Evaziune fiscala

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ONEŞTI - JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr.2455/270/2010 - evaziune fiscală -

Î N C H E I E R E DE AMÂNARE INIŢIALĂ A PRONUNŢĂRII

Şedinţa publică din data de 25.11.2010

Completul compus din:

Preşedinte - …….

Grefier -  …..

 Ministerul Public reprezentat de procuror  - …….

Astăzi a fost pe rolul instanţei rejudecarea cauzei penale pusă în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva inculpaţilor ………( fosta …..) ……. şi ….. trimişi în judecată  pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de Legea nr.87/1994 – evaziune fiscală şi fals în înscrisuri prev. de art. 290 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns: inculpatul …… asistat de avocat ……, avocat …. apărător ales al inculpatei ….. (fosta ….) ……., lipsă fiind inculpata ….. (fosta ….) ….., partea civilă şi martorii ……., …….

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, care arată:

- cauza are ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală prev. de Legea nr.87/1994 şi fals în înscrisuri prev. de art. 290 Cod penal.

- prin serviciul Registratură s-a depus la dosar o cerere de exonerare a plăţii amenzii formulată de martorul ……,

- cauza se află la al XII- lea  termen de judecată;

Instanţa constată imposibilitatea audierii martorilor ……l, …... Având în vedere imposibilitatea obiectivă de audiere a martorilor …., ….., rezultată din proces verbal de executare a mandatelor de aducere, în baza art. 327 al. 3 Cod procedură penală, instanţa dispune citirea declaraţiilor martorilor ….., ….

Instanţa pune în discuţie excepţia prescripţiei infracţiunilor deduse judecăţii atât cu privire la latura penală a cauzei (art. 122 lit. d, art. 124 Cod penal), cât şi cu privire la latura civilă (art. 16 din Decretul nr. 167/1958, dispoziţii materie fiscală).

Procurorul arată că este de acord în prezenta speţă cu aplicarea art. 124 Cod penal. Arată că intervine prescripţia cât priveşte răspunderea penală dar nu şi în ceea ce priveşte răspunderea civilă.

Avocat …… arată că operează prescripţia răspunderii civile dar şi penale, aplicându-se termenul de general de prescripţie de 3 ani.

Avocat Basma Valentin achiesează la concluziile avocatului …..

Instanţa se va pronunţa pe această excepţie odată cu fondul cauzei.

Nemaifiind alte cereri, excepţii şi probe de administrat instanţa consideră terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Procurorul solicită încetarea procesului penal operând excepţia prescripţiei răspunderii penale pentru toate infracţiunile. Pe latură civilă solicită obligarea în solidar a inculpaţilor la plata prejudiciului datorat, instituindu-se un sechestru asigurator în acest sens, precum şi obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare datorate.

Avocat ….. apărătorul inculpatului …… pune concluzii de achitare a acestui inculpat pentru ambele infracţiuni. Arată că la dosar nu există nici o probă care să-l încrimineze direct pe inculpatul …...  Arată că pentru infracţiunile omisive forma participării penale a complicităţii este exclusă fiind vorba eventual de forma instigării. Solicită aplicarea art. 10 lit. a Cod procedură penală coroborat cu art. 13 cod penal.

În subsidiar avocat …….. solicită aplicarea art. 124 Cod penal, învederând  că din anul 2001 până în prezent a intervenit prescripţia penală. Pe latura civilă faţă de pretenţia părţii civile arată că primează excepţia prescripţiei, termenul fiind cel general de 3 ani. Arată că la momentul încheierii contractelor cu diverse societăţi SC ….. SA Oneşti avea obligaţia să reţină la sursă taxa M.T.R. sau dacă nu să reţină o cantitate de produs care să echivaleze cu suma rezultată din această taxă. Arată că în declaraţia martorului Radu Ioniţă aflată în dosarul nr. 3175/2005 al Tribunalului Bacău acesta a arătat că el a completat toate avizele de expediere a mărfii şi nu inculpatul. Pune concluzii de respingere a pretenţiilor formulate de partea civilă împotriva inculpatului …… întrucât nu este subiect pasiv în răspunderea de drept fiscal cu partea civilă. În subsidiar solicită să se constate că dreptul de creanţă al părţii civile este prescris.

Avocat … pune concluzii de achitare a inculpatei ….. (fosta ….) ……motivat de faptul că fapta nu a fost săvârşită de inculpată. Arată că cel care a completat avizele de expediere a mărfii a fost martorul …... În subsidiar solicită aplicarea art. 11 pct. 2 lit. b coroborat cu art. 10 lit. g Cod penal. Arată că fapta este prescrisă.

Pe latură civilă avocat ….. solicită respingerea pretenţiilor părţii civile faţă de inculpata …… ( fosta ……. …., datorită faptului că obligaţia de a colecta aceste taxe revenea SC ……SA Oneşti şi nu SC ….

Inculpatul …. având ultimul cuvânt arată că nu se consideră vinovat de fapta imputată, vinovat fiind cineva din conducerea SC …… SA Oneşti fără a nominaliza o persoană în acest sens.

Cauza a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

-deliberând-

Din lipsă de timp pentru deliberare,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea pentru data de 29.11.2010, din lipsă de timp pentru deliberare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25.11.2010.

 PREŞEDINTE, GREFIER,

Dosar nr. 2455/270/2010

R O M Â N I A  evaziune fiscală

JUDECĂTORIA ONEŞTI

SENTINŢA PENALĂ NR. 679

Şedinţa publică de la 29 Noiembrie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE ….

Grefier ….

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror …….

Pe rol rejudecarea cauzei penale pusă în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva inculpaţilor …. ( fosta ..) …. şi .., trimişi în judecată  pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de Legea nr.87/1994 – evaziune fiscală şi fals în înscrisuri prev. de art. 290 Cod penal.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă penală, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

INSTANŢA

-deliberând-

Prin decizia nr. 39/A/2009 pronunţata de Tribunalul Bacău in dosar 6343/110/2009 au fost admise recursurile declarate  de: Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti, inculpatul ……, partea civilă statul roman prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentata de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala  prin Direcţia Generala a Finanţelor Publice Bacău.

Prin aceeaşi decizie a fost casata sentinţa penala nr. 579/2009 pronunţata de Judecătoria Oneşti in dosarul penal nr. 1634/270/2009 si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţa, cauza fiind înregistrata sub nr. 2455/R/ 8.04.2010.

Prin rechizitoriul nr. 83/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău au fost trimişi in judecata inculpaţii: ….. ( fosta …) …, fiica lui ….. si ……, născuta la data de ……. in ……,jud. Bacău, cu domiciliul in ……, jud. Bacău, CNP …., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de “evaziune fiscala” prev. de art 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art 13 cod pen, “fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cod pen, ambele  cu aplic. art 41 alin 2 cod pen; ……., fiul lui ……. si ….., născut la data de …… in …..,jud. Bacău,cu domiciliul in …….jud. Vrancea, cetăţean roman, studii liceale, fără ocupatei, casatori, un copil minor, fără antecedente penale, CNP ……., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de “evaziune fiscala” in forma complicităţii prev. de art 26 cod pen. raportat la art 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art 13 cod pen si “fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cod pen, ambele cu aplic. art 41 alin 2 cod pen.

