Rezoluţiune contract de închiriere

Dosar nr.3000/327/2007

DECIZIA CIVILĂ NR.52

Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2009

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tulcea sub nr.3000/327/2007 din 06 iunie 2007,  reclamanta ... a chemat în judecată pe pârâţii ... ... şi ... ... pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere aut.sub nr.1337/15.05.2000 de către Biroul Notarului Public ....

În motivarea cererii reclamanta a arătat că în anul 2000 a hotărât să le dea pârâţilor imobilul proprietatea sa format din locuinţă şi teren în suprafaţă de 3084 mp, situat în localitatea G pentru ca aceştia să o întreţină şi după moarte sa să facă toate cele de cuviinţă.

A mai arătat reclamanta că, pârâţii i-au spus că în act se va trece şi un preţ formal, deşi nu le-a cerut niciodată vreo sumă de bani.

Tot reclamanta a mai susţinut că după încheierea actului pârâţii au trecut pe la ea din ce în ce mai rar, dar nu le-a cerut să facă altfel deoarece ştia că au probleme. Dar atunci când ea a avut probleme de sănătate sau de aprovizionare pentru iarnă şi le-a cerut ajutorul cei doi nu numai că nu i-au acordat ajutor dar au început să-i vorbească şi urât.

S-a mai arătat că atunci când reclamanta şi-a fracturat piciorul şi a solicitat pârâţilor să o ducă la spital aceştia au refuzat, abandonând-o practic în locuinţa ei.

Soluţionând cauza, Judecătoria Tulcea, prin sentinţa civilă nr.457 din 25.02.2008, a respins cererea ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, prin contractul de întreţinere nr. 1337/15 mai 2000 reclamanta ... a înstrăinat pârâţilor ... ... şi ... ... imobilul situat în satul G, com. Valea Nucarilor, jud. Tulcea, pârâţii obligându-se în schimb la plata unui preţ de 5000000 lei vechi şi la întreţinerea reclamantei cu toate cele necesare traiului, iar după deces să se îngrijească de înmormântarea şi pomenirea sa.

Prin răspunsurile date la interogatoriu atât reclamanta cât şi pârâţii au fost de acord cu rezoluţiunea contractului de întreţinere, pârâţii însă cu condiţia ca reclamanta să le plătească toate cheltuielile efectuate până în prezent.

În cauză nu s-a dovedit însă că pârâţii nu au prestat reclamantei întreţinerea la care s-au obligat, împrejurare invocată ca motiv al rezoluţiunii.

În opinia instanţei, rezoluţiunea contractului este o sancţiune pentru neexecutarea contractului de către una din părţi, neexecutare care trebuie să fie dovedită de către cel care o invocă şi care nu poate fi suplinită de acordul celeilalte părţi.

În atare situaţie, nu s-a dovedit o neexecutare a obligaţie de întreţinere de către pârâţi.

A susţinut recurenta că este greşită aprecierea primei instanţe potrivit cu care rezoluţiunea contractului nu poate fi suplinită de acordul celeilalte părţi, deoarece se încalcă principiul voinţelor părţilor.

Mai mult, instanţa de fond face vorbire de rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, în condiţiile în care s-a solicitat rezilierea acestuia, reziliere care produce efecte numai pentru viitor.

În condiţiile în care pârâţii au arătat în răspunsurile la interogatorii, că sunt de acord cu desfiinţarea actului rezultă că aceştia nu au mai dorit ca obligaţia de întreţinere pe care şi-au asumat-o să mai existe în viitor, fapt care a fost ignorat de către instanţa de fond.

Pe cale de consecinţă, apelanta a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în totalitate a hotărârii instanţei de fond, în sensul admiterii acţiunii şi rezilierii contractului de vânzare-cumpărare.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile aduse acesteia tribunalul reţine că recursul este nefondat.

Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere este un contract nenumit, nefiind reglementat de codul civil, dar nici pus la îndoială, prinart.5 C.civ. fiind interzise numai convenţiile contrare ordinii publice şi bunelor moravuri.

Contractul de întreţinere este un contract cu titlu oneros, în temeiul căruia una din părţi transmite celeilalte proprietatea unuia sau mai multor bunuri în schimbul obligaţiei pe care aceasta şi-o asumă de a-i presta în natură, cele necesare traiului în tot timpul vieţii, fiind în acelaşi timp, şi un contract aleatoriu pentru că durata obligaţiei debitorului de a presta întreţinere este în funcţie de moartea creditorului „eveniment incert” în ce priveşte data survenirii lui (art.1635 C.civ.).

Prestarea întreţinerii reprezintă, în sarcina debitorului o obligaţie de a face, cu caracter strict personal, care în caz de neexecutare, determină rezoluţiunea contractului respectiv, potrivit art.1020 C.civ.

Aşa cum rezultă din  expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, în speţă tema pretenţiilor şi a probaţiunii vizează rezoluţiunea contractului de întreţinere, intervenită între părţile litigioase, pentru neexecutarea obligaţiilor ce incubă întreţinutei. În alţi termeni, reclamanta creditoare a întreţinerii invocând neexecutarea angajamentului asumat de către pârâţii-debitori ai întreţinerii prin contractul de întreţinere, intervenit între părţi a cerut rezilierea contractului în discuţie.

În atare situaţie, în mod judicios prima instanţă şi-a circumscris analiza cauzei întreruperii raporturilor dintre părţi dacă întreruperea îşi are baza în culpa întreţinuţilor (prin neexecutarea obligaţiei de întreţinere) sau în culpa beneficiarei întreţinerii (prin refuzul nejustificat de a  mai primi întreţinerea convenită) şi aceasta pentru că rezoluţiunea spre a cărei aplicare se extinde devine operantă numai atunci când una din părţi şi-a executat obligaţiile ce-i revin şi numai dacă neexecutarea îi este imputabilă pentru că nu şi-a îndeplinit obligaţia aşa cum statuează art.1020 şi 1021 C.civil.

În cauză, reclamanta nu a făcut dovada neîndepliniri obligaţiei pe care pârâţii intimaţi şi-au asumat-o prin contractul perfectat între părţi, susţinându-şi cererea numai pe baza acordului pe care aceştia şi l-au dat în sensul desfiinţării actului.

Ori acest acord a fost dat condiţionat de restituirea de către reclamantă a c/val. prestaţiilor pe care le-au efectuat în folosul acesteia, lucru pe care acesta nu a înţeles să ăl facă.

În aceste condiţii, nu se poate reţine că instanţa a încălcat voinţa părţilor prin neadmiterea acţiunii reclamantei.

Pe cale de consecinţă, urmează a respinge recursul ca nefundat şi a păstra ca legală şi temeinică hotărârea atacată.

1

Domenii speta

Spete similare