Reclamanta a făcut parte, în fapt, din această familie, chiar dacă procedura înfierii ei de către rudele tatălui firesc nu au fost finalizate şi, prin urmare, măsura stabilirii domiciliului forţat asupra rudelor sale s-a luat implicit şi în ceea ce ...

Sentinţă civilă 40/CA/2010 din 31.05.2010


Contencios administrativ

Sentinţă civilă

Acte ale autorităţilor publice

Reclamanta a făcut parte, în fapt, din această familie, chiar dacă procedura înfierii ei de către rudele tatălui firesc nu au fost finalizate şi, prin urmare,  măsura stabilirii domiciliului forţat asupra rudelor sale s-a luat implicit şi în ceea ce priveşte persoana sa.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. com., de cont. adm. şi fisc., s. nr. 40/CA/10 februarie 2010)

Prin acţiunea înregistrată reclamanta T. R. a chemat în judecată pe pârâta A.J.P.S. Bistriţa-Năsăud, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea deciziei nr. 02/09.l2.2008 şi să se emită o nouă decizie prin care să i se admită cererea formulată cu privire la atribuirea calităţii de beneficiar-titular al drepturilor prev. de DL nr.ll8/l990.

Prin încheierea pronunţată la termenul de judecată din 4.03.2009, instanţa a dispus disjungerea plângerii formulată de către reclamantă împotriva deciziei nr.2 din 9.l2.2008 emisă de intimata Comisia pentru punerea în aplicare a prev. DL ll8/l990, formarea unui nou dosar în temeiul disp.art.98 alin.4 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor aprobat prin HG nr. 387/2005.

Cauza a fost reînregistrată sub nr. 565/ll2/2009.

Analizând actele şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor, instanţa reţine în fapt următoarele:

Reclamanta TR prin cererea înregistrată sub nr. l835/ll.ll.2008 a solicitat intimatei să i se recunoască calitatea de beneficiar a drepturilor prevăzute de DL nr. ll8/l990, cerere la care a ataşat acte cu care a înţeles să-şi dovedească această calitate.

Prin Decizia nr. 2 din 09.l2.2008 emisă de Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială BN, Comisia pentru punerea în aplicare a prev. DL ll8/l990 a fost respinsă cererea formulată de petentă pentru stabilirea  calităţii de beneficiar în temeiul acestui act normativ.

In motivarea deciziei intimata concluzionează că petenta nu dovedeşte faptul că măsura domiciliului obligatoriu sau măsura strămutării a fost luată faţă de ea ori că s-ar afla în una din situaţiile prev. de art. l alin. l şi 2 din DL nr.ll8/l990.

Reclamanta a formulat plângere prealabilă împotriva deciziei nr. 2/2009 înregistrată la intimată sub nr. 35/2009 prin care a solicitat reanalizarea deciziei atacate, în sensul admiterii acesteia şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al drepturilor solicitate.

Prima adresa nr.35 din l0.02.2009, Direcţia de muncă şi incluziune  socială BN, răspunde reclamantei că urmare reexaminării, a constatat că decizia 2/2008 de respingere a stabilirii calităţii de beneficiar este temeinică şi legală, nefiind dat vreun motiv de modificare a acesteia şi indicând reclamantei calea de atac a acţiunii în anulare la instanţa de contencios administrativ.

Analizând întregul material probator ce s-a administrat în prezenta cauză precum şi în dosarul nr. 2909/112/2007 al Trib. BN acvirat, sub aspectul stării de fapt, instanţa reţine în fapt următoarele:

Reclamanta TR s-a născut la data de ……, aşa cum rezultă din copia duplicatului certificatului de naştere al reclamantei.

Reclamanta s-a căsătorit la data de …., dobândind numele actual de T.

Tatăl său S. V. a continuat să locuiască în Bucureşti şi a lucrat la IISE, potrivit adeverinţei, la IB Bechet Dolj în anul 1950, la IAS Vădeni în perioada 1957, precum şi la GAS M R Brăila, perioada în care mama reclamantei a fost casnică.

Rezultă cu certitudine din probatoriul administrat că începând cu data de l.05.l950 reclamanta se afla în grija şi sub autoritatea familiei S P şi soţia N, frate al părintelui natural al reclamantei, care au avut domiciliul în mun. Bucureşti şi care după naţionalizarea imobilului casă de locuit deţinut, au avut stabilit domiciliul obligatoriu în com. Lovrin, jud. Timiş. Acest fapt rezultă indubitabil din adeverinţa 3780 din 23.l0.2006 eliberată de Primăria com.Lovrin, în care se arată că în registrul agricol al localităţii, între anii l956-l958 figurează la pg.8 familia S P, ce desfăşura activitate la Staţiunea de Cercetări Agricole, compusă din S N soţie, născ. în l905 şi S R născ. în l948.