In actul de sesizare al instanţei s-au reţinut următoarele:

Garda Financiară – …. a sesizat organele de cercetare penală că în urma controlului inopinat şi prin sondaj efectuat la SC ……. SRL Oneşti – administrată de inculpatul ….. – în legătură cu înregistrarea în contabilitate a veniturilor obţinute din comercializarea produselor petroliere şi evidenţierea obligaţiilor fiscale corespunzătoare pentru perioada iulie – octombrie 2001, s-au constatat următoarele:

În perioada 24.08 – 28.09.2001, SC …….SA Oneşti a vândut în baza unor contracte de vânzare cumpărare, către SC …… SRL Oneşti administrată de martorul ……., cantitatea de 2.195.147 kg „Benzină component COR 92”, întocmind facturi şi buletine de analiză în care a consemnat parteneri de calitate a produsului „Benzină fără plumb (naturală) COR 92 – Component”, în valoare de 33.759.491.508 lei rol.

SC …..SA Oneşţi nu a facturat şi contribuţia la constituirea fondului special al drumurilor publice (taxa MTR), stabilită prin Legea nr.118/1996 şi modificată prin Legea nr. 264/2001, deoarece a considerat că a vândut un „component” şi nu un carburant auto, iar cumpărătorul a dat o declaraţie anexată la fiecare contract de vânzare – cumpărare prin care se obligă „ să evidenţieze pe facturi, să colecţioneze şi să vireze către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei cota MTR”.

Valoarea taxei speciale nefacturată de SC …. SA Oneşti (la data livrării) pentru cantitatea de 2.195.147 kg este de 274.393.375 euro care, la un curs mediu de 26.000 lei/euro, este egală cu 7.134.227.750 lei rol.

Din evidenţa contabilă a SC ….. SRL Oneşti s-a constatat că întreaga cantitate de „benzină component COR- 92” a fost vândută prin emiterea a 5 facturi fiscale, către SC …..SRL Oneşti la valoarea totală de 33.759.491.508 lei rol, în aceeaşi structură de preţ şi denumire la care a fost cumpărată de la SC …… SA Oneşti.

SC …..SRL Oneşti a utilizat un carnet de facturi fiscale aprovizionat ilegal, a schimbat denumirea produsului din „benzină component COR 92” în „benzină premium” sau „benzină ecologică” a facturat un element de preţ nelegal „MTR”, reprezentând contribuţia la constituirea fondului special al drumurilor publice, iar în unele cazuri a facturat şi a încasat o acciză mai mare decât cea solicitată de producător.

Prin practicile nelegale, mai sus menţionate, SC ….. SRL Oneşti  administrată de …., a cumpărat 2.195.147 kg component în valoare de 33.759.431.508 lei rol , realizând venituri totale de 39.280.579.375 lei rol fără a le înregistra în evidenţa contabilă şi fără a calcula, evidenţia şi vira la buget obligaţiile fiscale, încălcând prevederile art. 19 din Legea nr. 87/1994 privind evaziunea fiscală.

Benzina component COR 92 vândută de SC ….. SRL Oneşti către SC …..l SRL Oneşti a fost livrată direct de la producătorul SC ……SA Oneşti cu mijloace de transport auto şi cisterne CFR pentru care SC ……. SRL Oneşti a întocmit avize de însoţire a mărfii din carneţelul propriu, consemnându-se la vânzător, iar la cumpărător au fost trecute societăţile comerciale indicate de SC …… SRL, societăţi către care ulterior s-a facturat întreaga cantitate achiziţionată de la SC …….. Oneşti.

Încasarea de la clienţi şi plata furnizorilor s-a efectuat în principal prin circuit bancar, dar utilizând o metodă aparte şi anume, plata de către clientul final, la ordinul intermediarului, pentru datoria primului cumpărător către producător.

Ex: SC.I.P. ….. SRL Iaşi face plata ordinului lui SC … SRL Oneşti, pentru datoria lui SC ……. SRL  în contul SC …….. SA Oneşti.

În final comisarii Gărzii Financiare – Secţia Bacău, concluzionează că SC …….Com SRL Oneşti a achiziţionat 2.194,867 tone produse petroliere (benzină COR 92) în valoare de 33.759.431.508 lei rol şi prin practici nelegale a realizat venituri de 39.280.579.375 lei rol, fără a le înregistra în evidenţa contabilă şi fără a calcula, evidenţia şi vira la buget, obligaţiile fiscale.

În scopul clarificării modului de aprovizionare, de calculare a MTR de colectare a veniturilor de înregistrare în evidenţele contabile şi de virare la bugetul de stat a obligaţiilor fiscale, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.

Deşi între SC S…… SRL Oneşti şi SC …… Oneşti nu există nici un contract economic privind achiziţionarea cantităţii de 2.194,867 tone benzină COR 92 component, expertiza constată existenţa a 5 facturi fiscale, privind achiziţionarea de SC ……. SRL Oneşti cu cantitatea de 2.195,467 tone benzină component COR 92 de la SC …….. SRL Oneşti.

SC …… Oneşti – administrată de inculpatul ….. prin declaraţiile date precizează că pentru activitatea anului 2001, nu a organizat şi ţinut evidenţa contabilă, deşi din documentele aflate la dosar rezultă că în perioada anului 2001, era dizolvată de drept în baza Legii nr. 314/2001, urmare a încheierii nr. 3195/09.01.2001 a judecătorului delegat de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bacău SC ………. SRL Oneşti a emis facturi către SC ……. SRL Oneşti, cu TVA în sumă de 33.778.357.918 lei rol iar SC ….. SRL Oneşti a livrat la diverşi cumpărători, produse petroliere cu TVA în sumă de 28.080.482.006 lei rol.

În aceste condiţii nu a calculat, evidenţiat şi achitat la bugetul de stat obligaţiile sale rezultate din TVA şi impozit pe profit în valoare de 2.692.479.767 lei rol, ce constituie prejudiciu pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994.

În legătură cu fondul special al drumurilor publice (MTR), acestea conform art. 4 din Legea nr. 264/22.05.2001 se constituie asupra preţului cu ridicata la rafinărie, pentru carburanţii livraţi de producător SC …… SRL Oneşti, nefiind producător de carburanţi  ci un vânzător, această societate nu trebuia să calculeze, evidenţieze şi să achite fondul special al drumurilor MTR, accize şi nici fondul special al produselor petroliere, cei care trebuiau să calculeze MTR sunt SC …… Oneşti, în calitate de producător.

Expertiza constată că livrarea şi facturarea celor 2.195.467 tone benzină s-a făcut conform contractelor încheiate de SC …………. Oneşti cu SC …….. SRL Oneşti, produs care a intrat după facturare, în proprietatea lui SC …… SRL Oneşti, râmând însă temporar, pe bază de produse verbale în custodia vânzătorului.

Expertiza mai constată că SC …. SRL Oneşti, primitorul benzinei de la SC …… SRL Oneşti nu a achitat nici o sumă de bani acesteia, ci lui SC …… Oneşti, din ordinul acestuia care livrează benzina primită la 29 cumpărători din ţară, pe avize de însoţire a mărfii proprii ce sunt întocmite de …… – administratorul SFC …….. SRL Oneşti.

Cantităţile şi valorile achiziţionate de SC …. SRL Oneşti de SC ……Oneşti s-au facturat de această societate lui SC ….. Oneşti, la aceeaşi valoare cu cea achiziţionată, fără a se realiza vreun profit din această livrare.

