Divorţ cu copii - reîncredinţare minor

Dosar nr. 622/253/2008

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ NR. 3

Şedinţa publică din 14 ianuarie 2009

Asupra apelului civil de faţă;

Prin acţiunea civilă legal timbrată , si înregistrată la această instanţă sub nr. 622/253/24 iulie 2008 , reclamantul GG  a chemat în judecată civila pe parata GM solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei părţilor din vina exclusivă a pârâtei , aceasta să revină la numele avut anterior căsătoriei , iar minorul GG  născut …………. sa-i fie încredinţat spre creştere si educare.

Prin cererea reconvenţională formulata , GM a solicitat desfacerea căsătoriei, din vina reclamantului – pârât si să-i fie ei încredinţat spre creştere si educare minorul GG .

Părţile s-au căsătorit la 28 septembrie 2001 si din căsătoria lor a rezultat minorul GG  , ns. la 19 august 2005.

Neânţelegerile dintre părţi s-au datorat pe de o parte reclamantului care în perioada în care locuiau împreună pe fondul consumului de alcool făcea scandal si chiar a lovit-o pe pârâtă.

De comun acord , în urmă cu doi ani si jumătate , pârâta a plecat în Italia în ideea de a câştiga bani cu care să termine casa. In primele cinci luni a trimis bani cu care reclamantul a făcut uşi si un gard , însă ulterior constatând că acesta consuma banii mai mult pe băutură a refuzat să mai trimită bani. Mai mult a cunoscut un italian cu care a închegat o relaţie si cu care de altfel trăieşte si în prezent.

Pe acest fond , părţile au întrerupt legăturile si potrivit cererii reclamantului si pârâtei relaţiile dintre ei sau rupt definitiv.

Situaţia de fapt aşa cum a fost mai sus reţinută, este dovedită în cauză cu acţiunea reclamantului, cu cererea reconvenţională a pârâtei , cu certificatul de căsătorie aflat în original la dosar si cu declaraţiile martorilor II  si Popicencu Mihaela propuse de reclamant si SI  si SV , propuşi de pârâta.

Prin sentinţa civilă nr.634 din 22 octombrie 2008 Judecătoria Măcin a admis în parte acţiunea  principală având ca obiect divorţ cu minori, formulată de reclamantul-pârât GG  domiciliat în sat C,com. ……..,jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă GM , domiciliată în. ……..Tulcea, a admis cererea reconvenţională formulată de pârâta – reclamantă GM, împotriva reclamantului –pârât GG , a desfăcut căsătoria părţilor încheiată la 28 septembrie 2001 şi trecută sub nr.7 din aceiaşi dată în Registrul de stare civilă al Primăriei…………., din vina ambilor soţi.

După rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, pârâta-reclamantă GM a revenit la numele avut anterior căsătoriei acela de - S

A încredinţat pârâtei-reclamante  GM  spre creştere şi educare pe minorul GG , născut la 19 august 2005.

A obligat pe reclamantul-pârât GG  să plătească o pensie lunară de 100 lei în favoarea minorului, cu începere de la data pronunţării hotărârii şi până la majoratul minorului, adică, 19 august 2023.

Pentru a se pronunţa în acest sens, prima instanţă a reţinut că aşa cum s-a reţinut mai sus, din căsătoria părţilor a rezultat minorul GG , născut la 19 august 2005 si care după plecarea pârâtei – reclamante  în Italia a rămas la reclamantul - pârât.

Din declaraţiile martorilor II  si PM  , rezulta ca parata – reclamanta GM  în primele luni după plecarea în Italia a trimis bani pentru întreţinerea copilului pentru ca ulterior să nu mai trimită. Si mai arata martorele ca în aceste condiţii singurul care sa ocupat de copil a fost tatăl acestuia.

Când a venit în ţară de sărbători , atunci pârâta i-a cumpărat copilului un brad , dulciuri si îmbrăcăminte.

Martora II  arata ca în prezent reclamantul din cele cinci camere , are mobilate doua în care trăieşte cu minorul.

Martorii Secrieru Iordan si Secrieru Victoria arata ca într-adevăr de la plecarea pârâtei în Italia minorul a rămas cu reclamantul , însă de câte ori mama copilului a venit în ţară nu a reuşit să ia legătura cu copilul întrucât GG  ia spus ca poate să vadă copilul la el acasă după ora zece seara.

Aceeaşi martori mai arata ca reclamantul trăieşte împreună cu copilul în două camere si că atunci când vine beat se culcă si el si copilul pe jos.

Martorii mai arată ca în prezent parata GM în Italia are condiţii bune având grijă de o bătrână la care si locuieşte , si că această bătrână este de acord ca si copilul pârâtei sa locuiască cu ei.

La dosar s-a mai depus o declaraţie a familiei P… din care rezultă că într-adevăr din 1 august 2006 GM are grijă de o femeie în vârstă de 81 ani , că aici are condiţii si pentru pârâtă si pentru copilul acesteia.

În cauză s-au efectuat si referate de ancheta socială si din referatele întocmite,rezultă ca reclamantul are condiţii mai bune de creştere a minorului decât bunicii materni.

La încredinţarea minorului , instanţa are sarcina de a observa în funcţie de vârsta copilului  unde acestuia îi pot fi asigurate condiţiile cele mai bune , unde se poate bucura de căldură si afecţiunea părinţilor care dintre părinţi în prezent si pentru viitor îi pot asigura un mediu propice pentru dezvoltare.

