Contestaţie la executare

Prin contestatia la executare înregistrata sub numar 1358/ 740/ 2011 la judecatorie, astfel cum a fost precizata , contestatorul S. I. a solicitat instantei ca în contradictoriu cu intimatii I. E. si SC A. O. SRL  sa dispuna anularea formelor de executare silita în dosarul executional nr. 28/2009 al BEJ H. S. C. si suspendarea executarii silite.

Au fost solicitate si cheltuieli de judecata.

În fapt, contestatorul a aratat ca debitoarea SC A. O. SRL nu mai exista , fiind radiata din Registrul Comertului la data de 13.10.2010.Cu toate acestea , executorul judecatoresc a intrat în curtea socrului contestatorului , în mod abuziv, si a pus sechestru pe mai multe bunuri.

Cu ocazia concluziilor pe fond, contestatorul a precizat ca  bunurile sechestrate sunt proprietatea sa.

În drept, au fost invocate dispozitiile art.399 si art. 401 C.pr.civ.

Prin întâmpinarea depusa la dosar ( fila 14) , intimata I. E. a solicitat respingerea contestatiei, precizând ca , de foarte mult timp, contestatorul, în calitate de administrator al SC A. O. SRL , refuza sa execute datoria fata de aceasta intimata.

Intimata SC A. O. SRL nu a depus întâmpinare.

Au fost depuse la dosar urmatoarele înscrisuri: proces-verbal de sechestru din data de 10.02.2011, certificat de radiere si certificat constatator nr. 46520/ 27.10.2009 emise de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul T., procura autentificata sub numar 5144/ 26.11.2004 de notar public C. R.

A fost atasat dosarul nr. 2124/ 740/ 2009 al Judecatoriei A.

Analizând probatoriul administrat în cauza, instanta a retinut urmatoarele:

Prin încheierea civila nr. 400C /17.06.2009 pronuntata de Judecatoria Alexandria în dosarul nr. 2124/ 740/ 2009 , a fost încuviintata executarea silita în dosar executional nr. 28/2009 al BEJ H. S. C., la cererea creditoarei I. E. împotriva debitoarei SC A. O. SRL , în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2767/ 15.12.2008 pronuntata de Judecatoria Alexandria în dosarul nr. 3219/740/ 2007.

Prin sentinta civila susmentionata, ramasa irevocabila la data de 03.04.2009 , debitoarea a fost obligata la plata sumei de 456, 92 lei, reprezentând lipsa de folosinta provocata reclamantei în ultimii 3 ani pentru terenul de 476 mp, suma de 176, 32 lei lunar, de la data introducerii actiunii, reprezentând lipsa de folosinta pentru 551 mp , si 600 lei cheltuieli de judecata.

A fost întocmit procesul-verbal de executare silita din data de 12.06.2009 , conform caruia debitoarea trebuie sa achite suma de 5.784, 26 lei.

În cererea de executare silita, înregistrata la data de 09.06.2009 , a fost indicata suma de 4.935,96 lei, suma care a fost actualizata la data de 31.12.2009 la 5.955,04 lei( fila 47).

În cursul executarii silite, respectiv la data de 13.10.2009, debitoarea SC A. O. SRL  a intrat în dizolvare si a fost lichidata, în baza cererii asociatului unic Stoica Ion.

Prin încheierea nr. 2906/ 13.10.2009 , Judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului Teleorman a admis raportul de repartizare a activului ramas în urma lichidarii, fiindu-i atribuite  contestatorului mai multe bunuri , printre care tractoare U 650 , presa de ulei si alte bunuri.

La data de 10.02.2011 , executorul judecatoresc s-a deplasat la fostul sediu al debitoarei SC A. O. SRL , în localitatea B. , unde a gasit pe socrul contestatorului, dl. F.M., care a declarat ca nu se opune executarii. În acest context  , executorul judecatoresc a sechestrat mai multe bunuri, respectiv : una remorca având atasat un bazin de 5 tone din fibra de sticla , utilizat pentru transportul de ulei combustibil; un bazin din fibra de sticla , una remorca de 5 tone, una masina uruiala defecta , una presa de ulei defecta.

În procesul-verbal de sechestru, executorul a consemnat ca , în termen de 10 zile, trebuie achitat debitul, în caz contrar bunurile se vor scoate la vânzare prin lichidator.

Conform art.233 alin.4 din Legea nr.31/1990, societatea îsi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pâna la terminarea acesteia.

Potrivit art.235 alin.1 din Legea nr.31/1990, în societatile cu raspundere limitata , asociatii pot hotarî, odata cu dizolvarea, si modul de lichidare a societatii , daca asigura stingerea pasivului sau regularizarea acestuia în acord  cu creditorii.