Pentru a se putea disponibiliza din cantitatea înfiinţată la SC …… a produsului component COR 92 pentru SC …… Oneşti, la cererea acesteia, SC …….SRL Oneşti întocmea avize de însoţire a mărfii având ca emitent pe SC ……… SRL Oneşti documente ce sunt semnate, completate şi ştampilat de această societate.

SC ……… Oneşti, în cele 6 facturi emise iniţial în lunile iulie – septembrie 2001 către SC R……. SRL Oneşti, nu a inclus în calculul facturilor şi taxa MTR motivând că SC …… SRL Oneşti a prezentat un document de la Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Bacău, că poate produce produse petroliere, astfel că nici această societate nu a înscris în cele 6 facturi emise către SC ….. SRL Oneşti, taxă MTR.

SC ……. Oneşti- în calitate de cumpărător se obligă, în baza unei declaraţii din data de 20.08.2001 ca pentru cantitatea de produs finit ce va rezulta în urma condiţionării de cca. 5.000 tone benzină component COR 92 achiziţionată de la SC ….. Oneşti, să evidenţieze pe facturi, să colecţioneze şi să vireze către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, cota MTR.

Astfel, s-a introdus de către SC ……. SRL Oneşti, taxa MTR, la vânzarea benzinei, la cele 29 societăţi din ţară în valoare de 5.130.535.760 lei rol, deşi conform Legii nr. 118/1996 obligaţia de a calcula şi vira sumele rezultate din aplicarea produselor art. 4 al. 1 revine  producătorilor sau importatorilor de carburaţi auto (scrisoarea nr. 2772/04.03.2002 a Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Iaşi).

Pentru derularea acestei afaceri s-a stabilit următorul lanţ infracţional:

În primăvara anului 2001, …..- administrator la SC … SRL Oneşti, făcând un studiu de piaţă, a ajuns la concluzia că ar putea să obţină benzină componentă COR 92 la un preţ inferior preţului practicat de SC Rafo SA Oneşti, prin procesarea benzinei COR 88. În acest sens a luat legătura cu inculpatul …….., căruia i-a explicat modalitatea în care se poate obţine o benzină componentă la un preţ convenabil, ştiind că acesta avea cunoştinţe pentru a putea face rost de această componentă.

 Având în vedere faptul că afacerea părea avantajoasă, inculpatul …. i-a spus martorului ……. că are cunoştinţe care ar putea facilita aducerea în Rafinăria Dărmăneşti a cantităţii de 5000 tone componentă COR 88, în vederea procesării şi aducerea la cifra octanică de 92, iar ulterior cantitatea rezultată să fie vândută firmei administrate de ……, car a o va vinde SC …….. Oneşti, administrată de inculpata …….

În momentul în care primele cantităţi de benzină component COR 88 au fost procesate în cadrul SC …… , inculpatul ……. l-a anunţat pe martorul ….. şi împreună au mers aproape de fiecare dată la rafinărie unde primul a căutat persoane interesate de achiziţionarea produselor petroliere, respectiv diferiţi delegaţi (şoferi) care intenţionau să cumpere benzină din ….Oneşti şi să o transporte la societăţi comerciale din ţară care aveau staţii PECO, iar cel de-al doilea, respectiv martorul ….., s-a ocupat de livrarea acestor produse petroliere, acest lucru rezultând din delegaţiile de poartă în care apar ……, ….. şi prietenul acestuia …… şi datele de pe delegaţii coincid în mare parte cu datele în care s-au făcut livrările.

În general, inculpatul ….. i-a dat martorului ……. o listă cu cisternele ce urmau a fi încărcate, numărul de înmatriculare, numele delegatului şi capacitatea cisternelor. Pe baza acestei liste, martorul ….. a întocmit dispoziţia de livrare către SC ……. în care cerea să fie eliberată către SC ……. SRL o anumită cantitate de benzină component COR 92, cantitate ce urma să fie încărcată în maşinile trecute pe dispoziţia de livrare. Cisternele erau încărcate, iar la plecarea din rampă delegaţii primeau nota de greutate, buletinul de analiză şi avizul către SC ….. În continuare inculpatul …… sau …… lua legătura cu administratorii societăţilor unde urma să ajungă această benzină component şi le indica suma ce urma să fie plătită în contul ………pentru procesare, iar o altă sumă care reprezenta practic cota MTR la cantitatea achiziţionată, să fie dată prin delegat în numerar inculpaţii …. şi …... După ce ordinele de plată ajungeau la comportamentul financiar contabil din cadrul ……. Oneşti, lucru ce era verificat atent de inculpaţii ….. şi martorul ……, întocmea avize de expediţie, având ca furnizor SC ….., iar beneficiar diferite societăţi comerciale din ţară, aflate pe lista dată de inculpatul ….. Au existat şi cazuri în care …. a însoţit transportul şi a încasat diferenţa de MTR.

Acest element nou de preţ facturat de SC ….. către beneficiari şi care, nu s-a regăsit pe facturile de la SC …. Oneşti către SC ……. SRL şi nici de la RDR către SC …SRL a fost dirijat de către inculpaţi. Astfel, inculpatul …., cunoscând-o pe numita …, ofiţer de cont în cadrul Agenţiei BancPost Tg Ocna, în care la data de 31.08.2001 a mers cu inculpata ……. şi i-a cerut acesteia să deschidă un cont pe numele SC ……. SRL, pentru ca în acest cont să fie trimişi  banii ce reprezentau cota MTR de la produse petroliere vândute prin această societate.

În momentul în care au fost vândute primele cantităţi de benzină component COR 92, inculpatul ….. a dirijat sumele către BancPost Tg Ocna. Astfel, la data de 12.04.2001, în contul SC ….SRL a intrat suma de 192000000 lei rol de la SC …. Iaşi şi în aceeaşi zi inculpatul ….. a anunţat-o pe inculpata …. să meargă împreună şi să ridice suma intrată în cont. Cei doi inculpaţi au mers la Banc Post Tg Ocna, unde inculpata …. a întocmit o filă CEC pentru ridicare numerar pentru suma de 190000000 lei rol,dar întrucât conform normelor bancare nu putea să ridice această sumă decât pentru situaţie specială aceasta a motivat că suma solicitată este pentru plată avans concedii, deşi societatea avea un singur angajat în persoana inculpatei …... În acelaşi mod s-a procedat şi la data de 18.09.2001, când de la aceeaşi firmă IP ……aşi s-a primit suma de 255500000 lei rol, fapt ce s-a repetat şi în zilele de 18.10.2001, 22.10.2001, suma totală fiind de 668500000 lei rol, iar firma ….. SRL a virat în contul SC …. SRL suma de 460000000 lei rol, iar diferenţa până la suma de 1687993458 lei rol, cât s-a virat în contul de la Banc Post Tg Ocna, a fost virată de administratorii diferitelor societăţi care au cumpărat combustibil de la inculpatul ….. şi ……şi predată inculpatului ……. aşa cum rezultă din declaraţia inculpatei ……, iar prezenţa inculpatului ….. la banca din Tg Ocna a fost confirmată şi de agentul de pază …., care lucra la Banc Post Tg Ocna în acea perioadă.

O altă metodă prin care contravaloarea MTR  a fost încasată de inculpatul …. este în numerar, respectiv administratorii societăţilor trimiteau contravaloarea procesării pentru cantitatea cumpărată la Rafo Oneşti din ordinul SC …în contul datoriei SC ….. SRL, iar diferenţa până la suma totală era încasată în numerar de inculpat care elibera chitanţe fiscale.

