Lg. 10/2001

Sentinţă civilă 7377/2013 din 29.05.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA-JUDEŢUL BIHOR

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 18244/271/2010

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 7377/2013

Şedinţa publică de la 29 mai 2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte:

Grefier:

Pe rol fiind judecarea cauzei civile înaintată de reclamanţii …. în contradictoriu cu pârâţii COMUNA …. prin CONSILIUL …., având ca obiect Legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul de şedinţă expune referatul cauzei, învederându-se instanţei că în prezenta cauză s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, după care:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa din 22.05.2013, fiind consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunţarea soluţiei pentru astăzi.

Se constată că în termenul de pronunţare, reclamanţii şi pârâta COMUNA …. au depus la dosar concluzii scrise.

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.09.2010, sub număr de dosar 18244/271/2010, reclamanţii CIORBA … au solicitat în contradictoriu cu pârâţii COMUNA … prin CONSILIUL LOCAL … :

-să se constate că imobilul în natură teren extravilan identificat cu nr. … , 541 înscris în CF …şi nr. Top. 5… în suprafaţă totală de 14728 mp. Actualmente inclus în nr. … a fost preluat de Statul Român în mod abuziv;

-să fie obligate pârâtele s achite reclamanţilor despăgubiri echivalente cu contravaloarea terenului proprietatea reclamanţilor;

-cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanţii arată că în anul 1938 ….are a dobândit cu titlu de moştenire terenul identificat cu nr. top. …. în suprafaţă de 1622 mp. şi nr. top. … în suprafaţă de 1446 mp. înscrise în CF ….eu. Ulterior în anul 1956 reclamanţii au dobândit prin cumpărare de la ….  un teren alăturat imobilului lor, teren identificat cu nr. top. …2 în suprafaţă de 1870 mp. , nr. top. … de …. înscrise în CF …. După dobândire au folosit terenul până în momentul preluării lui abuziv de către Statul Român, fără a primi reclamanţii vreo despăgubire. Aceste imobile au fost înscrise în registrul agricol la poziţia reclamanţilor.  După ce au fost preluate au fost incluse în suprafaţa totală de 4,3ha a ştrandului ….Mai. După anul 1990 reclamanţii au formulat cerere în temeiul Legii 18/1991 şi au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului prin echivalent în alte zone. În anul 2009 Consiliul Local …. a vândut întreaga suprafaţă a Ştrandului către SC … pentru suma de 4750000 euro. arată că sunt în situaţia prev. de art. 1 din Legea 10/2001, respectiv imobilele proprietatea reclamanţilor au fost preluate în mod abuziv de către stat. Acestea nu au fost restituite reclamanţilor deşi s-a solicitat pe calea legii speciale reconstituirea dreptului de proprietate. Mai arată că speţa se încadrează în prevederile art. 1 Protocolul 1 din CEDO. Mai arată că valoarea imobilului urmează a se stabili prin expertiză. Arată că solicită obligarea în solidar a pârâtelor la plata despăgubirilor. 

În drept au invocat prevederile art. 1 din Legea 10/2001, art. 1 din Portocolul nr. 1 din CEDO , art. 1108-1109 C.civil şi art. 974 C.civil.

În probaţiune au depus înscrisuri – f. 6-29.

Pârâta Comuna …. a depus întâmpinare la dosar – f. 38 prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Oradea raportat la valoarea pretenţiilor şi obiectul cererii, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor şi inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată având în vedere că reclamanţii nu au formulat notificare în temeiul Legii 10/2001 sau a Legii 247/2005, în conformitate cu art. 8 alin. 1 nu intră sub incidenţa Legii 10/2001 terenurile extravilane şi cele al căror regim juridic intră sub incidenţa legii 18/1991, cererile reclamanţilor de reconstituire a dreptului de proprietate au fost soluţionate prin emiterea unor titluri de proprietate. Mai invocă lipsa calităţii procesuale pasive a sa deoarece Statul Român e reprezentat de Ministerul Finanţelor. Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată. susţinerile reclamantei sunt nefondate deoarece formularea unei cereri în temeiul legii 18/1991 nu poate constitui temeiul unei acţiuni motivată pe Legea 10/2001. mai arată că reclamanţii trebuie să facă dovada că sunt persoane îndreptăţite, contractul provizoriu fiind un act pro causa , deoarece reclamanţi nu au avut folosinţa acestui imobil şi nu a fost înscrisă în registrul agricol cu acest imobil. În total reclamanţii au dobândit în temeiul legii 18/1991-  2,2521 ha teren.

În drept, pârâta nu a motivat întâmpinarea .

