuvenită, întreţinătorii suportând şi cheltuielile de înmormântare. Reclamanţii şi-au rezervat dreptul de uzufruct viager asupra casei de locuit.

Obiectul acestui contract l-au constituit următoarele imobile: o casa de locuit situata in comuna Biharia, str. ……. in CF ….Biharia (pe suport hârtie), situata pe parcela nr. top 1…… Biharia; teren intravilan, parcela nr. top. …. suprafaţa de 3…… m.p. teren arabil, parcela nr. top. 1………., teren intravilan reprezentând curtea casei de mai sus, in suprafaţa de 1507 m.p.; teren extravilan proprietate extrafunciară, conform Titlului de proprietate nr. …..28.03.1997, constând in cota de 24000/689800 parţi din parcela nr. …., cota de 22373/583400 din parcela … cota de 22500/684600 parţi din parcela nr. top. .. de 8500/266000 parţi din parcela …, cota de 10000/101400 parţi din parcela nr. top …., vie in extravilan, parcela nr. top. …, in

suprafaţa de 7200 mp, vie in extravilan in întregime, situate pe raza localităţii Biharia.

Instanţa va reţine că prezentul contract este unul dintre contractele nenumite, prin care o parte îşi asumă obligaţia de a-i asigura întreţinerea celeilalte părţi, pe tot timpul vieţii, în schimbul înstrăinării unor bunuri.

Având în vedere caracteristicile contractului de întreţinere sinalagmatic, oneros şi aleatoriu, speţa poate fi analizată prin prisma art.1020 Cod civil, potrivit căruia condiţia rezolutorie este întotdeauna subînţeleasă în contractul sinalagmatic, în cazul în care una din părţi nu-şi execută obligaţiile.

În cazul în care debitorul întreţinerii nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate din cauza unor împrejurări ce îi sunt imputabile, creditorul întreţinerii are dreptul să ceară în justiţie, în temeiul art. 1021 din vechiul Cod civil (aplicabil în speţă, raportat la data naşterii raporturilor juridice dintre părţi), fie rezoluţiunea contractului, fie transformarea obligaţiei de întreţinere în despăgubiri echivalente, potrivit art. 1075 din acelaşi Cod civil. Culpa trebuie, prin urmare, să aparţină celeilalte părţi contractante, şi nu creditorului întreţinerii.

Debitorul întreţinerii este obligat sa acorde întreţinerea in natura, in condiţiile prevăzute in contract, iar in lipsa unor stipulaţii speciale, potrivit regulilor aplicabile obligaţiilor de a face contractate intuitu personae.

In prezenta cauza, intre parţi, s-au prevăzut in contract, condiţiile speciale de acordare a întreţinerii in natura, astfel cum acestea au fost descrise mai sus. De menţionat că întreţinerea in natura este variabila, in funcţie de necesităţile  creditorului, de costul vieţii si trebuie sa acopere nevoile creditorului întreţinerii.

Din probatoriul administrat în cauză, reiese că pârâţii nu îşi pot executa obligaţiile de întreţinere a reclamanţilor, în contextul în care aceştia din urmă sunt cei care refuză întreţinerea.

Astfel, pârâţii, întrebaţi fiind la interogatoriu (filele 78-80), au susţinut că au dus mâncare reclamanţilor o dată pe zi începând cu data încheierii contractului până în data de 01.12.2012, când reclamanţii au refuzat să mai primească mâncarea, motivând că nu le mai place mâncarea. Ulterior, reclamanţii au refuzat să mai primească mâncarea, aruncând-o. Au mai arătat că mergeau la medicul curant al reclamanţilor şi, în baza reţetelor date de acesta, achiziţionau medicamentele necesare pentru reclamanţi, pe care le duceau reclamanţilor. Atunci când reclamanţii le permiteau să intre în locuinţa lor, lăsau medicamentele pe masă, iar ulterior, atunci când reclamanţii nu i-au mai lăsat să intre în locuinţă, lăsau plasa de medicamente lângă uşa de la intrare. Au mai arătat că i-au dus pe reclamanţi la medicul ortoped şi la neurolog atunci când a fost nevoie, vizitând-o pe reclamantă la spital atunci când aceasta a fost internată.