Astfel, diferenţa dintre valoarea procesării şi preţul cu care erau livrate produsele petroliere era încasată în numerar direct de la delegaţii care mergeau la încărcat ori direct de la administratorii de societăţi, exemplu fiind declaraţiile administratorului SC ……., care a declarat că în cursul lui 2001 numitul ……., pe care-l cunoşteam de mult m-a contactat telefonic şi mi-a spus să cumpăr de la el momentul respectiv şi în urma discuţiilor purtate cu ….., a crezut că acesta este proprietarul benzinei care se livrează, iar „…… era angajat a lui ……….

„De fiecare dată când se efectua o cursă eu luam legătura cu ……  şi îi solicitam factura la avizul de expediţie, copie după certificatul de înmatriculare, cod fiscal şi certificatul de plătitor de TVA şi certificatul de calitate pe care acesta mi le transmitea prin şoferi sau fax.

Plata se făcea prin ordin de plată, filă CEC, chitanţe, mandat poştal sau direct lui ….. Aceste plăţi se făceau după ce mă consultam cu …., telefonic sau direct…” „ Precizez faptul că …… a venit personal la Suceava, ocazie cu care am plătit acestuia diferite sume de bani, dându-mi chitanţe pentru aceste sume sau primeam chitanţele ulterior”. În total acesta  a plătit suma de 510.000.000 lei rol.

Inculpata ….., prin declaraţiile date în faza de urmărire penală cât la confruntarea cu inculpatul ….. a precizat că a acceptat să predea lui …. facturile şi chitanţele semnate şi ştampilate, spunând că nu este cazul să stea la poarta rafinăriei pentru completarea datelor respective.

De asemenea, a precizat că ori de câte ori era anunţată de inculpatul …. că au intrat bani în cont se deplasa împreună cu acesta la filiala Banc Post Tg Ocna unde întocmea formalităţile de ridicare a banilor, înscriind în fals că sumele respective reprezintă plata avans concedii, salarii, etc, deşi societatea nu avea decât un singur angajat în persoană inculpat …..

Inculpatul …. nu a recunoscut  participarea sa la derularea afacerii şi însuşirea nici unei sume de bani.

Prin aceste procedee inculpaţii ….. şi …… au urmărit derularea acestei afaceri şi-au intrat în posesia contravalorii MTR care a fost introdus pe facturi fiscale ilegal, realizând un profit de 5.483.211 lei rol, neevidenţiat în contabilitate, cauzând un prejudiciu la bugetul de stat în sumă de 7.947.372.221 lei rol (2.464.161.000 lei rol reprezentând TVA şi impozit pe profit şi 5.483.211.221 lei rol c/v MTR ).

Inculpatul ……. aflat in stare de libertate s-a prezentat in fata instanţei , asistat de apărător ales conform art 177 cod proc. pen.

După ce i-au fost aduse la cunoştinţa dispoziţiile art 70 alin 2 cod proc. pen. , inculpatul si-a exprimat opţiunea de a nu face declaraţii in fata instanţei.

Inculpata … ( fosta … …, aflata in stare libertate nu s-a prezentat in fata instanţei, desemnându-si  apărător ales conform art 177 cod proc. pen.

In cauza penala de fata a fost administrat următorul material probatoriu: declaraţii inculpaţi, declaraţii testimoniale, înscrisuri, expertiza contabila; in cursul judecaţii: declaraţii testimoniale, relaţii Oficiul Registrul Cometului, proces verbal constatare, nota de constatare.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

In prezenta cauza s-au pronunţat mai multe decizii prin care s-a dispus trimiterea spre rejudecare.

Instanţa a avut in vedere la judecarea cauzei de faţă, toate motivele de casare reţinute in deciziile de casare mai sus menţionate. In considerentele deciziei nr. 866/A/2005 Tribunalul Bacău a reţinut faptul ca deşi instanţa de fond a manifestat rol activ, complexitatea deosebită a cauzei a făcut posibilă strecurarea unor greşeli în ceea ce priveşte:

- stabilirea situaţiei de fapt şi a vinovăţiei persoanelor implicate;

- condamnarea inculpatului …… pentru o altă faptă decât a fost trimis în judecată, fără a pune în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice;

- nerezolvarea în întregime a fondului cauzei;

- nu s-a dispus citirea în întregime în instanţă a declaraţiilor martorilor care nu au putut fi ascultaţi în instanţă întrucât au plecat din ţară;

- expertiza contabilă nu s-a efectuat în cursul urmării penale în conformitate cu dispoziţiile art. 120 şi urm. Cod procedură penală.

In considerentele deciziei nr. 27/A/2009 prin care a fost casata sentinţa penala 159/2007 a Judecătoriei Oneşti s-a reţinut ca la instanţa de fond nu a fost introdusa in cauza si citata partea civila Ministerul economiei si Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala.

Totodată, instanţa de control judiciar a constatat in conformitate cu prevederile art. 15 Cod procedură penală coroborat cu art. 24 pct. 42 din HG nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, statul român este reprezentat de această din urmă autoritate, în litigiu cu cel supus judecăţii.

În acest sens, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău (instituţie care a fost citată şi de către instanţele de fond) nevând personalitate juridică, nu se putea constitui parte civilă în prezenta cauză decât în urma unui mandat special de reprezentare din partea Ministerului Economiei şi Finaţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Prin decizia nr.39/A/2010, Tribunalul Bacău a dispus casarea sentinţei penale nr.579/2009 apreciind ca au fost inculcate dispozitiile art 340 cod proc. pen., aşa încât instanţa de fond a omis una  din etapele obligatorii ale judecaţii.

Latura penala. Situaţia de fapt.

In data de 27.11.2001, Ministerul Finanţelor Publice, prin Garda Financiara întocmeşte procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor nr. 2059/2001, nota de constatare ( fl.65- 72 dosar) prin care se reţin următoarele:

In perioada24.07-28.09.2001, SC ……SA Oneşti a vândut in baza unor contracte de vânzare cumpărare, câtre SC …… SRL Oneşti cantitatea de 2.194,867  tone combustibil “ benzina component fără plumb cor 92” conform facturilor fiscale si buletinelor de analiza, valoarea totala a mărfii facturate fiind de 33.759.491.508 lei rol.

SC ………. SA nu a facturat si contribuţia la constituirea fondului special al drumurilor publice ( MTR) deşi aceasta obligaţie ii incumba in calitate de producător, potrivit art 4 din Legea 118/1996 modificata prin Legea nr. 264/2001 ( in vigoare la acel moment).

Garda Financiara Bacău stabileşte valoarea acestei taxe la suma de 274.393,375 Euro, cu un curs de 26.000 lei rol /euro rezultând suma de 7.134.227.750 lei rol.

Din evidenta contabila a SC ……. SRL s-a constatat  ca întreaga cantitate de benzina a fost vânduta prin emiterea a cinci facturi fiscale câtre SC …..SRL Oneşti, iar societatea administrata de …….., respectiv SC ….. SRL, deşi si-a asumat obligaţia de a factura MTR-ul nu a făcut acest lucru.

Organele de control fiscal in urma procedurii de reconstituire a evidentelor contabile ale SC ….. constata ca benzina era vânduta de SC …. câtre SC ……ca “benzina component cor 92”. SC …… ar fi întocmit avize de însoţire a mărfii din carnetele proprii, consemnând la rubrica vânzător’” SC …….” si la rubrica comparator societăţile indicate de SC …. ( in număr total de 31), după care emitea facturi câtre SC ……pentru cantităţile livrate.

