Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu s-a dispus trimiterea în jduecată a inculpatului H L G, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 25 raportat la art. 260 alin. 1 C.p. cu aplcarea art. 33 lit. a, art. 34 şi art. 29 alin. 1 Cod penal.
În fapt, s-a reţinut că, în cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu având ca obiect infracţiunea de luare de mită, inculpatul H L G a fost cercetat pentru infracţiunea de luare de mită.
La termenul de judecată au fost audiaţi martorii L R şi S C, propuşi în acuzare. Cu prilejul audierilor, martorul L R a încercat să nu mai redea starea de fapt consemnată în cursul urmăririi penale, după care, a revenit şi a redat exact modul în care învinuitul i-a solicitat, în cursul lunii decembrie 2007, o sumă de bani pentru a nu-i întocmi acte de urmărire penală pentru comiterea infracţiunii de furt.
În aceeaşi şedinţă de judecată a fost audiat şi martorul S C, care, însă a prezentat o stare de fapt total diferită de cea relatată în cursul urmării penale, motiv pentru care procurorul de şedinţă s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Reaudiat, martorul S C a revenit asupra declaraţiei făcută în faţa instanţei de judecată arătând şi motivele care l-au determinat să schimbe mărturia dată în faţa instanţei de judecată. Astfel, martorul a arătat că, anterior audierii sale de către judecător, a fost contactat de către învinuitul H L G, care i-a solicitat să nu mai susţină că a fost prezent la solicitarea unei sume de bani de la martorul L R, promiţându-i în acelaşi timp că pentru serviciul ce urmează că-l facă, va primi o sumă de bani suportându-i şi contravaloarea deplasării la instanţă. Mai apoi, după prezentarea sa în faţa completului de judecată, acesta a plecat spre domiciliu cu maşina condusă de L R, iar în localitatea A, învinuitul l-a sunat invitându-l în maşina sa; aici învinuitul i-a înmânat 50 de lei, nu înainte însă de a-l admonesta pe L R pentru faptul că acesta şi-a menţinut declaraţia făcută în cursul urmării penale.
Întreaga susţinere făcută de către martorul S C a fost susţinută şi de către martorul L R care a arătat că, într-adevăr, învinuitul l-a contactat şi pe el, promiţându-i o sumă de bani în situaţia în care va reveni asupra declaraţiei făcută în cursul urmării penale. De asemenea martorul a mai confirmat aspectul referitor la întâlnirea pe care a avut-o cu învinuitul, în localitatea A S, în ziua reîntoarcerii sale de la sediul instanţei de judecată, precum şi admonestarea sa pentru faptul că nu şi-a ţinut promisiunea făcută.
Prezentă la desfăşurarea tuturor evenimentelor a fost şi martora L P D, declaraţia acesteia cu privire la conduita învinuitului faţă de cei doi martori indicaţi mai sus confirmând întru-totul prezenţa infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă.
În drept s-a apreciat că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 25 raportat la art. 260 alin. 1, cu aplicarea art. 33 lit. a şi art. 34, art. 29 alin. 1 Cod penal.
Faptele descrise în rechizitoriu au fost reţinute pe baza procesului verbal de sesizare din oficiu, a declaraţiei martorilor S C, L R, L P ,P M şi a declaraţiei martorilor date în dosarul având ca obiect infracţiunea de luare de mită.
În faza de judecată instanţa a procedat la audierea inculpatului, a martorilor CV, L P D, L R şi S C.
În declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că martorul L a încercat să-l determine să ia mită – două bancnote de 50 lei, iar martorul Stoica i-a cerut inculpatului, vin pentru botez.
Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut în fapt, că în data de 15.01.2008, martorul S C, fiind audiat de către procuror a declarat că inculpatul H L a solicitat martorului L R suma de 250 lei pentru a nu i se întocmi dosar penal pentru furt.
În faţa instanţei de judecată, acelaşi martor a revenit asupra declaraţiei date, arătând că inculpatul nu a solicitat vreo sumă de bani iar martorul L R nu a oferit acestuia bani.
La rândul său, martorul L R a încercat să-şi schimbe declaraţia dată în faza de urmărire penală însă acesta a revenit susţinându-şi , declaraţia dată anterior.
Cu privire la motivele care l-au determinat să procedeze în acest fel, martorul L a arătat că, după ce dosarul având ca obiect luarea de mită a ajuns în instanţă a fost căutat de inculpat pentru a fi determinat să-şi schimbe declaraţia dată, în sensul de a fi favorabilă inculpatului . În acest sens, inculpatul a propus martorului bani şi plata unei zile de lucru ( 50 lei).