În probaţiune a depus înscrisuri.

Pârâta SC …. SA a formulat întâmpinare – f. 55 prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătorie Oradea, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi inadmisibilitatea cererii , excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi netemeinică.

În drept a invocat art. 115 şi urm. C.p.c.

Reclamanţii au formulat note de şedinţă – f. 59 prin care au solicitat respingerea excepţiei necompetenţei materiale a Judecătoriei Oradea deoarece preţul terenului este de 294560 lei conform tabelului centralizator al notarilor publici, respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii deoarece inadmisibilitatea nu este o excepţie ci trebuie analizată pe fond , urmând ca instanţa să respingă acţiunea ca inadmisibilă, respingerea excepţiei lipsei calităţi procesuale active şi a lipsei de interes în promovarea acţiunii, deoarece reclamanţii au deţinut în proprietate imobilul preluat de la ei în mod abuziv, iar interesul este actual în condiţiile în care nu au primit în echivalent alt teren, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Consiliul Local Sânmartin, deoarece imobilul a aparţinut domeniului public al comunei Sânmartin.

Prin încheierea din data de 25.05.2011 – f. 95 reclamanţii au indicat temeiul juridic al acţiunii ca fiind art. 480 C.civil.

Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor – DGFP Bihor a formulat întâmpinare – f. 98 prin care a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român deoarece în acest litigiu Statul e reprezentat de alte organe, respectiv organele administraţiei publice locale.

Reclamanţii au formulat note de şedinţă – f. 101, 149 prin care au arătat temeiul juridic al acţiunii ca fiind o acţiune de drept comun a creditorilor împotriva debitorilor lor , pentru o creanţă ce rezultă dintr-o măsură abuzivă a Statului Român. Mai arată că prin titlurile de proprietate emise de pârâta Comuna …. nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestui imobil.

În probaţiune a depus înscrisuri – f. 106-139, 143-146, 152-159,161-167.

Prin încheierea din data de 14.03.2012 – f. 172, instanţa din oficiu a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii având în vedere Decizia nr. 27/2011 – recurs în interesul legii.

Prin notele de şedinţă din data de 30.05.2012 – f. 181, 186 reclamanţii au invederat instanţei că nu solicită despăgubiri de la Stratul Român prin Ministerul Finanţelor, deoarece pentru imobilul proprietatea reclamanţilor şi preluat abuziv ei nu solicită despăgubiri sub forma unor măsuri reparatorii  potrivit Titlului VII din Lg. 247/2005, pentru că nu au făcut notificare la Legea 10/2001, iar acţiunea lor este îndreptată împotriva Comunei …. şi a SC … SA şi are ca temei juridic îmbogăţirea fără justă cauză, deoarece prima pârâtă a vândut terenul reclamanţilor către a doua pârâtă. În consecinţă solicită instanţei a constata că imobilul din litigiu a fost preluat abuziv de Statul Român şi trecut ulterior în proprietatea Comunei …., şi să constate că prin această preluare abuzivă li s-a creat reclamanţilor un prejudiciu şi să fir obligate pârâtele de rândul 1-3 la repararea acestui prejudiciu printr-o despăgubire ce echivalează valoarea terenului.

Prin întâmpinarea formulată – f. 283 pârâta SC …. a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Oradea , prescripţia dreptului la acţiune, excepţia inadmisibilităţii acţiunii întemeiată pe îmbogăţirea fără just temei, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa, iar pe fond solicită respingerea acţiunii ca nefondată şi netemeinică.

Prin încheierea din data de 31.10.2012 – f. 301, instanţa a respins excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Oradea pentru motive invocate acolo.

Prin încheierea din data de 22.05.2013 instanţa a unit cu fondul excepţiile invocate de părţi şi nesoluţionate.

Instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantului …

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii …. au formulat iniţial o acţiune în revendicare imobiliară, solicitând a se constata calitatea de imobil preluat abuziv şi obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri, pe care ulterior după apariţia Decizia nr. 27 pronunţată în dos. nr. 28/2011 al ICCJ au precizat-o ca fiind o acţiune în pretenţii având ca temei juridic îmbogăţirea fără justă cauză.

Reclamanţii susţin că antecesorii lor au deţinut în proprietate imobilul , teren extravilan identificat cu nr. top. ….

Actualmente imobilul este proprietatea pârâtei SC … SA, dobândit de la pârâta Consiliul Local … prin cumpărare.

Reclamanţii au formulat doar cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, ulterior s-au şi judecat în instanţă pe acest temei juridic fără a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra acestor imobile, deoarece imobilele fac obiectul Legii 10/2001 şi nu a legilor fondului funciar.