Din interogatoriul luat reclamanţilor (filele 74-77), reiese că pârâţii veneau în fiecare seară la locuinţa reclamanţilor pentru a le aduce mâncare, însă reclamanţii erau cei care refuzau mâncarea. Astfel, la întrebarea nr. 5 din interogatoriu, reclamanta a relatat că ,,am refuzat mâncarea şi să-i primesc pe pârâţi în casă, deoarece veneau târziu, la ora 20:00 seara, oră la care nu aveam nevoie de mâncare, ci doar de puţin ceai’’. La întrebarea nr. 4, reclamanta a declarat: ,,când am fost internată în spital, m-a dus salvarea, iar nepoţii (pârâţii – s.n.) au venit să mă viziteze la spital. Nepoţii (pârâţii – s.n.) au fost cei care m-au dus la ortoped şi neurolog când a fost nevoie’’.

De asemenea, la întrebările nr. 5 şi 6 din interogatoriu, reclamantul a declarat următoarele: ,,arăt că pârâţii veneau zilnic, seara, în jur de ora 19:00, însă noi refuzam mâncarea, deoarece mâncarea nu era de natură a fi mâncată de bătrâni ca noi… În urmă cu 2 săptămâni, pârâţii au venit şi au lăsat agăţată în poartă o pungă cu medicamente, care şi în prezent se află în acelaşi loc’’.

Instanţa va reţine că declaraţiile pârâţilor sunt susţinute de înscrisurile depuse de aceştia la filele 15-31 din dosarul cauzei. Astfel, pârâţii au depus la dosar adeverinţe medicale, fişe de examinare medicală, rezultatele unor analize de sânge, bilete de consultaţii, bilete de ieşire din spital, toate eliberate pe seama reclamanţilor. Pârâţii au mai depus o adeverinţă eliberată de farmacia ,,Sancta Trinitas’’ SRL, din care reiese că pârâta a achiziţionat medicamente pentru reclamantă, în baza unor prescripţii medicale. Pârâţii au depus inclusiv bonuri fiscale cu care probează că au achiziţionat astfel de medicamente.

Prin urmare, din aceste înscrisuri, reiese că pârâţii s-au preocupat de reclamanţi, în sensul că i-au dus la medic atunci când aveau nevoie şi le-au cumpărat şi medicamente. Instanţa va prezuma toate aceste lucruri, din moment ce, în caz contrar, pârâţii nu ar fi avut vreo posibilitate să depună aceste acte medicale la dosarul cauzei.

Reclamanţii au mai susţinut că au înmânat pârâţilor suma de 19.000 lei, pentru ca aceştia din urmă să o depună la bancă şi să se folosească de ea, atunci când va fi nevoie, pentru suportarea cheltuielilor de înmormântare ale reclamanţilor, însă pârâţii nu au depus la bancă aceşti bani.

Această susţinere este contrazisă de contractul de depozit bancar depus de pârâţi la filele 94-95, din care reiese că pârâta a depus suma de 19.000 lei la Banca Transilvania, cu titlu de depozit. Este adevărat că suma de bani a fost depusă pe numele pârâtei, însă este plauzibil acest lucru, deoarece, cum voinţa reclamanţilor a fost aceea ca banii să fie folosiţi pentru înmormântarea lor, în cazul în care banii ar fi fost depuşi pe numele lor, pârâţii nu mai aveau acces la bani atunci când urmau să îi folosească în scopul arătat. 

