Abuz de drept

Sentinţă civilă 5796 din 18.06.2008


„Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat potrivit scopului său economic şi social, cu respectarea legii şi a moralei, cu bună-credinţă, în limitele sale materiale ori juridice, orice încălcare a acestor principii constituind un abuz de drept. Sancţionarea abuzului de drept se realizează fie pe calea pasivă a refuzului ocrotirii acestuia exercitat abuziv, fie pe calea ofensivă a unei acţiuni în răspundere civilă exercitată de persoana vătămată, situaţie care poate fi identificată şi prezenta cauză, prin acţiunea civilă exercitată de reclamantă împotriva pârâtului.” (sentinţa civilă nr. 5796/18.06.2008)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 13.05.2008 sub nr. 5388/300/2008, reclamanta B.C.S. a chemat în judecată pe pârâtul B.V., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să oblige pârâtul să-şi dea acordul la lucrările care sunt necesare la proprietatea acesteia situată în str. H. , nr.3, apt.1 constând în : lucrări de construcţie reprezentate de consolidare, supraetajare şi extindere, concesionarea părţii de teren pe care o deţine cu chirie de la Apolodor SA , conform contractului de închiriere din 14.04.2008, respectiv la lucrările de instalare a gazului menajer în apartament.  Totodată reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la data de 08.04.2008 , în calitate de proprietară a imobilului situat în str. H. , nr.3 , apt.1 , sector 2 , Bucureşti a depus la Primăria Sectorului 2 , cererea nr. 27011 pentru eliberarea Certificatului de Urbanism şi autorizaţiei de Construire pentru lucrările de consolidare , extindere şi supraetajare pe care le face la imobilul proprietatea sa , aflat într-o stare avansată de degradare , expertizat şi încadrat în categoria de risc seismic 1.

A învederat reclamanta că pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi pentru instalarea gazelor în imobil este necesar acordul vecinului său, pârâtul B.V.,  şi că deşi l-a contactat şi i-a solicitat acordul pentru efectuarea respectivelor lucrări , comunicându-i că înţelege să plătească cota care îi revine din investiţia făcută pentru instalarea gazelor naturale, acesta evită orice dialog şi refuză nemotivat să-şi dea acordul solicitat.

Mai arată reclamanta că în vederea reglementării situaţiei a înaintat prin poştă, cu confirmare de primire, o notificare adresată pârâtului, prin care a solicitat prezentarea acestuia la notariat la data de 24.04.2008, în vederea autentificării acordului necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construire. A subliniat reclamanta că a repetat somaţia prin executor judecătoresc , însă pârâtul nu a dat curs solicitării, aspect confirmat şi de încheierea de certificare nr.3497/08.05.2008 , eliberată de BNP Confides.

Reclamanta precizează că refuzul pârâtului B.V. de a-şi da acordul pentru efectuarea lucrărilor de consolidare, supraetajare şi extindere a imobilului aflat în starea avansată de degradare , pentru lucrările de instalare a gazului menajer în apartament , cât şi la concesionarea terenului pe care îl deţine cu chirie , este nemotivat şi însoţit de dovezi de rea-credinţă , constituind un abuz de drept.

În drept, s-au invocat prevederile art.44 alin.7 din Constituţia României şi art.723 C.pr.civ. .

Acţiunea a fost legal timbrată cu 8 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 RON timbru judiciar.

Pârâtul s-a prezentat în faţa instanţei , însă nu a depus întâmpinare.

Au fost administrate proba cu înscrisuri (filele 5-23, respectiv 27-28şi 35-45 ), proba cu interogatoriul pârâtului (fila 46).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În  fapt , reclamanta B.C.S. este proprietara imobilului situat în str. H., nr.3, apt.1, sector 2 Bucureşti. În exercitarea prerogativelor acesteia de proprietara a imobilului menţionat anterior a iniţiat demersurile legale pentru eliberarea de către Primăria Sector 2 a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pentru lucrările de consolidare , extindere şi supraetajare asupra acestuia , imobil care este încadrat în clasa 1 de risc seismic, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul cauzei respectiv , contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1645/07.04.2008 de BNP Confides (filele 5-10) şi certificatului de urbanism nr.1514/30, H din 22.04.2008 (filele 11-16). În ceea ce priveşte finalizarea şi exercitarea acordului pârâtului pentru autentificarea acordului acestuia în vederea realizării lucrărilor care se impun la imobilul situat în Bucureşti , str. H., nr.3, apt.1, sector 2 acesta a fost invitat să se prezinte la data de 08.05.2008 , la sediul BNP Confides, însă nu a dat  curs acesteia , aspect certificat prin încheierea nr. 3497 din 08.05.2008 , a aceluiaşi Birou Notarial (filele 18 şi 20 ).