Reclamanţii nu au procedat la notificarea pârâtei în temeiul Legii 10/2001, astfel că nu au posibilitatea promovării acţiunii în baza Legii 10/2001.

Prin încheierea din data de 14.03.2012 – f. 172, instanţa din oficiu a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii având în vedere Decizia nr. 27/2011 – recurs în interesul legii.

Prin Decizia nr. 27 pronunţată în dos. nr. 28/2011 al ICCJ au fost admise recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului  de pe lângă Înalta  Curţi de Casaţie şi Justiţie şi s-a decis că „acţiunile în acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobile preluate abuziv imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005  îndreptate direct împotriva Statului Român, întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale art. 13 din această Convenţie sunt inadmisibile”.

Conform disp. art. 330 ind. 7 al. 4 c.pr.civ dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluţionarea recursului în interesul legii este obligatorie .

Prin urmare, persoanele  care au stabilit un drept de despăgubire şi încă nu au obţinut un titlul de despăgubire nu mai pot acţiona pe calea dreptului comun pentru a intra în posesia despăgubirii cuvenite, având la dispoziţie doar acţiunea în contencios administrativ ,  în temeiul  prevederilor Legii nr. 247/2005, Titlul VII.

Prin urmare instanţa va respinge ca inadmisibilă acţiunea având ca obiect obţinerea de despăgubiri  în temeiul dreptului comun şi  a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, instanţa urmează a o respinge având în vedere primul capăt de cerere al ultimei precizări a reclamanţilor – f. 399 prin care reclamanţii solicită a se constata că imobilul descris a fost preluat abuziv de către Statul Român.

Asupra excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor şi inadmisibilitatea cererii de chemare invocate de pârâtele Comuna Sânmartin şi SC … SA, instanţa le va respinge având în vedere că reclamanţii solicită despăgubiri în temeiul îmbogăţirii fără just temei, solicitând în final suma de 1472800 euro – f. 399 vol. II deşi iniţial prin încheierea din data de 17.10.2012 – f. 291 vol. I au arătat că valoarea pretenţiilor se situează sub limita de 50000 lei . astfel că faţă de ultima precizare prin care au majorat pretenţiile peste limita de 500000 lei instanţa a luat act prin încheierea din data de 08.05.2013  - f. 400 vol. II că în temeiul art. 18 ind. 1 C.p.c. instanţa rămâne competentă să soluţioneze cauza. Ori având în vedere că solicită pretenţii ca persoane vătămate au calitate procesuală, şi cererea lor e admisibilă, urmând a se stabili pe fondul cauzei dacă pretenţiile lor sunt întemeiate.

Asupra excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a Comunei Sânmartin şi as SC …SA instanţa le va respinge având în vedere că imobilul pentru care reclamanţii au solicitat pretenţiile a făcut obiectul unei vânzări între cele două pârâte.

Asupra  excepţia inadmisibilităţii acţiunii întemeiată pe îmbogăţirea fără just temei, instanţa o va recalifica ca fiind o apărare de fond şi o va analiza ca atare.

Asupra excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune instanţa reţine că în anul 2009 prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1327/22.10.2009 de BNP ….  s-a promis înstrăinarea nr. …. pentru suma de 5652500 euro, ca ulterior să se perfecteze vânzarea imobilului după ce Comuna …. a emis mai multe Hotărâri. Din analiza …, reconstituit – f. 19 şi CF … imobilul a ieşit din proprietatea vechilor proprietari de CF în anul 2003 şi respectiv 2004 şi a trecut în proprietatea Comunei …n.

Eventual de la aceste date curge prescripţia dreptului la acţiune, însă având în vedere că reclamanţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în 1990 şi apoi au introdus acţiuni în instanţă , ultima făcând obiectul dosarului nr. 4858/111/2009 a Tribunalului Bihor, instanţa va respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune ca nefondată constatând că cerere de reconstituire şi acţiunile de pe rolul instanţelor de judecată au întrerupt cursul prescripţiei extinctive.

Pe fondul cauzei instanţa constată că în final după mai multe precizări, reclamanţii solicită să se constate caracterul abuziv al preluării imobilului de către Comuna … şi obligarea pârâţilor la plata unor despăgubiri de 1472800 lei.  deşi valoarea depăşeşte pragul de 500000 lei î

În  temeiul art. 18 ind. 1 C.p.c. instanţa a rămas competentă să soluţioneze cauza având în vedere că anterior ultimei precizări reclamanţii au arătat că pretenţiile lor nu depăşesc acest prag.