In urma verificărilor societarilor comparatoare, precum si a facturilor emise de SC …RL se constata faptul ca aceasta din urma societate factura marfa dar cu elemente de preţ diferite faţă de cele cu care a fost cumpărata de la SC ……SRL, după cum urmează: denumirea produsului nu mai era” benzina component cor 92”, ci “ benzina premium ecologica” sau “ benzina premium”; preţul de livrare facturat era mai mare cu 800 lei/ tona de produs; un element nou facturat, respectiv taxa MTR in valoare de 125euro/ tona.

S-a reţinut ca SC …. a întocmit facturi cu date fictive in ceea ce priveşte calitatea benzinei, potrivit datelor furnizate de unul din compărătorii finali si anume SC ……….. SRL. In nota de constatare, din datele consemnate in notele de greutate emise de SC …… SA Onesti, avizele de însoţire a mărfii întocmite de SC ……. SRL si facturile emise de SC ……, organul fiscal retine ca marfa a plecat din depozitele …… direct câtre distribuitorii finali, utilizându-se aceleaşi mijloace de transport, astfel încât marfa nu a mai fost prelucrata, transformata fizic sau chimic intr-o instalaţie autorizata.

Facturile utilizate de SC ….. au fost ridicate de inculpata ….. (fosta ..) ……  de la Ministerul Finantelor Publice prezentând comanda de la SC ……SRL, societate care nu a putut fi identificata nici la sediul social si nici la domiciliul administratorului ( aspect reţinut de Garda financiară potrivit anexelor VI, VII).

Instanţa apreciază ca aceste constatări ale gărzii financiare se regăsesc in raportul de expertiza tehnica contabila efectuat in cursul urmăririi penale, respective acest lanţ infracţional, (modus operandi, mai puţin valoarea prejudiciului estimat de organele fiscale ( contravaloare MTR).

De menţionat este faptul ca partea civila a precizat in cursul judecaţii pendente ca nu solicita efectuarea unui nou raport de expertiza contabila apreciind ca actele fiscale întocmite de Garda Financiara, in măsura in care nu au fost contestate in instanţa de părţile interesate constituie probe irefragrabile.

Instanţa considera ca aceste documente fiscale urmează a fi apreciate in mod coroborat cu alte dovezi existente la dosarul cauzei, aşa cum s-a reţinut si in considerentele mai sus menţionate ( contracte de vânzare cumpărare SC …. SC …., facturi fiscale, avize de însoţire, buletine de analiza, declaraţii testimoniale, expertiza contabila).

Aceasta cu atât mai mult cu cat, nota de constatare nu este semnata nici de organul constatator dar nici de reprezentantul legal al firmei controlate, SC …SRL iar potrivit dispoziţiilor legale aplicabile in materie fiscala, in cazul in care se constata fapte care atrag răspunderea penala se întocmeşte un act separat care este  semnat de persoanele vinovate precum si de martorii asistenţi.  De menţionat ca singurul act întocmit de organul fiscal si SC …este un proces verbal de constatare si sancţionare al contravenţiilor si nu de constatare si sancţionarea unei infracţiuni.

Expertul contabil concluzionează in raportul de expertiza tehnica :

In data de 28.04.2000 inculpata devine asociat unic la SC ….. Oituz iar din actul adiţional la statutul societăţii SC ….. SRL rezulta ca aceasta societate avea înscris in obiectul de activitate “ comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, gazoşi si produselor derivate”, document pentru care nu s-a făcut dovada înregistrării la Camera de Comerţ si Industrie.

SC …. SRL a fost dizolvata de drept prin încheierea nr. 3195/2001 a judecatorului delegat, in baza Legii 314/2001, aspect confirmat in cursul judecatii si de Oficiul Registrul Comerţului ( fl 32 dosar).

Se constata ca SC …..se aprovizionează cu combustibil in cantitate de 2194,867 tone de la SC ……. SRL iar taxa MTR trebuia plătita in condiţiile legii doar de producători nu si de comercianţii produselor combustibile ( având in vedere cele cinci facturi menţionate şi de ofiţerii gărzii financiare). Expertul constata ca aceeaşi cantitate de benzina este menţionata si in facturile înscrise in contabilitatea SC …. , in urma achiziţionării de la SC ……Oneşti, in perioada iulie - septembrie 2001.

Totodată se retine ca inculpata …. ( fosta .. ….., in calitate de administrator nu a organizat si tinut evidenta contabila pentru activitatea SC .. pe anul 2001 si nu a calculat si plătit la bugetul de stat impozit pe profit, TVA.

  Declaraţiile inculpaţilor din cursul urmăririi penale si judecaţii in dosarul 3096/2004 ( acte procesuale menţinute pana la data de 28.02.2005 prin decizia nr. 866/A/2005 a Tribunalului Bacău) coroborate cu declaraţiile testimoniale sunt de natura sa completeze situaţia de fapt mai sus menţionata, ce reiese din actele de control fiscal, expertiza contabila.

Instanţa retine  faptul ca inculpatul ….. a negat orice participare la săvârşirea infracţiunilor reţinute prin actul de sesizare al instanţei si implicit obţinerea unor sume de bani in mod ilicit.

Inculpata …. (fosta .. ….. a declarat ca a predat facturile fiscale, chitanţele semnate si stampilate lui ….. cu motivarea ca nu era cazul sa stea la poarta rafinăriei pentru completarea datelor respective.

Inculpata a precizat ca ori de cate ori era anunţata de …….. ca au intrat bani in cont se deplasau împreuna la filiala Banc Post Targu Ocna unde întocmeau formalităţile de ridicare a banilor declarând verbal funcţionarului băncii ca destinaţia sumelor de bani era pentru plata salarii angajaţi, concedii.

Angajaţii băncii, … , …. au declarat in calitate de martori ca …..a deschis un cont bancar pentru SC ……. unde potrivit constatărilor Gărzii Financiare, societatea administrata de inculpata urma sa primească sume de bani de la cele 31 de firme, in calitate de cumpărători finali.

…….., operator front office la acel moment, a declarat ca inculpata a venit insotita de inculpatul ……. si pe baza declaraţiei verbale a acesteia menţiona in fila cec destinaţia sumelor de bani încasate, întrucât pentru a depăşi plafonul impus de normele bancare trebuia sa existe o anumita destinaţie pentru aceste sume de bani ( plata salarii, concedii angajaţi).

Potrivit statutului SC ……SRL aceasta societate nu avea angajaţi ci doar un asociat unic, inculpata din prezenta cauza.

Reprezentantul Parchetului precizează in cursul judecaţii ( fl.136) ca aceasta situaţia de fapt a primit încadrarea juridica prevăzuta de art 290 cod pen. fiind considerata ca întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de “fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cod pen.

Modul de operare infracţional rezultă şi din declaraţiile testimoniale existente la dosarul cauzei.

Martorul ….., administrator al SC ….. SRL a declarat faptul ca in urma unui studiu de piaţa a constatat ca poate obţine un preţ mai mic decât cel practicat de SC .., prin procesarea benzinei cor 98. Acelasi lucru l-a sustinut si martorul ……, administrator la SC …. SRL ( una din cele 31 de firme ce aveau calitate de cumpărători finali) care a învederat faptul ca “benzina deşi luata de la ….. prin intermediari avea un preţ mai bun decât daca era cumpărata direct de la ………

Numitul …., in baza unei înţelegeri cu inculpatul …… care ii furniza componenta cor 98 , cumpăra benzina procesata de la SC … SA după care  o vinde lui SC …..SRL.