Reclamanta  în calitatea sa de proprietară a imobilului situat în str. H., nr.3, apt.1, sector 2 Bucureşti, a început demersurile legale pentru realizarea investiţiei de instalare a gazelor naturale din reţeaua stradală până la poarta imobilului , asumându-şi obligaţia de a plăti pârâtului , proprietar al apartamentului nr.2 situat în str. H., nr.3, sector 2 Bucureşti , vecinul acesteia, titular de branşament şi investitorul lucrării de conducte-branşamente –reţeaua de gaze, cota parte corespunzătoare branşării apartamentului la conducta de gaze , astfel cum rezultă din declaraţia autentificată sub nr. 1819 din 16.04.2008 de BNP Confides (fila 17). Potrivit adresei nr. 20128444/23.04.2008 eliberată de Distrigaz Sud Reţele , ca urmare a cererii de acord acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale , formulată de reclamantă , pentru imobilul situat în str. H. , nr.3 , sector 2 , este necesar alături de acordul tuturor investitorilor conductei stradale , realizat în forma prevăzută de Legea nr.351/2004 , pentru despăgubirea eventualilor investitori dar şi acordul titularilor de branşament. În ceea ce priveşte primul document solicitat de către Distrigaz Sud Reţele, acesta a fost procurat de reclamantă , în condiţiile legii , potrivit declaraţiei autentificată sub nr. 1819 din 16.04.2008 de BNP Confides (fila 17).

În ceea ce priveşte terenul-curte interioară  în suprafaţă de 34,82 mp, acesta este deţinut de către reclamantă în calitate de locatar ,pe o perioadă de 1 an de zile ,  potrivit contractului de închiriere din data de 14.04.2008 , încheiat cu Primăria Municipiului Bucureşti , în calitate de proprietar. Conform certificatului dec urbanism nr.1514/30, H din 22.04.2008 (filele 11-16) s-a prevăzut concesionarea unei suprafeţe de teren situate la nr.3, în str. H. , în condiţiile Legii nr. 50/1991.

Potrivit art.44 alin.7 din Constituţia României :``Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi , precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului , revin proprietarului.``. Art. 723 alin.1 C.pr.civ.`` Drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute dec lege .``

Legea nr. 351/2004  stabileşte  că realizarea acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale se realizează cu acordul titularului de branşament , în speţă pârâtul , B.V., în timp ce potrivit Legii nr.50/1991 , pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru efectuarea lucrărilor de consolidare, extindere, supraetajare la imobilului este necesar şi acordul acestuia din urmă.

În ceea ce priveşte concesionarea către reclamantă a cotei-indivize a terenului situat în str. H., nr3 , sector 2  , dispoziţiile art. 15 alin.2 lit. e din Legea nr.50/1991 , prevăd că  „Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat, după caz, în următoarea  situaţie:  pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;” Astfel , potrivit textului legal menţionat anterior concesionarea acestei suprafeţe de teren  se poate realiza cu acordul proprietarilor, în speţă reclamanta şi pârâtul deţin împreună , fiecare în cote indivize părţile comune ale imobilului aflate în coproprietate forţată şi terenul în suprafaţă de 54,59 lei , teren situat sub construcţie. Prin raportare la prevederile legale menţionate anterior , concesionare de către reclamantă a suprafeţei de teren , care constituie curte , în cotă indiviză. , se poate realiza ,prin îndeplinirea tuturor condiţiilor legale , inclusiv cu acordul celuilalt proprietar , în speţă pârâtul , B.V.