Prin urmare, deşi în prezenta cauză reclamanta nu a făcut dovada că ar fi fost înfiată de familia fratelui tatălui său, rezultă că aceasta făcea parte din familia S P, fiind apreciată ca atare chiar de autorităţile statului, dovada înscrierea sa în registrul agricol cum s-a arătat.

In susţinerea existenţei măsurii domiciliului obligatoriu impus reclamantei, ca membră a familiei S P şi N, este declaraţia numitului L A, autentificată sub nr.2225/9.l0.2006, care arată că reclamanta „a urmat cursurile şcolii primare din comuna Lovrin, jud.Timiş, având domiciliul obligatoriu împreună cu familia din anul l95l”.

De asemenea, prin declaraţia autentificată sub nr. l066/22.05.2008 numita L A a declarat că reclamanta începând din anul l950 „împreună cu familia adoptivă compusă din tatăl S P, născ. în l9l4 şi mama S N, născ. în l905, a fost strămutată din Bucureşti în urma naţionalizării casei pe care o avea undeva la F F”, şi că „după strămutare li s-a stabilit domiciliul obligatoriu în loc. Lovrin, jud. Timiş, necunoscând adresa exactă”.

Se reţine din adeverinţa nr. 2692 din 4.l0.2006 că numita S N a fost angajata Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă L în perioada l.05.l950 – 30.04.l958, conform listelor de plată din Arhiva unităţii.

In fine, potrivit adeverinţei de absolvire a studiilor nr. l465 din l9.ll.2009 eliberată de Grupul şcolar R P din loc. Lovrin, jud. Timiş, rezultă că reclamanta a absolvit învăţământul primar de 4 clase în loc. Lovrin, unde a fost înscris în clasa I-a a anului şcolar l954/l955 sub nr. 46 în registrul de înscriere şi unde a funcţionat până în clasa a IV-a, respectiv anul şcolar l957-l958.

In temeiul acestui material probator administrat, instanţa reţine în primul rând faptul că, faţă de familia S P şi N, autorităţile vremii au luat măsura stabilirii domiciliului forţat, după exproprierea imobilului deţinut în Bucureşti, în loc. Lovrin, jud. Timiş, începând cu l.05.l950 .

Reclamanta a făcut parte, în fapt, din această familie, chiar dacă procedura înfierii ei de către rudele tatălui firesc nu au fost finalizate şi, prin urmare,  măsura stabilirii domiciliului forţat asupra rudelor sale s-a luat implicit şi în ceea ce priveşte persoana sa. In acest sens sunt edificatoare atât declaraţiile martorilor Luca Ana, care o apreciază pe reclamantă ca fiind adoptată de către  fam. S P şi N şi arată că tuturor li s-a stabilit domiciliul obligatoriu în loc. Lovrin, jud. Timiş, declaraţia numitului L A, care confirmă faptul că reclamanta a urmat cursurile şcolii primare în această localitate, „având domiciliul obligatoriu împreună cu familia din anul l95l”, precum şi copia registrului agricol a localităţii, în care reclamanta figurează alături de S P şi N, ca făcând parte din familia acestora. 

Prin urmare, este lipsit de relevanţă faptul că reclamanta nu a făcut dovada luării măsurii stabilirii domiciliului forţat de către autorităţi în privinţa persoanei sale, atât timp cât a făcut dovada că această măsură a fost luată faţă de familia în a cărei componenţă făcea şi ea parte.

Pe de altă parte, nu pot fi primite susţinerile intimatei în sensul că petenta nu dovedeşte faptul înfierii sale de către numiţii S P şi N, invocând disp.art.47 şi 5l din Codul familiei, în sensul că un copil nu poate reclama o stare civilă contrară acelea care rezultă din certificatul de naştere şi folosirea stării civile conformă cu acest certificat. Aceasta deoarece, în prezenta cauză reclamanta solicită a se constata că este beneficiara drepturilor prev.de disp.DL ll8/l990, în calitate de titular, iar nu în calitate de moştenitor ai persoanelor asupra cărora a fost luată măsura stabilirii domiciliului obligatoriu.

Aşa fiind, în temeiul acestei stări de fapt, instanţa apreciază că măsura stabilirii domiciliului obligatoriu, faţă de familia S P şi N, a avut efect direct şi asupra reclamantei, care făcând parte din familia lor în fapt, iar nu ca urmare a înfierii, a suferit aceleaşi consecinţe ca fiind persoană persecutată din motive politice de dictatura instaurată începând cu 6 martie l945.

Faţă de cele mai sus arătate, instanţa constată că petenta în perioada l.05.l950 – 30.04.l958 s-a aflat în situaţia prevăzută de dispoziţiile art.l alin.l lit.d din DL nr.ll8/l990, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că este îndreptăţită să beneficieze de drepturile prev.de disp.art.4 alin.2 precum şi art.8 şi 9 din acelaşi act normativ, motiv pentru care, în temeiul art.l0 alin.5 din DL nr.ll8/l990, urmează a admite contestaţia formulată de către petenta reclamantă împotriva deciziei nr.2/09.l2.2008, care fi anulată.