Starea de fapt descrisă de pârâţi este susţinută şi prin declaraţiile martorilor propuşi de aceştia. Astfel, martorul ……. a relatat că, de câţiva ani, pârâţii mergeau zilnic la reclamanţi, ducându-le mâncare şi medicamente, care iniţial au fost acceptate de reclamanţi, iar apoi refuzate. Martorul i-a însoţit personal pe pârâţi la locuinţa reclamanţilor, asistând personal la discuţii între aceştia, constatând că pârâţii încercau să le vorbească frumos reclamanţilor, iar aceştia din urmă îi dădeau afară. Martorul a mai fost de faţă atunci când reclamanţii le-au comunicat pârâţilor că refuză să mai primească mâncare şi medicamente de la ei, deoarece pârâţii încearcă să îi otrăvească. Odată, martorul a văzut personal mâncarea pe care pârâţii o duceau, fiind vorba despre supă şi felul doi, martorul relatând că el însuşi ar fi mâncat acea mâncare. Martorul a mai fost de faţă şi atunci când pârâtul lăsa pe masă mâncarea, iar reclamanţii refuzau să o ia, odată văzând-o personal pe reclamantă aruncând cu mâncarea după pârâţi. Martorul a mai relatat că are cunoştinţă de faptul că medicamentele cumpărate de pârâţi erau achiziţionate pe baza reţetelor primite de la medicul de familie al reclamanţilor, iar pârâtul i-a arătat personal reţeta primită de la medicul de familie, martorul constatând că medicamentele duse reclamanţilor se regăseau pe reţetă (fila 91).

Cel de-al doilea martor propus de pârâţi, numitul ………. (filele 105-106), a relatat următoarele: fiind consătean şi fost coleg de clasă cu pârâtul, acesta din urmă i-a relatat că încheiase un contract de întreţinere cu reclamanţii, care erau bunicii săi. Pârâtul i s-a plâns că reclamanţii refuzau alimentele şi medicamentele pe care le ducea acestora, context în care pârâtul l-a rugat să îl însoţească la locuinţa reclamanţilor, pentru ca lumea din sat să nu comenteze că nu şi-ar îndeplini obligaţiile de întreţinere faţă de reclamanţi. Martorul a mai arătat că, începând cu luna noiembrie 2012, s-a deplasat împreună cu pârâtul de mai multe ori la locuinţa reclamanţilor, uneori chiar săptămânal, constatând personal că pârâtul le ducea acestora mâncare gătită, apă îmbuteliată şi medicamente. A mai arătat că reclamanţii refuzau să primească bunurile aduse de pârât, însă pârâtul le-a lăsat de fiecare dată la locuinţa lor. Martorul a asistat la discuţii în care reclamanta îi solicita pârâtului să părăsească locuinţa lor, adresându-i cuvinte jignitoare, spunându-i că nu au nevoie de alimentele şi medicamentele aduse de acesta. De asemenea, martorul a mai relatat că, fiind agent de poliţie la postul de poliţie din Biharia, a auzit zvonuri prin comună din care reieşea că reclamanţii au fost influenţaţi de anumiţi vecini în decizia lor de a rezilia contractul de întreţinere, în concret fiind vorba despre doamnele ………. Fiind coleg de şcoală cu pârâtul şi cunoscându-l pe acesta de mic copil, mai ştie că pârâtul a avut o relaţie foarte bună cu reclamanţii, până în urmă cu 1-2 ani. De asemenea, mergând în locuinţa reclamanţilor, martorul nu i-a auzit niciodată pe aceştia făcând vreun reproş concret pârâţilor cu privire la întreţinerea prestată de aceştia din urmă, însă foarte des îi adresau pârâtului injurii atunci când acesta mergea la locuinţa lor pentru a le duce alimente, martorul asistând de multe ori la astfel de incidente.