Prevederile legale menţionate anterior, recunosc în ceea ce-l priveşte pe pârâ , dreptul de a-şi exprima opţiunea în ceea ce priveşte efectuarea de către reclamantă a operaţiunilor de construcţie , amenajare gaze şi concesionare a terenului pe care aceasta îl chirie , drept care trebuie analizat în corelaţie şi prin raportare la dreptul reclamantei de a-şi exercita prerogativele dreptului de proprietate.

Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat potrivit scopului său economic şi social , cu respectarea legii şi a moralei , cu bună-credinţă , în limitele sale materiale ori juridice , orice încălcare a acestor principii constituind un abuz de drept . Sancţionarea abuzului de drept se realizează fie pe calea pasivă a refuzului ocrotirii acestuia exercitat abuziv , fie pe cale ofensivă a unei acţiuni în răspundere civilă exercitată de persoana vătămată , situaţie care poate fi identificată şi prezenta cauză , prin acţiunea civilă exercitată de reclamantă , împotriva pârâtului.

Astfel, analizând conduita pârâtului prin perspectiva considerentelor reţinute anterior, în lipsa unor dovezi administrate de acesta din care să reiasă prejudiciile pe care le-ar putea înregistra ca urmare a exprimării consimţământului la efectuarea lucrărilor şi operaţiunile avute în vedere de reclamantă , potrivit legii , sau fără  a justifica pertinent , cu argumente legale refuzul său  în ceea ce priveşte situaţia de fapt, (în contextul în care imobil în considerarea căruia s-au solicitat eliberarea  de construire este încadrat în prima categorie de risc seismic, iar reclamanta s-a angajat să achite pârâtului ,în calitate de investitor al lucrării de conducte branşament , cota-parte corespunzătoare branşării apartamentului acesteia la conducta de gaze ) instanţa apreciază că aceasta reprezintă o formă de manifestare a unui abuz de drept , a cărei sancţionare corespunzătoare se poate realiza prin obligare acestuia să-şi dea acordul  pentru efectuarea de către reclamantă a lucrărilor de construire constând în consolidare, supraetajare şi extindere şi pentru operaţiunile  de instalare a gazului menajer în apartament, pentru imobilul situat în str. H., nr. 3, ap.1, sector 2, Bucureşti, precum şi pentru concesionarea părţii de teren pe care reclamanta o deţine cu contract de închiriere de la Apolodor SA conform contractului de închiriere din 14.04.2008. De altfel, în cadrul interogatoriului administrat în cauză la cererea reclamantei (fila 46), pârâtul a arătat că este de acord cu efectuarea de către aceasta a lucrărilor de construire , în considerarea cărora s-a solicitat obţinerea autorizaţiei  de construire , instalare gaze naturale , respectiv concesionare a terenului deţinut în calitate de locatar.

Concluzionând , având în vedere aspectele reţinute anterior , instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă şi va obliga pârâtul să îşi dea acordul pentru efectuarea de către reclamantă a lucrărilor de construire constând în consolidare, supraetajare şi extindere şi pentru lucrările de instalare a gazului menajer în apartament, pentru imobilul situat în str. H., nr. 3, ap.1, sector 2, Bucureşti, precum şi pentru concesionarea părţii de teren pe care reclamanta o deţine cu contract de închiriere de la Apolodor SA conform contractului de închiriere din 14.04.2008.

În temeiul art. 274  C.pr.civ., având în vedere soluţia de admitere  a acţiunii instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 458,30  lei reprezentând taxă de timbru şi timbru judiciar achitate în cauză (8,3 RON) şi onorariu de avocat de 300 lei conform chitanţei 73/16.05.2008 (fila 32) şi 150 lei cheltuieli anterioare pentru obţinerea planurilor de imobil (fila 39).În ceea ce priveşte acest capăt de cerere , instanţa apreciază că în speţă nu se impune a se face aplicare prevederilor art.275 C.pr.civ. , chiar dacă pârâtul a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantei , în cadrul interogatoriului administrat , întrucât acesta fusese pus în întârziere înainte de cererea de chemare în judecată , prin notificarea nr. 940 din 05.05.2008 ,  adresată a acestuia prin intermediul executorului judecătoresc la data de 06.05.2008