Asupra primului capăt de cerere instanţa constată că în temeiul art. 2  din Legea 10/2001, imobilele preluate abuziv sunt: a) imobilele nationalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si prin alte acte normative de nationalizare;

b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist;

c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 478/1954 privind donatiile facute statului si altele asemenea, neincheiate in forma autentica, precum si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul Civil, in acest din urma caz daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;

d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;

e) imobilele considerate a fi fost abandonate, in baza unei dispozitii administrative sau a unei hotarari judecatoresti pronuntate in temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stapan, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;

f) imobilele preluate de stat in baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluarii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau in Buletinul Oficial;

g) imobilele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile*);

h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare;

i) orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat.

În speţă din analiza colii CF … – f. 19-25 reiese că imobilul nu a făcut obiectul actelor normative prev. de art. 2 din Legea 10/2001, el a fost trecut în proprietatea Statului Român prin acte ale administraţiei publice locale emise după apariţie Legii 10/2001.

Mai mult aceste acte ale administraţiei publice locale au făcut obiectul unui control al instanţei de contecios administrativ, fără a fi însă anulate de instanţă.

În concluzie instanţa va respinge ca nefundat capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al preluării imobilelor de către Statul Român.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind pretenţiile reclamanţilor, instanţa constată că îmbogăţirea fără justă cauză, temeiul juridic pe care se fondează pretenţiile este faptul juridic licit prin care are loc mărirea patrimoniului unei persoane prin micşorarea corelativă a patrimoniului altei persoane fără ca pentru acest efect să existe o cauză justă sau un temei juridic. Astfel pentru a putea opera îmbogăţirea fără justă cauză trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cauze, să existe îmbogăţirea pârâtului, să existe însărăcirea reclamantului , între cele două să existe o legătură directă, şi să fie lipsite de o cauză juridică care să le justifice, îmbogăţitul să ie de rea credinţă, iar însărăcitul să nu aibă o altă acţiune în justiţie pentru realizarea dreptului său.

Dintre aceste condiţii acţiunea reclamanţilor nu îndeplineşte condiţia ca îmbogăţirea, respectiv însărăcirea să fie lipsite de o cauză justă, de un temei juridic, şi însărăcitul , respectiv reclamanţii în speţă, să nu aibă altă acţiune la dispoziţie pentru realizarea dreptului lor. îmbogăţirea unei persoane, în speţă a pârâtului Statul Român prin Comuna …. are o justă cauză deoarece vânzarea imobilului a avut loc în temeiul unui act juridic, astfel preluarea s-a făcut prin acte administrative supuse controlului instanţei de contencios administrativ şi menţinute ca legale de către aceasta şi a unui contract de vânzare cumpărarea autentic nedesfiinţat de către instanţele de judecată. Apoi reclamanţii aveau la dispoziţie acţiunea bazată pe Legea 10/2001 pentru restituirea imobilului considerat de ei preluat abuziv, dar pentru că nu au parcurs procedura administrativă prealabilă, a notificării pârâtului, din culpa lor, nu au putut valorifica  acestă procedură. Ori în atare situaţie dacă reclamantul are la dispoziţie o altă acţiune bazată pe contract, delict sau alt izvor de obligaţii nu se poate intenta acţiunea bazată pe îmbogăţirea fără justă cauză. De asemenea actio de rem verso este inadmisibilă în ipoteza în care reclamantul urmăreşte în realitate obţinerea unor reparaţii pe care ar fi putut să le obţină pe calea unei acţiuni prescrise sau care este paralizată prin altă excepţie pe care pârâtul o poate invoca – a se vedea Liviu Pop, Teoria Generală a Obligaţiilor , Ed. Lumina Lex , 1998, p.146.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste motive instanţa va respinge ca nefondată acţiunea.

Instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Respinge ca inadmisibilă acţiunea având ca obiect obţinerea de despăgubiri  în temeiul dreptului comun şi  a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie formulată de reclamanţii … în contradictoriu cu pârâţii STATUL ROMÂN prin Ministerul Finanţelor …, COMUNA … , prin Consiliul Local … , şi SC …IX SA cu sediul în …, jud. Bihor.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor ca nefondată .

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca nefondate .

Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a Comunei … şi a SC .. SA ca nefondate.

Respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâta SC … SA.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii …în contradictoriu cu pârâţii STATUL ROMÂN prin Ministerul Finanţelor …. , prin Consiliul Local … , şi SC …SA.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.05.2013.

Preşedinte, Grefier,