Sub acest aspect , deşi minorul de la vârsta de 9 luni trăieşte cu tatăl , se poate observa că atunci când acesta găseşte câte un loc de munca , copilul rămâne nesupravegheat , ba mai mult atunci când reclamantul mai este si sub influenţa băuturilor alcoolice situaţia copilului poate deveni alarmantă.

Cel puţin din declaraţia martorilor propuşi de pârâtă , rezultă că intenţia cesteia este de a-şi lua copilul în Italia unde din minimum de probe administrate (declaraţii martori si declaraţia tradusa a familiei din Italia ) sunt condiţii de creştere si îngrijire.

Pe de alta parte , având în vedere că din probe rezultă că reclamantul are scăpări în supravegherea copilului si în aceste condiţii nu-i poate asigura căldura si afecţiunea părintească pe care la această vârstă fragedă i-o poate asigura mama , instanţa  a apreciat că este în interesul minorului ca acesta să-i fie încredinţat mamei.

Avându-se în vedere prev. art. 86 Cod familie rap. la art. 42 Cod familie instanţa a obligat pe reclamantul – pârât la plata unei pensii lunare în favoarea minorului  cu începere de la data pronunţării hotărârii si până la majoratul minorului adică 19 august 2023. Cuantumul pensiei de întreţinere se va stabili în conformitate cu art. 94 cod familie si în funcţie de venitul minim pe economie întrucât reclamantul – pârât nu realizează venituri.

Împotriva acestei sentinţe civile în termen legal a declarat apel  reclamantul-pârât GG  criticând hotărârea ca netemeinică şi nelegală.

S-a susţinut de către apelant că în mod greşit prima instanţă a dispus desfacerea căsătoriei din vina ambilor soţi, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că deteriorarea relaţiilor de familie s-a produs din culpa pârâtei iar în ceea ce priveşte pe minorul GG , instanţa trebuia să aibă în vedere interesul superior al minorului, atunci când a dispus încredinţarea acestuia către pârâta – reclamantă, întrucât apelantul prezintă garanţii materiale şi morale pentru creşterea şi educarea minorului, în comparaţie cu cele oferite de pârâtă, există o relaţie afectivă puternică între reclamant şi minor, astfel încât se solicită modificarea acestei măsuri în sensul de a se încredinţa minorul apelantului.

De asemenea, s-a solicitat ca şi în ceea ce priveşte numele de familie purtat de către pârâtă în timpul căsătoriei, să se revină în sensul de a se dispune ca pârâta să poarte după divorţ numele avut anterior încheierii căsătoriei.

Intimata,  GM a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, hotărârea primei instanţe fiind temeinică şi legală.

Examinând sentinţa civilă atacată, în raport de motivele de netemeinicie şi nelegalitate invocate, tribunalul consideră că apelul este nefondat.

Instanţa de fond a apreciat în mod just cu privire la culpa ambilor soţi în destrămarea relaţiilor de familie, aşa cum aceasta a rezultat din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză.

Pe de o parte, reclamantul – apelant în perioada convieţuirii împreună, obişnuia să provoace scandaluri şi să-şi lovească soţia, pe fondul abuzului de alcool (declaraţia martorilor Siclieru Iondan şi SV  (filele 41 şi 42).

Pârâta-intimată pe de altă parte,  a intrat în relaţii de concubinaj în Italia cu un alt bărbat şi  nu s-a mai întors în ţară decât cu ocazia sărbătorilor de iarnă pentru a-şi vedea copilul, fără a mai dori continuarea relaţiilor de familie cu pârâtul (declaraţia martorelor II  şi PM  (filele 29, 31).

În ceea ce priveşte solicitarea apelantului ca pârâta să revină la numele de familie purtat înaintea căsătoriei, nici aceasta nu este întemeiată, având în vedere că  instanţa s-a pronunţat prin hotărârea atacată, asupra acestui capăt de cerere, dispunând ca, după rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, pârâta GM să revină la numele de familie avut anterior căsătoriei, acela de ………...

Referitor la măsura de încredinţare a minorului, instanţa  reţine că, în raport de disp. art.42 din Codul Familiei şi art.31 al.2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, la luarea acestei măsuri trebuie să fi avut în vedere în primul rând interesul superior al copilului.

Pentru determinarea acestuia, instanţa urmează să ţină seama de o serie de factori şi anume: posibilităţile materiale ale părinţilor, posibilităţile de dezvoltare fizică, morală şi intelectuală pe care minorul le poate găsi la unul dintre părinţi, vârsta copilului, comportarea părinţilor faţă de minor, sexul acestuia, starea de sănătate.

Ori din declaraţia martorilor audiaţi în cauză, coroborate cu referatul de anchetă socială, s-a apreciat în mod corect că nu este în interesul superior al minorului ca acesta să fie încredinţat tatălui, întrucât acesta deşi dispune de oarece condiţii de locuit, nu îşi dedică timpul său supravegherii şi îngrijirii minorului, este dezinteresat de soarta copilului, care stă mai mult pe la bunicii materni sau alte rude.

Pe de altă parte, din probele administrate de către intimata pârâtă, a rezultat că aceasta oferă condiţii materiale şi morale suficiente în vederea îngrijirii, creşterii şi educării minorului, în Italia, unde are un loc de muncă şi o locuinţă decentă.

Faţă de considerentele arătate, în tem. art.296 Cod proc.civilă se va respinge apelul ca nefondat şi se va păstra hotărârea atacată ca temeinică şi legală. 

1

Domenii speta

Spete similare