După procesarea benzinei, aşa cum reiese si din delegaţiile de poarta in care apar …., ….., martorul …., inculpatul …. il anunţa pe … si împreuna mergeau la SC ..SA pentru a ridica marfa, pentru a căuta clienţi iar de livrare se ocupa numitul ……..

Aşa cum au declarat si administratorii firmelor (…., .. după ce benzina ajungea la cumpărătorii finali, inculpatul … lua legătura cu administratorii societăţilor care achiziţionaseră benzina  si le indica suma ce urma sa fie plătită fie in contul SC ….SRL la Banc Post Târgu Ocna, fie in numerar prin delegaţi. Aceste sume reprezentau cota MTR iar alte sume urmau a fi achitate direct câtre ….SA, pentru procesare.

Din datele furnizate de Bancpost SA, coroborat cu filele cec, declaraţia martorei …., in cursul anului 2001 in contul SC ….SRL au intrat mai multe sume de bani de la SC …… Iasi, iar  cei doi inculpaţi se prezentau la banca pentru ridicarea sumelor de bani.

Diferenţa dintre valoarea procesării şi preţul cu care erau livrate produsele petroliere  era încasata in numerar de câtre delegaţii care mergeau la încărcat sau direct de la administratorii societăţilor cumpărătoare , aspecte învederate de martorii audiaţi: ….., administrator la SC ….., …, administrator la SC …., ….. administrator al SC ….., ……, administrator la SC ….

Fata de situaţia de fapt reţinuta in cauza, încadrarea juridica data de reprezentantul parchetului, precizata in cursul judecaţii ( încheierea din data de 30.09.2010) si excepţia prescripţiei răspunderii penale invocate din oficiu, instanţa retine următoarele:

 Inculpaţii au fost trimişi in judecata pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art de art 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art 13 cod pen, art 41 alin 2 cod pen pentru inculpata …. (fosta ……) ….. in forma autoratului si cea a complicităţii intelectuale prev. de art 26 cod pen. pentru inculpatul …..

Instanţa apreciază, contrar apărărilor celor doi inculpaţi ca infracţiunea de evaziune exista in materialitatea ei, respectiv fapta de a nu fi evidenţiat in actele contabile veniturile realizate, având ca urmare neplata impozitului pe profit, taxa pe valoarea adăugata, atât in forma autoratului pentru inculpata cat si in forma complicităţii intelectuale pentru inculpat, insa in cauza s-a împlinit termenul special de prescripţie prev. de art 124 cod pen.

De asemenea nu pot fi reţinute apărările inculpatului cu privire la împrejurarea ca nu putea fi complice la o infracţiune săvârşită prin omisiune, infracţiunea de evaziune fiscala fiind susceptibila de săvârşire in toate formele de participaţie.

Din interpretarea dispoziţiilor art.26 cod pen. rezulta ca activitatea complicelui nu trebuie sa se plaseze in latura obiectiva a infracţiunii

(inacţiunea) fiind suficient ca persoana complicelui sa isi ofere ajutorul sau sa înlesnească in orice mod săvârşirea unei infracţiuni de câtre autor, inclusiv prin inacţiunea acestuia. Desigur ajutorul, înlesnirea in cauza de fata reprezintă acte de complicitate morala.

Revenind la dispoziţiile art 124 cod pen. rezulta ca pentru infracţiunea de evaziune fiscala prev. de art 13 din legea 87/1994 s-a împlinit termenul special de prescripţie.

Potrivit art 122 lit. d cod pen., termenul de prescripţie este de 5 ani atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşita pedeapsa mai mare de 1 an dar care nu depăşeşte 5 ani. Instanţa va avea in vedere limitele speciale de pedeapsa prev. de art 13 din legea 87/1994 in vigoare la momentul epuizării infracţiunii continuate, având in vedere prevederile art 13 cod pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile in cazul succesiunii in timp a legilor penale.

Perioada săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscala, in forma continuata, aşa cum s-a reţinut in actul de sesizare al instanţei este 24.07.2001-21.09.2001. instanţa va avea in vedere ca punct de plecare pentru curgerea termenului de prescripţie data epuizării infracţiunii.

Dispoziţiile art 124 cod pen. stabilesc faptul ca prescripţia penala înlătura răspunderea penala oricâte întreruperi ar interveni, daca termenul prev. de art 122 este depăşit cu încă jumătate. In cauza de fata termenul special de prescripţie de 7 ani si 6 luni s-a împlinit in martie 2009.

Fata de aceasta situaţie, instanţa in baza art 11 pct. 2 lit. b cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. g cod proc. pen. va înceta procesul penal pentru cei doi inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscala.

Cu privire la infracţiunea de “fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cod pen. instanţa constata ca fapta inculpatei de a declara verbal funcţionarului băncii o împrejurare neadevărata, inserata in cuprinsul filei cec nu pot fi reţinuta ca infracţiune de “fals in înscrisuri sub semnătura privata”. Pentru a realiza conţinutul acestei infracţiuni trebuie sa fi existat o acţiune de contrafacere a scrierii sau subscrierii înscrisului sau prin alterarea lui in orice mod. In lipsa acestor acţiuni săvârşite de inculpata, a unui obiect material ( înscrisul falsificat), instanţa apreciază ca nu poate fi reţinuta existenta infracţiunii prev. de art 290 cod pen.

In ceea ce il priveşte pe inculpatul …., instanţa constata ca deşi acesta a însoţit-o pe inculpata la banca, declaraţia verbala a fost data de aceasta aşa cum susţine si martora ………, aşa încât nici pentru acest inculpat nu se poate retine vreo acţiune de contrafacere a scrierii sau subscrierii unui înscris.

In baza art 11 pct. 2 lit. a cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. a cod proc. pen. va achita pe cei doi inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cu aplic. art 41 alin 2 cod pen.

De menţionat este faptul ca deşi si pentru aceasta infracţiune s-a împlinit termenul special de prescripţie, soluţia de achitare primează fata de cea de încetare a procesului penal in baza art 11 pct. 2 lit. b cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. g cod proc. pen.

In ceea ce priveşte facturile care ar fi fost falsificate in sensul ca s-ar fi menţionat o alta calitate a benzinei, in cauza s-a constatat din nou imposibilitatea efectuării unei expertize grafice aşa cum rezulta si din dosarul 955/R/2006 având in vedere lipsa facturilor fiscale emise de SC …….in original.

La termenul din 14.10.2010 reprezentantul parchetului a învederat faptul ca cei doi inculpaţi au fost trimişi in judecata pentru infracţiunea de “fals in înscrisuri sub semnătura privata”, având in vedere filele cec in care cei doi “ar fi înscris in fals ca sumele respective reprezintă plata avans concedii, salarii, deşi societatea nu avea decât un singur angajat in persoana inculpatei”, aşa cum se menţionează si in actul de sesizare al instanţei.

In practica judiciara s-a reţinut ca infracţiunea de fals prin contrafacerea scrierii este parte componenta din latura obiectiva a infracţiunii de evaziune fiscala prev. de art 13 legea 87/1994 si fără aceasta componenta a laturii obiective nu poate exista infracţiunea de evaziune fiscala, infracţiune complexa care absoarbe falsul.

Sub aspectul laturii civile.

Partea vătămata s-a constituit parte civila in cauza ( fl. 23- dosar 3096/2004), in cauza fiind depus mandatul special prevăzut de HG 208/2005

( fl.63 dosar), mandat indicat de reprezentanta părţii civile, DGFP prin consilier juridic …...

Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin ANAF prin DGFP Bacău a declarat ca se constituie parte civila după cum urmează:

- 1.306.767.000 lei rol

- 1.157.394.000 lei rol

- 5.483.211.000 lei rol

- dobânzi si penalitate aferente .

Instanţa a pus in discuţia părţilor excepţia prescripţiei si sub aspectul

laturii civile.

In primul rând, natura răspunderii in prezenta cauza este una civila, de natura delictuala.

Subiect activ al infracţiunii de evaziune fiscala prev. de art 13 din legea 87/1994 (forma iniţiala, in vigoare pana la data de 29.07.2003) este unul calificat, respectiv contribuabilul aşa cum este definit de  legea fiscala.

Inculpata in calitate de administrator al SC ….. SRL avea obligaţii financiar contabile, respectiv obligaţia legala de a tine si organiza contabilitatea societăţii, de a gestiona patrimoniul acestei societăţi  Având in vedere ca persoana juridica administrata de inculpata nu si-a  îndeplinit obligaţia de plata a datoriilor fiscale la bugetul de stat rezulta un prejudiciu sub forma unei obligaţii civile de dezdăunare constituita prin convertire din obligaţia fiscala a contribuabilului, sustras de la plata si din accesorii ( dobânzi şi penalitatea conform OG 26/2001). Potrivit suplimentului de expertiza contabila, prejudiciul adus bugetului de stat este in suma de 246.416,1 lei ron, reprezentând impozit pe profit si TVA.

Răspunderea inculpatului … ar urma sa fie antrenata având in vedere situaţia de fapt dovedita in cauza. Actele de complicitate ale inculpatului au avut rolul de a contribui la realizarea laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art 13 din Legea 87/1994 in condiţii optime de câtre  autor, astfel cum s-a reţinut si in considerentele mai sus arătate.

Potrivit art 22 din Decretul 167/1958 impozitele si taxele datorate statului râmăm suspuse dispoziţiilor privitoare la prescripţie din legile speciale.

Prescripţia extinctiva constituie un mijloc de stingere a dreptului la acţiune in sens material prin neexercitarea acestui drept in intervalul de timp stabilit de lege.

Dreptul la acţiunea in stabilirea impozitelor, taxelor datorate bugetului de stat aparţine Ministerului Finanţelor Publice prin organele sale de specialitate in condiţiile art 24 din OG 11/1996.

Astfel, potrivit art 1 din acest act normativ: “creanţele bugetare se realizează prin încasare efectivă, prin executare silită, când este cazul, precum şi prin alte modalităţi prevăzute în prezenta ordonanţă”.

Coroborând dispozitiile art 4 lit. a,b,c, art 10, art 25 alin 2 din acelaşi text de lege rezulta ca obligaţiile fiscale constând in impozit pe profit, taxa pe valoarea adăugata sunt stabilite de organul fiscal printr-un titlu de creanţa care devine titlu executor in condiţiile ordonanţei. Potrivit art 25 alin 1,2: „executarea silită a creanţelor bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaşte caracterul de titlu executoriu. Titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.

Pentru obligaţiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii, amenzi, majorări de întârziere şi alte sume datorate şi neachitate la termenul legal de plată, titlul executoriu îl constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc”.

Având in vedere ca potrivit actului de sesizare al instanţei, infracţiunea de evaziune fiscala ar fi fost săvârşita in perioada 24.07.2001-21.09.2001, instanţa constata ca in acel moment se afla in vigoare si devin aplicabile in domeniul prescripţiei, pe latura civila dispoziţiile OG 70/1997, modificata prin Lg 64/1999, privind controlul fiscal precum si OG 11/1996 modificata prin OG 26/2001 privind executarea creanţelor bugetare.

Potrivit art 25 din OG 70/1997 termenul de prescripţie pentru stabilirea impozitelor şi a diferenţelor de impozite este de 10 ani, în caz de evaziune fiscală stabilita printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă.

Art 4 din aceeaşi ordonanţa defineşte noţiunea de impozite ca fiind  sumele datorate, potrivit legii, bugetului de stat şi bugetelor locale, precum şi orice alte sume care constituie venituri de natură fiscală, a căror administrare revine Ministerului Finanţelor sau, după caz, autorităţilor administraţiei publice locale.

Controlul organelor fiscale s-a desfăşurat in cursul anului 2001, perioada infracţionala reţinuta in cauza de fata fiind 24.07.2001- 21.09.2001, aşa încât termenul de prescripţie de 10 ani a dreptului la acţiune privind plata impozitului pe profit si taxelor datorate bugetului de stat nu s-a împlinit.

Mai mult, instanţa apreciază ca termenul de prescripţie de 10 ani a fost întrerupt in condiţiile art 25 coroborat cu art 21 lit. a din OG 70/1997, art 16 lit. b teza I din Decretul 167/1958. Astfel,  in cadrul laturii civile a procesului penal pendente, partea civila si-a manifestat in mod indubitabil ieşirea din pasivitate prin cererea de constituire ca parte civila dar si prin întocmirea documentelor prevăzute de lege pentru stabilirea obligaţiilor fiscale ale Sc …. SRL, odată cu controlul fiscal efectuat la acesta societate.

In condiţiile in care au fost demarate cercetările penale (urmând a se stabili caracterul infracţional al faptelor din care au rezultat creanţe bugetare antrenata precum si răspunderea celor doi inculpaţi in calitate de administrator , respectiv complice), organul fiscal nu putea stabili si executa creanţa bugetara înainte de pronunţarea unei soluţii definitive in dosarul penal de fata.  Astfel, intre stabilirea obligaţiilor bugetare si caracterul penal al faptei pretins săvârşite exista o legătura de cauzalitate.

Revenind la elementele răspunderii civile delictuale instanţa constata ca sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale prev. de art 998,1003 cod civ.

Elementele răspunderii civile delictuale.

Deşi SC ….  a emis facturi fiscale acestea nu au fost înregistrate in contabilitate. Astfel, fapta ilicita consta in “ neplata obligaţiei fiscale” ca urmare a neevidenţierii veniturilor realizate in documentele contabile .

Urmarea imediata a acestei fapte ilicite consta in paguba creata patrimoniului public al statului reprezentat in dosarul de fata, reprezentat prin  Ministerul Finanţelor Publice, prin  Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala, prin Direcţia Generala a Finanţelor Publice Bacău.

Intre fapta ilicita si prejudiciul produs bugetului de stat exista o legătura de cauzalitate  concreta având in vedere ca fapta inculpatei de a nu evidenţia veniturile realizate in contabilitate a determinat neplata taxei pe valoarea adăugata, impozitului pe profit.

Totodată din înscrisurile existente la dosar rezulta ca societatea administrate de inculpata a încasat MTR ( in numerar sau prin virament in cont bancar), deşi potrivit dispoziţiilor art 4 din Legea 118/1996 modificata prin Legea 264/2001,aceasta taxa trebuia încasata de societatea producătoare de ţiţei si nu de firma SC ……, in calitate de simplu comerciant.

Instanţa apreciază aceste sume de bani ca având caracter ilicit taxa speciala de drum ( MTR-ul) in fapt trebuia achitata de SC …SA, urma sa fie vărsată la bugetul de stat.

