Nulitate căsătorie

„Conform art. 5 C.fam. „este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită”, iar potrivit art. 19 C.fam este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 C.fam.. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind încheierea căsătoriei este sancţionată cu nulitatea absolută.” (sentinţa civilă nr. 3384/08.04.2009)

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.02.2009 sub nr. 408/300/2009, reclamantul Primarul sectorului 2 a chemat în judecată pe pârâţii B.I. şi Ba. S. solicitând instanţei să se dispună anularea actului de căsătorie nr. 2834/23.12.2003 emis de Primăria sectorului 2 Bucureşti.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, la data de 23.12.2003, la sediul Primăria Sectorului 2 Bucureşti s-a încheiat căsătoria dintre cetăţeanul turc B.S. şi A.I.. La data încheierii căsătoriei, ambii pârâţi au dat declaraţii pe propria răspundere prin care afirmau că nu au fost căsătoriţi şi nu erau căsătoriţi la momentul încheierii acesteia. Ulterior, Institutul Naţional pentru Evidenţa Persoanei  a transmis Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor din cadrul Primăriei Sectorului 2 adresa nr. N/D 283299 din 15.09.2008, prin care a înştiinţat această instituţie despre faptul că, la data încheierii cu cetăţeana română A.I., cetăţeanul turc B.S. mai era căsătorit şi în ţara de origine cu cetăţeana turcă B.A., căsătorie care a fost ulterior desfăcută prin divorţ la data de 16.12.2005, la 2 ani după căsătoria cu cetăţeana română A.I..

În drept au fost invocate  disp. art.5 şi 19 din Codul familiei şi art. 87 al.1 din Legea nr. 119/1996.

Pârâţii, legal citaţi, nu au formulat întâmpinare, dar s-au prezentat în instanţă arătând că este de acord cu anularea căsătoriei.

Prin cererea precizatoare depusă la data de 19.02.2009, reclamantul a învederat instanţei faptul că solicită nulitatea căsătoriei încheiată la data de 23.12.2003 de numiţii B.I. şi B.S., căsătorie înregistrată în Registrul stării civile al Primăriei Sectorului 2 sub nr. 2834/23.12.2003 şi nu anularea actului de stare civilă.

La termenul din data de 20.02.2009, completul iniţial învestit, ţinând cont de faptul că obiectul cauzei este nulitatea căsătoriei,  a dispus transpunerea cauzei către completul specializat în materia „minori şi familie”.

Instanţa a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse: extras din registrul de căsătorie (fila 5), declaraţia autentificată sub nr. 2941/15.12.2003 (fila 6), declaraţia autentificată sub nr. 2960/15.12.2003 (fila 7), adresă nr. N/D 28329/15.09.2008 (fila 14), adresa nr. DM/S2/2170205/08.09.2008 (fila 16), hotărâre judecătorească nr. 2005/798 pronunţată în dosarul nr. 2005/605 de Tribunalul pentru Familii Uskudar- Repubica Turcia.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, pârâţii s-au căsătorit la data de 23.12.2003, căsătoria acestora fiind trecută în registrul stării civile al Primăriei Sectorului 2 -Bucureşti, sub nr. 2834 (fila 5).

Din cuprinsul hotărârii judecătoreşti nr. 2005/798 pronunţată în dosarul nr. 2005/605 de Tribunalul pentru Familii Uskudar- Repubica Turcia (filele 34-36 dosar) reiese că pârâtul B.S. s-a căsătorit cu B.A. la data de 08.05.1991, căsătorie ce a fost desfăcută prin divorţ la data de 25.12.2005, dată la care hotărârea de divorţ a rămas definitivă.

Astfel, la 23.12.2003, data încheierii căsătoriei cu pârâta A.I., pârâtul B.S. era căsătorit cu numita B.A..

În drept, raportul juridic dedus judecăţii prezintă un element de extraneitate, pârâtul B.S. fiind cetăţean turc. Potrivit art. 24 raportat la art. 18 din Legea nr. 102/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, impedimentele la căsătorie (condiţii de fond negative) sunt supuse cumulului de legi naţionale ale celor doi soţi. Cu alte cuvinte, căsătoria încheiată trebuie să fie în acord cu legile naţionale ale ambilor soţi.

Conform art. 5 C.fam. „este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită”, iar potrivit art. 19 C.fam este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 C.fam.. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind încheierea căsătoriei este sancţionată cu nulitatea absolută.

Nulitatea prevăzută de art. 19 şi art. 5 C.fam. are ca scop apărarea principiului monogamiei căsătoriei, astfel că cea de a doua căsătorie este lovită de nulitate. Nulitatea nu se acoperă prin încetarea cauzei ei după încheierea căsătoriei, ceea ce înseamnă că cea de-a doua căsătorie este lovită de nulitate chiar dacă prima căsătorie a fost desfăcută prin divorţ după data încheierii celei de-a doua căsătorii, până la constatarea nulităţii acesteia.

Ca efect al nulităţii căsătoriei, soţii vor dobândi numele avut înainte de încheierea căsătoriei, respectiv pârâta va reveni la numele de „A”.

Domenii speta

Spete similare