Plangere contraventionala. sarcina probei. extinderea aplicabilitatii prezumtiei de nevinovatie din materie penala in materie contraventionala in lumina jurisprudentei curtii europene a drepturilor omului

PLANGERE CONTRAVENTIONALA. SARCINA PROBEI. EXTINDEREA APLICABILITATII PREZUMTIEI DE NEVINOVATIE DIN MATERIE PENALA IN MATERIE CONTRAVENTIONALA IN LUMINA JURISPRUDENTEI CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMUNLUI.

-cauza Oztürk c. Germania (21.02,1984),

-cauza Engel c. Olanda (08.06.1976) ,

-cauza Lauko c. Slovacia,

-O.G. 2/2001.

Conform art. 6 paragrafele 1, 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Oztürk c. Germania (21.02,1984), Engel c. Olanda (08.06.1976) şi Lauko c. Slovacia (02.09.1998), direct şi prioritar aplicabile faţă de dreptul intern de către judecătorul naţional în cazul unor neconcordanţe între dispoziţiile acestora şi cele din dreptul intern, reglementările legale calificate drept contravenţii în dreptul intern, se încadrează în domeniul penal al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale câtă vreme săvârşirea faptelor incriminate de astfel de dispoziţii atrage pentru autorul lor o pedeapsă care se urmăreşte a fi intimidantă şi care de obicei constă în amendă, iar astfel de dispoziţii se adresează tuturor persoanelor aflate în acea situaţie, iar nu unui grup restrâns de destinatari.

Drept consecinţă, prezumţia de nevinovăţie prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este aplicabilă şi în cazul faptelor sancţionate contravenţional în dreptul intern şi atrage răsturnarea sarcinii probei în cazul litigiilor contravenţionale. În aceste condiţii, persoana sancţionată contravenţional nu trebuie să facă proba nevinovăţiei sale, ci autoritatea din care face parte agentul constatator are obligaţia de a proba existenţa faptei, identitatea persoanei care a săvârşit-o şi nevinovăţia acesteia.

*

La data de 13.05.2008, intimata Direcţia de Poliţie Comunitară a Sectorului 1 a înaintat prin poştă Judeactoriei Sectorului 1 Bucuresti plângerea formulată de petentul B. D. – A. împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria A nr. 0001244 din 17.04.2008, plângere ce a fost sub nr. 7831/299/2008.

În motivarea plângerii, formulată în termenul legal, petentul a arătat, în fapt, că la data de 10.11.2007, autoturismul său a fost parcat regulamentar, însă a fost tamponat, incidentul fiind declarat la secţia de poliţie competentă de persoana din culpa căruia acesta a fost produs. A apreciat că procesul-verbal de contravenţie este nelegal deoarece a fost întocmit la 6 luni de la data constatării fapte

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată.

În fapt, a arătat că petentul a fost sancţionat deoarece autoturismul proprietatea lui, înmatriculat sub nr. DJ 08 ZOD, a fost oprit în Piaţa Lahovari pe spaţiul verde. A precizat că identificarea contravenientului a fost efectuată pe baza informaţiilor furnizate de Brigada de Poliţie Rutieră, cu adresa nr. 391057/12.12.2007.

În drept, a invocat H.C.G.M.B. nr.10/2001.

Prin sentinta civila nr. 7638, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 7831/299/2008, instanta a admis plângerea formulată de petent, a anulat procesul-verbal de contravenţie seria A nr. 0001244 din 17.04.2008 si a exonerat petentul de plata amenzii contravenţionale.

In motivare, instanta  a retinut urmatoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria A nr. 0001244 din 17.04.2008, întocmit de lucrătorii intimatei, a fost sancţionat contravenţional petentul, deoarece la data de 10.11.2007, ora 08.43, în Piaţa Lahovari din Bucureşti, autoturismul său marca Daewoo Matiz, cu nr. de înmatriculare DJ 08 ZOD, a fost fotografiat în timp ce staţiona pe spaţiul verde. S-a aplicat o amendă contravenţională în cuantum de 100 lei, reţinându-se în sarcina petentului săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 1 lit. n) din HCGMB nr. 10/2001.

Verificând procesul-verbal din punctul de vedere al formei, instanţa a constatat că acesta conţine menţiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv: numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data comiterii faptei, semnătura agentului constatator.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa a retinut că potrivit art. 1 lit. n din Normele de protecţie a spaţiilor verzi pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care fac parte din anexa nr. I a HCGMB nr. 10/2001 constituie contravenţie fapta de a staţiona cu autoturismul pe spaţiul verde.

Conform art. 6 paragrafele 1, 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Oztürk c. Germania (21.02,1984), Engel c. Olanda (08.06.1976) şi Lauko c. Slovacia (02.09.1998), direct şi prioritar aplicabile faţă de dreptul intern de către judecătorul naţional în cazul unor neconcordanţe între dispoziţiile acestora şi cele din dreptul intern, reglementările legale calificate drept contravenţii în dreptul intern, se încadrează în domeniul penal al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale câtă vreme săvârşirea faptelor incriminate de astfel de dispoziţii atrage pentru autorul lor o pedeapsă care se urmăreşte a fi intimidantă şi care de obicei constă în amendă, iar astfel de dispoziţii se adresează tuturor persoanelor aflate în acea situaţie, iar nu unui grup restrâns de destinatari.

Drept consecinţă, prezumţia de nevinovăţie prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este aplicabilă şi în cazul faptelor sancţionate contravenţional în dreptul intern şi atrage răsturnarea sarcinii probei în cazul litigiilor contravenţionale. În aceste condiţii, persoana sancţionată contravenţional nu trebuie să facă proba nevinovăţiei sale, ci autoritatea din care face parte agentul constatator are obligaţia de a proba existenţa faptei, identitatea persoanei care a săvârşit-o şi nevinovăţia acesteia.

Se constată însă în cauză, că intimata a aplicat sancţiunea contravenţională petentului deşi din materialul probator administrat rezultă că nu acesta se face vinovat de săvârşirea contravenţiilor reţinute în sarcina lui. În cauză, din fotografiile realizate de agenţii intimatei, rezultă că autoturismul petentului nu a fost parcat pe, ci proiectat spaţiul verde, în urma unui impact violent, ce s-a soldat chiar cu avarierea autoturismului petentului şi a unui stâlpişor ce proteja spaţiul verde. Aceste fotografii se coroborează cu menţiunile din nota de constatare a pagubelor emisă de SC A. SA, avariile descrise în cuprinsul acestuia putând fi produse în urma unui impact de natura celui prezentat în forografiile făcute de agenţii intimatei.

Drept consecinţă, instanţa a apreciat că intimata a aplicat petentului sancţiunea amenzii contravenţionale fără a avea probe împotriva acestuia cu privire la săvârşirea faptei sancţionate, fapt ce nu poate să răstoarne prezumţia de nevinovăţie de care se bucură acesta.

În aceste condiţii, instanţa a admis plângerea şi a anulat procesul-verbal de contravenţie, exonerând petentul de obligaţia de plată a amenzii contravenţionale.

Domenii speta

Spete similare