Declaraţia martorei ………, propusă de reclamanţi, este, în parte, conformă cu cele relatate de toate părţile litigante (fila 92). Astfel, martora a arătat că pârâţii duceau mâncare în fiecare seară reclamanţilor şi le luau hainele la spălat o dată pe săptămână. Martora ştie că reclamanţii aruncau de fiecare dată mâncarea, pentru că nu le convenea modalitatea în care era gătită. Martora a mai avut cunoştinţă şi de faptul că pârâţii cumpărau medicamente reclamanţilor, iar după ce reclamanţii au refuzat să-i mai primească pe pârâţi în locuinţa lor, aceştia din urmă lăsau medicamentele şi mâncarea lângă poartă. Martora a mai relatat că, inclusiv cu o lună anterior datei la care i-a fost luată depoziţia de martor în faţa instanţei, martora a văzut medicamentele agăţate de pârâţi de poarta reclamanţilor. Martora a mai fost prezentă personal la spital atunci când pârâţii au vizitat-o pe reclamanta care era internată.

Aceeaşi martoră a insistat însă şi pe faptul că, în contextul în care pârâţii nu îi îngrijeau corespunzător pe reclamanţi, ea însăşi a fost cea care i-a îngrijit personal pe reclamanţi. Însă, declaraţiile acestei martore sunt contradictorii. Astfel, aceasta a relatat că, deşi pârâtul i-a solicitat la începutul anului 2011 să aibă grijă de reclamantă, care era bolnavă, contra unei sume de bani, nu a fost de acord, ,,deoarece am considerat că era prea mare bătaie de cap’’. Ulterior, însă, martora şi-a schimbat radical poziţia, arătând că a fost de acord să meargă chiar zilnic la reclamanţi, spălând-o şi îngrijind-o zilnic pe reclamantă în această perioadă, inclusiv în prezent, obişnuind să efectueze curăţenie în casa reclamanţilor, ,,deşi nu mi se oferea niciun fel de beneficiu financiar’’.

Cu privire la declaraţiile celorlalte două martore propuse de reclamanţi, instanţa le va înlătura, pentru următoarele considerente: martora …….. (filele 107-108) a arătat la începutul declaraţiei că relaţiile dintre reclamanţi şi pârâţi nu au fost niciodată prea bune şi nu înţelege care a fost motivul pentru care între părţi s-a încheiat contractul de întreţinere. Ulterior, pe la jumătatea declaraţiei dată în faţa instanţei, martora a declarat că, de fapt, părţile s-au înţeles la început, iar neînţelegerile dintre ele au început doar după încheierea contractului de întreţinere.

Martora a mai arătat că, vecină fiind cu reclamanţii, ştie că în fiecare seară, atunci când pârâţii veneau de la serviciu, treceau pe la locuinţa reclamanţilor pentru a le duce de mâncare. De menţionat că martora a relatat că nu a fost niciodată prezentă în locuinţa reclamanţilor atunci când pârâţii veneau să le aducă mâncare şi medicamente, prin urmare nu a fost prezentă personal la discuţiile dintre părţile litigante şi nici nu a putut constata personal comportamentul acestora.

Martora a mai relatat că reclamanţii i se plângeau că mâncarea dusă de pârâţi nu era bună. Martora a arătat că nu ştie în concret ce fel de mâncare duceau pârâţii reclamanţilor, însă, odată, chemată fiind de reclamantă, aceasta i-a arătat că primise de la pârâţi în seara respectivă un bol cu macaroane şi două bucăţi de costiţă, cu privire la care reclamanţii se plângeau că nu este mâncare adecvată.

Martora a mai relatat că pârâţii nu s-au preocupat să îi ducă pe reclamanţi la spital şi nu i-au vizitat niciodată pe reclamanţi atunci când erau internaţi, singurele persoane care s-au preocupat de reclamanţi în timp ce aceştia erau internaţi în spital fiind doar martora şi vecina lor, doamna …….. (care şi aceasta a fost ascultată ca martor în cauză). Însă, declaraţia martorei este contrazisă de chiar răspunsurile la interogatoriu oferite de reclamanţi, care au declarat că pârâţii i-au vizitat la spital când au fost internaţi, i-au dus la medicul ortoped şi la cel neurolog atunci când a fost nevoie, aspecte care reies din cele de mai sus. De altfel, din chiar declaraţia martorei ……, propusă de reclamanţi, reiese că martora ……a fost prezentă personal la spital atunci când pârâţii au vizitat-o pe reclamanta care era internată.