Aceeaşi, poziţie este exprimată de martor şi, în faza de judecată când martorul a arătat că, în ziua procesului de fond, în curtea tribunalului, inculpatul a cerut martorilor să declare că banii au fost daţi cu titlu de împrumut şi nu ca mită, inculpatul promiţând martorului că în va cumpăra o maşină sau un televizor tip plasmă.
Declaraţia martorului este confirmată şi de martora L P D, soţia martorului , care a asistat la discuţia purtată între inculpat şi martori, în care inculpatul a cerut martorului L R să declare faptul că banii primiţi au reprezentat un împrumut restituit, promiţându-se martorului bani pentru acest ajutor şi o masă la restaurant.
La rândul său, martorul SC a declarat în faţa instanţei de judecată că, în ziua procesului, inculpatul a discutat cu martorul L şi S în sensul că martorii, în declaraţiile pe care le vor da, să dea vina pe procuror pentru aceea infracţiune de dare de mită, arătând că inculpatul i-a cerut să nu spună adevărul la proces iar inculpatul se va recompensa după ce se va termina cu bine procesul
Martorul C V a învederat faptul că inculpatul le-a cerut martorilor să aibă grijă ce vor declara la proces, fără a putea preciza conţinutul discuţiilor ulterioare purtate de inculpat.
Toate aceste declaraţii de martori înlătură apărarea inculpatului potrivit căruia fapta nu există, probând astfel existenţa faptei şi vinovăţia inculpatului.
În consecinţă, fapta inculpatului de a determina pe martorul S C să facă afirmaţii mincinoase, cu ocazia audierii acestuia în dosar nr. x/2008 al Tribunalului Sibiu, cu privire la împrejurări esenţiale asupra cărora martorul a fost întrebat ( infracţiunea de luare de mită) întruneşte elementele constitutive ale instigării la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal faptă pentru care tribunalul a aplicat acestuia o pedeapsă de 2 ani închisoare.
De asemenea, fapta inculpatului de a instiga pe martorul L R să declare în mod mincinos în dosar nr. x/2008 al Tribunalului Sibiu, faptă neurmată de executare, deoarece martorul a revenit în cursul declaraţiei şi a relatat adevărul, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare neurmată de executare, la infracţiunea de mărturie mincinoasă, faptă prev. de art. 29 alin. 1 Cod penal, art. 260 alin. 1 Cod penal, faptă pentru care instanţa a aplicat acestuia o pedeapsă de 1 an închisoare.
La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prev. pentru faptele săvârşite ( închisoarea de la 1 la 5 ani) gradul de pericol social ridicat al faptei ( comisă de un organ de cercetare penală , în cadrul unui proces penal, cu scopul de a evita tragerea la răspunderea penală a inculpatului) dar şi persoana inculpatului ( care nu are antecedente penale dar care a negat constant săvârşirea tuturor faptelor pentru care a fost cercetat).
În baza art. 33 lit. a, art. 34 Cod penal inculpatul a fost condamnat sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 cod penal s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a şi lit. b Cod penal, tribunalul apreciind că, faţă de natura faptei săvârşite ( infracţiunea care împiedică înfăptuirea justiţiei( de gravitatea acesteia şi de persoana inculpatului, acesta nu prezintă garanţii morale pentru a-şi exprima părerea asupra modului de conducere a ţării şi nu poate ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate, dat fiind faptul că aceasta este de 2 ani, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia, motiv pentru care, în baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani pe o durată de 4 ani ce constituie termen de încercare în condiţiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 350 C.p.p. s-a atras atenţia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prev. de art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 C.p. s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.
Judecătoria Pașcani
Mărturie mincinoasă. Renunţarea la aplicarea pedepsei.
Curtea de Apel Alba Iulia
Mărturie mincinoasă. Cauza de nepedepsire reglementată de art. 260 al. 2 Cod penal. Cauza de reducere a pedepsei prevăzută de al. 3 al art. 260 Cod penal. Diferenţe. Momentul la care intervine retragerea mărturiei mincinoase.
Judecătoria Câmpulung
Fara titlu
Tribunalul Satu Mare
Contestaţie admisă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de control judiciar, în considerarea faptului că procedura de comunicare cu inculpatul a copiei certificate a rechizitoriului nu a fost legal îndeplinită
Judecătoria Tecuci
Mărturie mincinoasă – art.273 alin.1 CP