Din dispozitiile legale susmentionate rezulta obligatia de a achita datoriile  SC A. O. SRL , inclusiv cele catre intimata I. El., înainte de lichidarea societatii, dar la dosar nu exista o dovada ca  au fost respectate aceste dispozitii.

Pe de alta parte, din dispozitiile art.237 alin.10 din Legea nr.31/1990, rezulta ca bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului revin actionarilor.

 Coroborând dispozitiile art.233 alin.4, art.235 alin.1 si art.237 alin.10 din Legea nr.31/1990 , instanta a retinut  obligatia asociatului unic Stoica Ion de a achita datoriile SC A. O. SRL .

Pe de alta parte, pentru ca la dosar nu s-a depus borderoul anexat la Raportul de lichidare a firmei susmentionate , pentru a identifica toate bunurile ce au revenit asociatului unic dupa lichidare, iar bunurile sechestrate de executor se aflau în la fostul sediu al acestei firme, în posesia domnului F. M., care a declarat ca nu se opune executarii, instanta apreciaza ca în speta nu s-a dovedit ca bunurile sechestrate sunt proprietatea contestatorului, astfel ca acesta nu a dovedit o vatamare adusa prin formele de executare emise în dosar executional nr. 28/2009 al BEJ H. S. C.

 Având în vedere cele de mai sus , în temeiul art. 1169 Cod civil si art. 399 C.pr.civ., instanta , prin sentinta civila nr. 1944/3.06.2011 a respins ca neîntemeiata prezenta contestatie la executare silita.

 Vazând dispozitiile art. 403 alin.3 C.pr.civ., instanta a respins  cererea de suspendare a executarii silite, deoarece contestatorul nu a achitat cautiunea stabilita de instanta la data de 06.05.2011 , în cuantum de 578 lei.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal a declarat recurs recurentul Stoica Ion, criticînd sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie, conform art. 304 pct. 7 si pct. 9 Cod procedura civila.

A aratat în motivarea recursului sau, ca, în mod gresit prima instanta a respins contestatia la executare formulata de catre acesta cu motivarea ca el trebuie sa suporte pasivul debitoarei radiate SC A. O. S, fiind încalcate dispozitiile legii societatilor comerciale, conform careia, raspunderea administratorului societatii cu raspundere limitata este antrenata doar în limita capitalului social, inclusiv în cazul SRL cu asociat unic.

Sentinta este netemeinica si nelegala si pentru ca s-a pronuntat în contradictoriu cu o persoana juridica care si-a încetat existenta, prin radierea ei, astfel cum rezulta din evidenta ORC T. Conform art. 40 din Decretul 31/1954, societatea dizolvata nu mai exista din punct de vedere juridic , neavînd personalitate juridica si nici patrimoniu propriu, fiind deci lipsita de capacitatea de a sta în proces.

Dupa ramînerea definitiva a încheierii de dizolvare, fostul administrator /asociat nu mai poate fi facut raspunzator pentru societate, atîta timp cît nu exista o hotarîre judecatoreasca prin care sa se fi dispus antrenarea raspunderii administratorului, promovata pe cale distincta, în cadrul procedurii de lichidare.

A criticat hotarîrea si pentru aceea ca, recurentul nu are calitatea de debitor în raportul executional existent, între I. E. si fosta SC A. O. SRL, împotriva sa si a patrimoniului sau neexistînd un titlu executoriu, în temeiul caruia sa fi fost încuviintata executarea silita.

Titlul existent, anume sentinta civila nr. 2767/15.12.2008, a Judecatoriei Alexandria nu îi este opozabila, vizînd raporturi juridice între alte persoane.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei recurate si pe fond, admiterea contestatiei la executare si anularea formelor de executare.

Fata de recursul declarat, creditoarea intimata I. E. a formulat întîmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat, întrucît în mod corect prima instanta a constatat ca, activul ramas în urma lichidarii societatii a fost preluat de unicul asociat S. I. Conform dispozitiilor legale, acesta avea obligatia de a achita datoriile SC A. O. SRL, inclusiv cele catre intimata, înainte de lichidarea societatii, însa aceste dispozitii legale nu au  fost respectate. Din certificatul de la dosar, rezulta ca bunurile ce au apartinut societatii au fost atribuite unicului asociat S. I.

La dosarul cauzei, a fost depusa, cu titlu de practica judiciara în materie, decizia civila nr. 381 R/13.03.2007 a Curtii de Apel Bucuresti.

Examinînd recursul declarat în cauza, prin prisma motivelor invocate, avînd în vedere probele care s-au administrat în cauza si sustinerile partilor, instanta de recurs apreciaza ca este neîntemeiat.