Martora ….. (filele 110-111), propusă tot de reclamanţi, a relatat că pârâţii nu i-au vizitat pe reclamanţi decât după încheierea contractului de întreţinere. Ulterior încheierii contractului, pârâţii obişnuiau să ducă mâncare reclamanţilor, iar martora a fost de faţă odată, când a vizualizat mâncarea şi a constatat că era vorba despre nişte macaroane, mâncare pe care martora nu a considerat-o comestibilă. Din spusele reclamanţilor, a aflat de la aceştia că pârâţii nu le-au efectuat niciodată curăţenie şi nu le-au spălat hainele, reclamanta povestindu-i că a trebuit să cheme o dată o vecină pentru a o pieptăna, motivând că pârâtei îi este greaţă să facă acest lucru. Tot de la reclamanţi martora ştie că pârâta a refuzat să îi taie reclamantului unghiile de la picioare, motivând că îi este greaţă. Mai ştie de la reclamanţi că pârâţii nu le-au cumpărat niciodată lemne şi nu au prestat niciodată întreţinere corporală reclamanţilor, iar reclamanţii i-au spus că pârâtul le-a promis că îi va duce la azil.

Raportat la suma de bani înmânată de reclamanţi pârâţilor pentru a folosi această sumă de bani cu ocazia înmormântării lor, martora a dorit să fie de faţă atunci când pârâtul a fost chemat de o vecină la locuinţa reclamanţilor, pentru a fi interogat cu privire la ce anume a făcut cu banii respectivi.

Instanţa va reţine însă, că deşi martora a relatat în detaliu despre refuzul reclamanţilor de a presta întreţinere reclamanţilor şi de a le duce o mâncare adecvată, fiind foarte interesată să afle de la reclamanţi despre toate acestea aspecte, precum şi despre destinaţia care a fost dată de pârâţi banilor primiţi de la reclamanţi, aceeaşi martoră nu a fost nici măcar curioasă ca, atunci când a văzut o plasă cu medicamente agăţată de uşa reclamanţilor, să îi întrebe pe aceştia ce este cu acele medicamente.

Instanţa va înlătura declaraţia acestei martore, dat fiind faptul că nu a fost prezentă în locuinţa reclamanţilor atunci când pârâţii veneau să le aducă mâncare şi medicamente, prin urmare nu a fost prezentă personal la discuţiile dintre părţile litigante şi nici nu a putut constata personal comportamentul acestora.

Mai mult, instanţa va mai reţine că, doar cu câteva luni înainte de a-i fi luată depoziţia de martor în faţa instanţei, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP …. sub nr. 1115/13.05.2013 (fila 114), reclamantul, prin mandatar …. (care este fiul martorei ! ), a înstrăinat numitului …. (care este soţul martorei ! ), o suprafaţă de teren aflată chiar în apropierea terenului înstrăinat de reclamanţi pârâţilor în schimbul întreţinerii lor. De menţionat că relaţiile de rudenie arătate au fost recunoscute în faţa instanţei chiar de martora ...

Deşi cea mai virulentă declaraţie împotriva pârâţilor a fost cea a martorei ….. instanţa va pune sub semnul îndoielii cele relatate de aceasta, având în vedere că a relatat aspecte pe care reclamanţii înşişi nu le-au relatat nemijlocit în faţa instanţei, atunci când au fost ascultaţi la interogatoriu ( ex: că pârâţii nu le-au efectuat niciodată curăţenie şi nu le-au spălat hainele, că pârâţii nu le-au cumpărat niciodată lemne şi nu au prestat niciodată întreţinere corporală reclamanţilor, că pârâtul le-a promis că îi va duce la azil etc). Or reclamanţii nu au susţinut aceste lucruri, ci dimpotrivă, au recunoscut că pârâţii le duceau mâncare şi medicamente, îi duceau la medic şi îi vizitau la spital etc.

