Conflict de drepturi -tichete de masă –personal contractual

Dosar nr.2528/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 56

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2279/88/2008, reclamanţii …., au chemat în judecată Autoritatea de Sănătate Publică Tulcea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la plata sumelor de bani reprezentând: suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în porocent de 25% din salariul de bază, retroactiv, respectiv din data de 01.01.2004 până la data pronunţării hotărârii, sume actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului, până la data efectuării plăţii efective în funcţie de data angajării, pentru funcţionarii publici nominalizaţi şi contravaloarea tichetelor de masă pentru toţi salariaţii (funcţionari publici şi personal contractual) potrivit Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, începând cu anul 2005 şi până la data pronunţării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

În motivare s-a arătat că, suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare sunt prevăzute de art.31 alin.(1) lit.c) şi d) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, articol de lege care arată că: Pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:

a) salariul de bază;

b) sporul pentru vechime în muncă;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare.”

S-a mai arătat că, potrivit art.1 din Legea nr.142/09.07.1998, salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi a celorlalte persoane juridice şi fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă denumite angajatori, pot primi o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unităţile din sectorul bugetar şi în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.

 În baza art.41 alin.2 din Constituţia României, salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii, iar măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de lucru al femeilor şi tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi în alte situaţii specifice.

 Precizează reclamanţii că,, faptul că Legea nrf.142/1998 prevede posibilitatea acordării tichetelor de masă fără să stabilească obligativitatea acordării acestora în sarcina angajatorului, nu înseamnă în mod automat că petenţii nu au dreptul la asemenea tichete deoarece la acordarea acestora se ţine seama de caracterul şi natura lor şi anume ca măsuri de protecţie ale salariaţilor pentru asigurarea securităţii muncii şi a unor condiţii optime la locul de muncă, având drept scop asigurarea hranei zilnice şi compensarea unor cheltuieli suplimentare şi nicidecum de caracterul facultativ al acestora.

 În drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art.31 alin.(1) lit.c) şi d(; art.109 din Legea nr.188/1999 republicată, art.38 şi 39 din Legea nr.53/2003 şi prevederilor art.1 alin.(1) şi (2) din Legea nr.142/1998.

 Au fost depuse la dosarul cauzei: tabele, extras din C.C.M. la Nivel Naţional pentru anii 2005-2007 şi 2008 – 2010; adresa nr.6458/2008 şi precizări.

 În şedinţa publică din data de 9 oct.2008, instanţa a pus în discuţie disjungerea cauzei în ceea ce priveşte personalul contractual care a solicitat obligarea pârâtei doar la plata c/val. tichetelor de masă, de cererea formulată de către funcţionarii publici.

 Ca urmare a disjungerii cererii, s-a format dosarul  nr.2528/88/2008.

 Faţă de excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, instanţa reţine că, potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958:

 „Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art.3 din acelaşi decret „termenul de prescripţie este de 3 ani”.

 Art.283 lit.c din C.muncii prevede că, cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariaţi.

 Având în vedere că reclamanţii solicită c/val. tichetelor de masă pentru perioada 1 ian.2005 – 21 ian.2009, iar cererea de chemare în judecată au formulat-o la data de 1.09.2008, instanţa urmează a admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respinge cererea privind acordarea drepturilor (c/val.tichetelor de masă) pentru perioada 1.01.2005 – 1.09.2005 pentru intervenţia prescripţiei dreptului la acţiune.

 Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 „Salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane  juridice sau fizice care încadrează personal, prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite angajator, pot primi alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportate integral  pe costuri din angajator”, iar potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol „tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau ale bugetelor locale  şi în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru celelalte categorii de angajatori”.

Rezultă deci, că Legea nr. 142/1998 nu stabileşte în mod imperativ obligaţia angajatorului de a acorda acest drept ci constituie doar o posibilitate, lăsând la latitudinea angajatorului care, în limita disponibilităţilor bugetare să acorde sau nu această bonificaţie.

Art. 40 din Legea nr. 511/204 – legea bugetului de stat pe anul 2005 prevede că: „În bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate  pe lângă  unele instituţii publice, cu excepţia  instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât  în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinaţie”.

În art. 24 din Legea n r.379/2005 legea bugetului de stat pe anul 2006 se prevede că : În bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă unele instituţii publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă”.

Art. 3 din O.U.G nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal, statuează că „Instituţiile publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite prin legea privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, şi prin Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, indiferent de sistemul de finanţare şi de sub ordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă  instituţii publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007”.

Pentru anul 2008, O.U.G. nr. 90/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate reglementează în domeniul cheltuielilor de personal, la art. II prevede că: „Instituţiile publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2008 personalului din cadrul acestora”.

Inclusiv Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2005 – 2006 la ar. 41 (2) şi Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2007 – 2010 la art. 42 (23) prevăd că tichetele de masă se acordă conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor.

Ori, Legea nr. 142/1998 prevede posibilitatea acordării tichetelor de masă fără să stabilească în sarcina angajatorului obligativitatea acordării acestora, dispoziţiile art. 1 din prezenta lege nu instituie o obligaţie pentru angajator, ci lasă la aprecierea acestuia acordarea/neacordarea tichetelor de masă în  funcţie de posibilităţile economico-financiare reale de care dispune.

Pentru ca tichetele de masă să poată fi acordate trebuie ca în buget să fie prevăzute sume cu această destinaţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 14/18 februarie 2008 s-a pronunţat în recursul în interesul legii formulat de către Procurorul General referitor la acordarea acestor beneficii procurorilor, judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, funcţionarilor publici, precum şi personalului contractual din cadrul instanţelor şi parchetelor, în sensul că „Dispoziţiile art. 1 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocaţia individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate şi funcţionarilor publici, iar pentru personalul contractual  din cadrul instanţei şi parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocaţie, ce se poate realiza doar în condiţiile în care angajatorul are prevăzută în buget sume cu această destinaţie şi acordarea acestora a fost negociată prin contracte colective de muncă”.

 Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a respinge cererea privind acordarea drepturilor (c/val.tichetelor de masă pentru perioada 1.10.2005 – 21.01.2009, ca nefondată.

1

Domenii speta

Spete similare