Ca urmare a probelor administrate în cauza, a rezultat, asa cum a retinut si prima instanta, ca, prin încheierea nr. 2906/13.10.2009 a Judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului, s-a admis cererea formulata de A. O. SRL , s-a dispus radierea acestei societati si s-a admis raportul de repartizare a activului,ramas ca urmare a lichidarii societatii, în sensul ca, toate bunurile ce au ramas de la societate, anume bunuri imobile-terenuri intravilane si constructii, precum si autoturisme, au fost atribuite asociatului unic, Stoica Ion.

Anterior radierii, a avut loc procedura de lichidare a societatii, din raportul de lichidare nr. 6/8.10.2009, încheiat de lichidatorul L. SPRL, rezultînd ca, toate bunurile societatii s-au atribuit asociatului unic, întrucît SC A., nu mai are de achitat obligatii la bugetul consolidat al statului, nici creante certe, lichide si exigibile catre alti creditori.

Instanta de recurs constata ca, mentiunile din raportul de lichidare nu sunt conforme cu realitatea întrucît, în chiar perioada lichidarii , debitoarea SC A.O., se afla în procedura executarii silite, la data de 22.06.2009, fiind somata în dosarul de executare nr. 28/2009, deschis la executorul judecatoresc H. S. , sa plateasca creditoarei I. E., creanta în valoare de 5.784,26 lei, rezultînd din sentinta civila nr. 2767/15 decembrie 2008 a Judecatoriei A., ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 239R/3 aprilie 2009 a Tribunalului Teleorman.

Asa cum în mod corect a retinut prima instanta, potrivit dispozitiilor art. 235 alin. 1 din Legea 31/1990, în societatile cu raspundere limitata, asociatii pot hotarî , odata cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii, daca asigura stingerea pasivului sau regularizarea acestuia în acord cu creditorii. Cu ocazia lichidarii, însa, debitorul în cauza, în calitate de asociat al SC A., a ignorat datoria pe care o avea catre creditoarea I. E., preluînd toate bunurile societatii si declarînd lipsa oricaror alte datorii.

Potrivit dispozitiilor art. 237 alin. 10 din Legea 31/1990, bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului revin actionarilor.

În consecinta, instanta de recurs apreciaza ca, în mod corect prima instanta a obligat fostul asociat, debitorul S. I. sa plateasca datoria societatii catre creditoarea S. E., atîta vreme cît, în urma lichidarii societatii, bunurile au revenit acestuia si atîta vreme cît nu a respectat dispozitiile legale cu ocazia lichidarii, declarînd societatea libera de datorii , desi aceasta era supusa executarii silite.

Ca atare, critica recurentului potrivit careia în cadrul societatilor cu raspundere limitata, asociatii raspund doar în limita capitalului social, este nefondata, în mod corect instanta antrenînd raspunderea sa pentru întreaga datorie, data fiind eludarea dispozitiilor legale în materia lichidarii societatilor, cu buna stiinta de catre recurent.

Critica referitoare la faptul ca, sentinta s-a pronuntat în contradictoriu cu o persoana juridica care si-a încetat existenta,  respectiv SC A., radiata din Registrul Comertului, desi strict formal este întemeiata, nu poate conduce la schimbarea solutiei pronuntate, întrucît, prin sentinta recurata nu s-a dispus nimic în privinta acestei societati, instanta respingînd contestatia la executare formulata de catre debitorul S. I., în nume personal. Aceasta societate a fost introdusa în cauza, ca urmare a faptului ca recurentul debitor S. I. a învederat instantei de fond faptul ca, nu el este debitor în raportul executional ci SC A., în realitate însa, executarea silita facîndu-se asupra bunurilor sale.

Critica referitoare la faptul ca, recurentul nu este debitor, neexistînd împotriva sa un titlu executoriu, astfel încît , în mod gresit sunt urmarite bunuri care îi apartin, este apreciata, de asemenea, ca nefondata, întrucît, asa cum s-a aratat mai sus, acesta a preluat bunurile societatii radiate, SC A., al carei asociat unic a fost, în conformitate cu dispozitiile art. 237 alin. 10 din Legea 31/1990 iar potrivit art. 235 alin. 1 din aceeasi lege, acesta nu a stins  pasivul înainte de lichidarea societatii, preluînd toate bunurile acestei societati, înainte de a fi îndestulati creditorii.

Ca atare, fata de considerentele expuse, instanta de recurs apreciaza ca, în mod corect prima instanta a respins contestatia la executare formulata de catre debitorul S. I., astfel încît, în conformitate cu dispozitiile art. 312 alin.1 C.p.c., va respinge recursul declarat ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare