Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Excepţia lipsei de interes

DOMENIU. CARTE FUNCIARA

Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Excepţia lipsei de interes.

SENTINŢA CIVILĂ NR.4163/28.03.2011

Deliberând în cauza civilă de faţă reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 31.05.2010 sub nr. 18757/300/2010, petenţii S.F., V.I. au chemat în judecată pe intimaţii B.T.I., B.C. solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună radierea înscrierii dreptului de proprietate din cartea funciară privitor la imobilul construcţie compus din S+P+3E+4E aflat în proprietatea intimaţilor, situat în Bucureşti sector 2, identificat cu număr cadastral şi înscris în Cartea Funciară.

În motivarea cererii petenţii au arătat că  la data de 11.05.2007, Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ  şi Fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr.3064 din 11.05.2007 prin care a admis excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr.159/21.12.2005 a Consiliului Local sector 2 – pct.22 din anexa, a constatat nelegal şi în consecinţă, inopozabil în cauza acest act administrativ, şi a admis acţiunea petenţilor, anulând autorizaţia de construire emisă de Primăria sector 2 Bucureşti. Împotriva acestei sentinţe intimaţii au declarat recurs soluţionat prin respingerea recursului ca nefondat, prin Decizia Civilă nr.2653/27.11.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Astfel sentinţa civilă nr.3064 din 11.05.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ şi Fiscal a rămas irevocabilă.

Au mai arătat petenţii că interesul acestora în promovarea cererii  este real, întrucât în baza autorizaţiei de construire anulată, intimaţii au edificat pe terenul situat în Bucureşti, sector 2, teren situat în vecinătatea proprietăţii petenţilor, un imobil compus din S+P+3E+4E şi au înscris dreptul de proprietate asupra acestuia în cartea Funciară.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 34 al.1 pct.1 şi art. 34 al.4 din Legea nr. 7/1996.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 8 lei, taxă judiciară de timbru conform dispoziţiilor art. 9 alin. 6 din Legea nr. 146/1997, şi s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei potrivit art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 32/1995.

În susţinerea cererii, reclamanţii au depus la dosarul cauzei copii certificate pentru conformitate de pe următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr.3064 din 11.05.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ  şi Fiscal, contract de vânzare cumpărare autentificat la data de 30.09.2004 de BNP., autorizaţia de construire emisă de Primăria sector 2 Bucureşti. 

Intimaţii a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii introductive a petenţilor privind radierea din cartea Funciară a dreptului de proprietate al pârâţilor asupra imobilului situat în Bucureşti  , cu cheltuieli de judecată.

În motivarea, intimaţii au arătat că au solicitat Primăriei sectorului 2 autorizarea construirii unui imobil în Bucureşti, iar Consiliul Local sector 2 a adoptat Hotărârea nr.159/21.12.2005 a Consiliului Local sector 2 prin care, la pct.22 al  anexei la hotărâre a aprobat PUD-ul propus, eliberându-se autorizaţie de construire. Intimaţii au edificat construcţia autorizată şi au recepţionat-o la data de 20.08.2007, fără probleme, conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de la aceeaşi dată.

Potrivit pârâţilor aceştia au formulat cerere de intabulare şi au înscris la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Sector 2 dreptul de proprietate asupra terenului şi construcţiei. Ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului şi intabulării acestui drept, Curtea de Apel Bucureşti a anulat autorizaţia de construire emisă de Primăria sector 2 Bucureşti. 

Mai arată intimaţii că dreptul de proprietate există şi este opozabil petenţilor, chiar fără a fi intabulat, iar aceştia nici prin prezenta acţiune şi nici prin alta acţiune nu contesta dreptul de proprietate. Totodată aceştia au invocat excepţia lipsei de interes a petenţilor, excepţia lipsei calităţii procesual active a petenţilor şi excepţia inadmisibilităţii cererii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în promovarea prezentei acţiuni, pârâţii au învederat că aceştia trebuie să justifice interesul lor, respectiv folosul practic pe care îl urmăresc prin promovarea acţiunii în justiţie, care trebuie să fie de asemenea, legitim, personal, născut şi actual.