Dat fiind existenţa contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP ….. sub nr. …..5/13.05.2013 (fila 114), instanţa nu va exclude posibilitatea ca martora ……… să aibă vreun interes personal în desfiinţarea contractului de întreţinere care face obiectul cauzei, motiv pentru care va înlătura în totalitate, pentru toate cele reţinute mai sus, declaraţia acestei martore.

Punând în balanţă declaraţiile martorilor propuşi de pârâţi cu declaraţiile celorlalte două martore propuse de reclamanţi, instanţa va da valoare probatorie mai mare primelor declaraţii, dat fiind că depoziţiile martorelor propuse de pârâţi, …., sunt contradictorii, iar ultima nici nu a fost prezentă personal la discuţiile dintre părţile litigante şi nici nu a putut constata personal comportamentul acestora.

De menţionat că martorul ….. a şi relatat că, fiind agent de poliţie la postul de poliţie din ….. a auzit zvonuri prin comună din care reieşea că reclamanţii au fost influenţaţi de anumiţi vecini în decizia lor de a rezilia contractul de întreţinere, în concret fiind vorba despre doamnele …. şi Petricaş (ambele martore propuse în cauză de reclamanţi, cu privire la ultima existând indicii serioase, dovedite prin contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP .. sub nr. 1115/13.05.2013, că poate avea un interes în acest sens).

După cum s-a reţinut mai sus, rezoluţiunea contractului de vânzare – cumpărare cu clauză de întreţinere se poate dispune în temeiul dispoziţiilor art. 1020 din vechiul Cod civil numai dacă, din culpa pârâţilor, reclamanţii nu au primit întreţinerea cuvenită. Astfel, o asemenea sancţiune se poate dispune doar in cazul in care rezulta neîndoielnic doar culpa debitorului obligaţiei de întreţinere, întrucât daca neexecutarea obligaţiei este determinata de culpa creditorului, care refuza nejustificat primirea întreţinerii sau daca neexecutarea întreţinerii se datorează conduitei capricioase a creditorului, o astfel de sancţiune nu, poate interveni, decât cu acordul debitorului.

Or, în speţa dedusă judecăţii, rezoluţiunea nu poate fi dispusă, în contextul în care pârâţii nu şi-au putut executa obligaţiile de întreţinere din însăşi culpa reclamanţilor care cer rezoluţiunea, aceştia din urmă refuzând să li se mai presteze întreţinerea, fie din proprie iniţiativă, fie la sugestiile unor terţi interesaţi de imobilele care fac obiectul contractului de întreţinere.

In speţă, s-a făcut dovada că pârâţii şi-au îndeplinit obligaţiile asumate atâta timp cât au fost lăsaţi să o facă. Reclamanţii nu pot invoca propria culpă în neexecutarea obligaţiilor asumate de pârâţi. Astfel, întreţinutul nu poate cere desfiinţarea contractului pe motiv ca nu mai doreşte sa primească întreţinerea.

Este aplicarea in practica a adagiului ,,nemo auditur propriam turpitudinem alegans - nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa culpă pentru a obţine in justiţie ocrotirea unui drept’’.

Având în vedere aceste argumente de fapt şi de drept, instanţa va respinge ca nefondată prezenta acţiune.

Raportat la art. 274, alin. 1 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a reclamanţilor, instanţa va respinge cererea acestora de acordare a cheltuielilor de judecată. Instanţa va lua act că, deşi pârâţii au solicitat cheltuieli de judecată, nu au depus niciun înscris justificativ în acest sens, putându-le eventual solicita pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂŞTE:

 Respinge, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de reclamanţii .., ambii domiciliaţi în Biharia, str. Gării, nr. 49, judeţul Bihor, în contradictoriu cu pârâţii .., ambii domiciliaţi în Biharia, str. ……….., judeţul Bihor.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţata in şedinţa publica azi, 19 decembrie 2013.

Preşedinte, Grefier,

……..

Red…………………

……….

Domenii speta

Spete similare