Aşa cum s-a reţinut in considerentele mai sus menţionate, inculpatul …… urmează sa răspundă din punct de vedere civil având in vedere “ ajutorul, înlesnirea” acordata inculpatei in săvârşirea faptului ilicit cauzator de prejudiciu.

SC ……SRL nu va fi obligata la plata despăgubirilor civile având in vedere cele constatate in cursul judecaţii prin încheierea de la termenul din 30.09.2010, respectiv lipsa calităţii procesuale in prezenta cauza. Prin încheierea nr. 3195/2001 a judecătorului delegat la Camera de Comerţ si Industrie societatea  a fost dizolvata de drept, prin urmare a încetat sa existe ca entitate juridica, fiind lipsita de capacitate de folosinţa potrivit decretului 31/1954.

In ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor, instanţa va avea in vedere expertiza tehnica contabila efectuata in cursul urmăririi penale, inclusiv suplimentul de expertiza dar si cererea de constituire parte civila.

Potrivit suplimentului de expertiza contabila, prejudiciul adus bugetului de stat este in suma de 246.416,1 lei ron reprezentând: 115.739,4 lei ron contravaloare TVA; 130.676,7 lei ron contravaloare impozit profit.

Expertul a precizat ca a luat in calcul întreaga cantitate de combustibil de 2195 tone deşi nu exista facturi de livrare pentru 246,467 tone având in vedere ca cei 31 de cumpărători finali au achitat câtre SC ……. SA Oneşti întreaga cantitate livrata de 2195,747 tone benzina component cor 92 ( existând facturi fiscale in acest sens) .

In ceea ce priveşte cuantumul taxei MTR, expertul contabil constata ca este vorba de o valoare mai mare insa partea civila a solicitat doar suma de 548.321,1 lei ron. Având in vedere principiul disponibilităţii care guvernează material civila, instanţa va acorda doar acesta suma cu titlu de taxa MTR.

Instanţa va acorda si dobânzile, penalităţile având in vedere dispozitiile OG 11/1996 precum si principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat, ceea ce înseamnă acoperirea atât a  prejudiciului efectiv cat si a beneficiului nerealizat.

In baza art 14,346 alin 1 cod proc. pen. va obliga inculpaţii in solidar la plata despăgubirilor in suma de 794.737,2 lei, reprezentând : 115.739,4 lei, contravaloare TVA, 130.676,7 lei, contravaloare impozit profit, 548.321,1lei, contravaloare MTR, precum si dobânzi si penalităţi aferente sumelor datorate cu titlu de TVA, impozit profit, MTR începând cu data scadenta si pana la data achitării prejudiciului infracţional către partea civila statul roman reprezentat prin  Ministerul Finanţelor Publice, prin  Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala, prin Direcţia Generala a Finanţelor Publice Bacău.

In ceea ce priveşte dispoziţiile art 11, art 13 din legea privind evaziunea fiscala in vigoare la momentul judecaţii ( Legea 241/2005), instanţa constata ca ele nu sunt aplicabile având in vedere prevederile art 13 cod pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile ( in ceea ce priveşte măsura obligatorie a instituirii măsurilor asiguratorii).

Pe de alta parte nu sunt întrunite condiţiile textelor invocate, avans in vedere ca ele se refera la “constatarea săvârşirii unei infracţiuni prevăzute de legea 241/2005 privind evaziunea fiscala”, respectiv la “hotărârea de condamnare” ce va fi comunicata la Oficiul Registrul Comerţului ( aceeaşi cerinţa era impusa şi de art 7 raportat la art 21 lit. g din Legea 26/1990, in vigoare la momentul infracţional), iar in prezenta cauza urmează a se pronunţa o soluţie de încetare a procesului penal.

In baza art 191 alin 1,2 cod proc. pen. va obliga inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare in suma de cate 3.700 lei fiecare, câtre stat.

Prin cererea depusă la data de 17.11.2010 de către martorul …. a solicitat reexaminarea amenzii judiciare aplicată prin încheierea pronunţată la data de 28.10.2010 de către Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 2455/270/2010.

În motivare a arătat că, până la primirea acestei comunicări, respectiv până la data de 09.11.2010, nu a avut cunoştinţă de existenţa acestui dosar, cu atât mai puţin de faptul că este martor în acest dosar. De asemenea arată că nu a primit citaţie, pentru nici un termen de judecată şi atunci când a luat cunoştinţă despre faptul că este martor în acest dosar s-a prezentat la judecătorie la termenul de judecată acordat.

Faţă de cererea de reexaminare depusă la dosar de martorul ….. având în vedere atitudinea procesuală a acestuia care s-a prezentat la ora şi data stabilită la sediul Judecătoriei Oneşti, instanţa procedând la consemnarea declaraţiei acestuia în calitate de martor, urmează a admite cererea de reexaminare amendă,

Va dispune exonerarea martorului de plata amenzii judiciare aplicata prin încheierea de şedinţa de la termenul din data de 28.10.2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

In baza art 11 pct. 2 lit. b cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. g cod proc. pen. încetează procesul penal privind pe inculpata .. ( fosta .. .., fiica lui ..si …,născuta la data de …. in … ,jud. Bacau, cu domiciliul in ….. jud. Bacau, CNP ….., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “evaziune fiscala” prev. de art 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art 13 cod pen, art 41 alin 2 cod pen.

In baza art 11 pct. 2 lit. a cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. a cod proc. pen. achita pe inculpata ….. ( fosta …) ….., cu datele de stare civila mai sus menţionate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “ fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cod pen, cu aplic. art 41 alin 2 cod pen.

In baza art 11 pct. 2 lit. b cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. g cod proc. pen. încetează procesul penal privind pe inculpatul …..,fiul lui …. si ….. nascut la data de ……. in …..,jud. Bacau,cu domiciliul in …….,jud. Vrancea, cetatean roman, studii liceale,fără ocupaţie, căsătorit,un copil minor,fără antecedente penale, CNP …….., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “evaziune fiscala” in forma complicităţii prev. de art 26 cod pen. raportat la art 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art 13 cod pen, art 41 alin 2 cod pen.

In baza art 11 pct. 2 lit. a cod proc. pen. cu referire la art 10 lit. a cod proc. pen. achita pe inculpatul ….. cu datele de stare civila mai sus menţionate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “fals in înscrisuri sub semnătura privata” prev. de art 290 cod pen, cu aplic. art 41 alin 2 cod pen.

In baza art 14, 346 alin 1 cod proc. pen. obliga inculpaţii in solidar la plata despăgubirilor in suma de 794.737,2 lei, reprezentând: 115.739,4 lei, contravaloare TVA, 130.676,7 lei, contravaloare impozit profit, 548.321,1lei, contravaloare MTR, precum si dobânzi si penalităţi aferente sumelor datorate cu titlu de TVA, impozit profit, MTR începând cu data scadenta si pana la data achitării prejudiciului infracţional câtre partea civila statul roman reprezentat prin Administraţia Naţionala  a Finanţelor Publice, prin Direcţia Generala a Finanţelor Publice Bacau.

In baza art 191 alin 1,2 cod proc. pen. obliga inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare in suma de cate 3.700lei fiecare, câtre stat.

Admite cererea de reexaminare formulate de martorul …….

Dispune exonerarea martorului de plata amenzii judiciare aplicata prin încheierea de şedinţa de la termenul din data de 28.10.2010.

Cu recurs in 10 zile de la comunicare.

Pronunţata in şedinţa publica azi 29.11.2010.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

Liliana Bădău Florentina Cristian

1

Domenii speta

Spete similare