Analizând acţiunea promovată de reclamanţi prin raportare la criteriile de validitate care trebuie îndeplinite de interes, pârâţii au precizat că acesta nu este legitim întrucât contravine prevederilor art.1 din Legea nr.7/1996, deoarece tinde la eliminarea unei construcţii din evidenţa bunurilor imobile care se realizează prin cărţile funciare, atât timp cât construcţia respectivă este încă în fiinţă.

Referitor la criteriul personal al interesului promovării acţiunii s-a învederat că acesta nu este îndeplinit în cauză, întrucât reclamanţii nu invocă şi nu fac dovada folosului practic urmărit, având ca scop  doar şicanarea acestora. Se subliniază că eventuala radiere a dreptului de proprietate al pârâţilor asupra imobilului nu ar produce nici un folos reclamanţilor, întrucât aceştia nu invocă un drept propriu de proprietate sau creanţă asupra construcţiei şi terenului.

S-a învederat că reclamanţii nu justifică un interes născut şi actual, în sensul că dacă nu ar recurge la acţiune s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu, pentru existenţa căruia ca şi condiţia prealabilă este necesară existenţa unui drept al acestora care ar fi vătămat prin menţiunile din CF a căror radiere se solicită.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamanţilor, pârâţii au precizat că aceştia nu invocă un drept subiectiv propriu, aspect care determină necesitatea ca legitimitatea  lor procesuală  să fie recunoscută expres de lege pentru a putea fi promovată acţiunea.

În acest sens s-a învederat că reclamanţii nu invocă un drept al lor, tabular sau extratabular, lezat prin intabularea dreptului acestora de proprietate şi nici nu justifică un interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Referitor la excepţia de inadmisibilitate promovată s-a învederat că atât timp cât construcţia există, iar înscrierile realizate în cartea funciară au rolul potrivit art.1 din Legea nr.7/1996 de a forma o evidenţa a imobilelor şi de a realiza publicitatea cu privire la acestea, acţiunea exercitată este inadmisibilă.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât dreptul de proprietate al reclamanţilor rezultă din faptul juridic al construirii clădirii pe terenul proprietatea acestora şi nu din emiterea unor acte administrative precum autorizaţia de construire sau procesul-verbal de recepţie iar publicitatea imobiliară realizată în baza Legii nr.7/1996 are ca scop determinarea informaţiilor tehnic, economice şi juridice referitoare la imobile realizată în sistem real .

În drept au fost invocate dispoziţiile art.1,26,31,34 din Legea nr.7/1996, art.489 şi urm. C.civ., art.44 din Constituţia României  şi art.115 şi 274 C.pr.civ şi s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză şi a oricăror alte probe care ar rezulta din dezbateri.

În susţinere s-au depus la dosarul cauzei în copie conformă cu originalul următoarele înscrisuri: autorizaţia de construire nr.613/30A din 19.06.2006, proces-verbal de recepţie şi terminare a lucrărilor nr.18698/4613 din 20.08.2007, încheierea de Carte Funciară nr. 1018482 din 09.10.2007, extras de carte funciară pentru informare .

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarea în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamanţilor invocată de către pârâţi privind acţiunea promovată.

Prin încheierea nr.1018482 din 09.10.2007 s-a dispus de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 2 Bucureşti, intabularea dreptului de proprietate al pârâţilor asupra imobilului situat în  , cu număr cadastral, înscris în Cartea Funciară cu. Înscrierea s-a realizat în baza autorizaţiei de construire emisă de către Primăria Sector 2 şi proces-verbal de recepţie emis de aceiaşi instituţie.

Tribunalul Bucureşti prin sentinţa civilă nr.3064 din 11.05.2007, devenită irevocabilă, a anulat autorizaţia de construire emisă de către Primăria Sector 2.

Calitatea procesuală activă ca şi condiţie de exerciţiu a acţiunii civile presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat. Analiza îndeplinirii acestei condiţii trebuie raportată la prevederile art.34 alin.1 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară. Din interpretarea coroborată a acestor două crierii de identificare a noţiunii de calitate procesual activă, oferite de doctrina de specialitate şi de textul legal reprezentat de art.34 alin.1 din Legea nr.7/1996, rezultă că nu se poate identifica o calitate specială a petentului care exercită o acţiune de rectificare a înscrierilor realizate în cartea funciară, sfera acestora limitându-se la noţiunea de orice persoană. În acest sens se impune a fi subliniat că textul legal menţionat anterior face vorbire despre noţiunea de interesată, când identifică sfera persoanelor care pot exercita o acţiune în rectificare de carte funciară, însă acest aspect priveşte condiţia de exerciţiu a acţiunii referitoare la interes, a cărei îndeplinire urmează a fi analizată în cauză prin raportare la excepţia lipsei de interes invocată de către pârâţi.

Având în vedere aceste criterii, instanţa apreciază că excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamanţilor este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, instanţa o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Prevederile art. 34 alin.1 din Legea nr.7/1996 prevăd faptul că Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Textul legal menţionat anterior face vorbire despre  noţiunea de persoană interesată expresie care se circumscrie condiţiei generale de exercitare a acţiunii civile şi anume aceea a interesului.

Condiţia interesului ca şi element esenţial de exercitare a acţiunii civile reprezintă folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă şi presupune îndeplinirea de către acesta a următoarelor caracteristici: să fie legitim, născut şi actual, personal şi direct.

Analizând acţiunea exercitată de reclamanţi prin raportare la criteriul caracterului personal al interesului, instanţa constată că prin acţiunea exercitată de către aceştia nu s-a invocat şi nu s-a făcut dovada folosului practic, propriu şi juridic urmărit de aceştia prin formularea cererii de chemare în judecată. Astfel, aceştia s-au limitat să învedereze că au un interes real în promovarea acţiunii întrucât autorizaţia de construire în baza căreia s-a făcut înscrierea în Cartea Funciară a fost anulată de către instanţa de contencios administrativ, iar pârâţii au edificat pe terenul situat în Bucureşti, str. Aromei, nr.88, pe terenul aflat în imediata vecinătate a proprietăţii acestora un imobil compus din S+P+3E+4E. Împrejurarea că reclamanţii sunt proprietari unui imobil vecin cu terenul proprietatea pârâţilor şi pe care au edificat o construcţie, nu determină concluzia că aceştia au un interes juridic, personal, născut şi actual, în demersul acestora de rectificare a cărţii funciare a  , în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilului construcţie De asemenea, anularea autorizaţiei de construire în baza căreia pârâţii au edificat imobilul compus din S+P+3E+4E nu dovedeşte şi nici nu suplineşte interesul juridic al reclamanţilor pentru radierea din cartea funciară a Municipiului Bucureşti, sector 2, a imobilului situat în Bucureşti, sector 2, în condiţiile în care procesul-verbal de recepţie emis de Primăria sector 2, în baza căruia s-a făcut înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei nu a fost anulat, fiind încă în fiinţă. Pe de altă parte caracterul născut şi actual presupune invocarea şi dovedirea de către reclamanţi a prejudiciului la care s-ar expune dacă nu ar recurge la acţiune (aspect care nu a fost invocat sau dovedit în prezenta cauză) cu atât mai  mult cu cât nu se invocă un drept real sau de creanţă asupra terenului sau construcţiei înscris în Cartea funciară.

Referitor la condiţia interesului analizată în cauză de către instanţă, trebuie subliniat că prevederile Legii nr.7/1996 reglementează procedura de organizare a evidenţei imobilelor şi de realizare a publicităţii imobiliare, înscrierile neavând efect constitutiv de drepturi.

În baza art.274 C.pr.civ raportat la art.969 C.civ va respinge cererea pârâţilor de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecate solicitate, având în vedere că la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri care să facă dovada plăţii acestora.

Domenii speta

Spete similare