Fond funciar

Pronunţând sentinţa civilă nr.292/28.04.2010, îndreptată prin încheierea din 13.05.2009, Judecătoria Podu Turcului a admis cererea formulată de reclamanţii T.A., Z.D., D.M., G.D., G.T., şi G.N., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău.

Au fost obligate pârâtele să dispună punerea în posesie a reclamanţilor cu suprafaţa de 2857 mp. situată în T 70, P.3701/1 şi suprafaţa de 1000 mp. situată în T. 94/3 Parcela 1 având amplasamentul în perimetrul 1,2,3,4,5,12,1 cu lăţimea la stradă de 40 mp. conform expertizei topocadastrale, parte integrantă din hotărâre, fiind obligate, de asemenea, la întocmirea corectă a schiţelor cadastrale şi la plata către reclamanţi a sumei de 500 lei constând în cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că la data de 21.02.1995, prin titlul de proprietate nr 109716, i s-a reconstituit autorului reclamantilor,  G.P., suprafata de 6,34, teren arabil.

In momentul reconstituirii dreptului de proprietate, schita a fost intocmita in mod eronat, astfel incat latimea terenului stapanit de reclamanti a fost stabilita la 23,4 m.

Din expertiza topocadastrala extrajudiciara rezulta  ca suprafata  de 2857 mp situata in tarlaua 70, parcela 3701/1 si suprafata de 1000 mp situata in tarlaua 94/3, parcela 1 vor avea amplasamentul in perimetrul 12345,12,1 cu latime la strada de 40 m  si nu cu latimea de 23,4 m, cum a fost stabilita in mod eronat prin schita intocmita de Comisia Locala S..

 Prin adresa atasata la fila 24 din dosar, Comisia locala S. a comunicat instantei ca diferentele  de suprafata rezultate din schita intocmita cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate se explica printr-o “asa-zisa rotunjire” a rezultatelor.

 Avand in vedere concluziile expertizei topocadastrale efectuata de expertul T.V., instanţa a admis acţiunea reclamanţilor si a dispus obligarea celor doua parate  la întocmirea corecta a schiţelor cadastrale privind suprafeţele de  2857 mp, situata in T 70, P3701/1 si de 1000 mp, situata in T 94/3, P 1, ca având amplasamentul  in perimetrul 1,2,3,4,5,12,1, cu lăţime la strada de 40 mp.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs, prin reprezentanţii săi legali, Comisia Judeţeană Bacău, solicitând modificarea hotărârii judecătoriei în sensul respingerii cererii privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, arătându-se în motivare că în componenţa comisiei intră şi reprezentanţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ai Direcţiei Silvică, ai Agenţiei Domeniilor Statului, ai Consiliului Judeţean, ai Administraţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare iar pe de altă parte, competenţa privind punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite să primească terenul şi completarea fişelor de punere în posesie aparţine Comisiei Locale S..

Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art. 52 din L.18/1991,  în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.

Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

Alineatul 3 al aceluiaşi articol stabileşte că prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.

În mod corect, deci, a obligat prima instanţă Comisia Judeţeană Bacău la plata cheltuielilor de judecată, aceste dispoziţii legale neputând rămâne fără aplicabilitate doar pentru că nu există nişte dispoziţii legale care să prevadă în mod expres cum se recuperează aceste cheltuieli, în condiţiile în care comisiile de fond funciar nu au patrimoniu propriu, iar în componenţa sa intră reprezentanţi ai mai multor instituţii, având în vedere că potrivit art.3 Cod civil judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate.

În altă ordine de idei, este adevărat că potrivit art. 5 din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au printre atribuţiile principale punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptăţite să primească terenul, completarea fişelor de punere în posesie a acestora, şi înmânarea titlurilor de proprietate (lit.i), însă art. 6 din acelaşi act normativ stabileşte şi atribuţiile comisiilor judeţene, astfel: asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a membrilor din comisia judeţeană (lit.b), validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare (lit.e). Instanţa va respinge ca nefondat recursul  declarat de  recurentă.

Domenii speta

Spete similare