Fond funciar

Pronunţând sentinţa civilă nr. 2030/24.02.2009 Judecătoria Bacău a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B. A. zis S. B. şi C.R. şi pe cale de consecinţă a respins acţiunea promovată de aceştia ca introdusă de persoane  fără calitate procesuală activă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primarului Comunei H. şi pe cale de consecinţă respinge  acţiunea promovată în contradictoriu cu acesta pentru lipsă de calitate procesuală pasivă şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.I. şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin aceeaşi sentinţă, judecătoria a disjuns capătul de cerere având ca obiect anulare titlu formulat de reclamanta T.V. în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală H., Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău, P.M., P.I. I., H.F. şi H.A., dispunând a se forma un nou dosar având ca obiect anulare titlu, care va primi un număr nou şi care rămâne spre soluţI.are aceluiaşi complet, cu termen de judecată la data de 24.03.2009, pentru când s-a dispus citarea reclamantei T.V. şi a pârâţilor Comisia locală H., Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău, P.M., P.I. I., H.F. şi H.A..

S-a luat act că pârâtul M.I. nu a solicitat cheltuieli de judecată.

  Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria, analizând cu prioritate excepţiile invocate, că:

Prin calitate procesuală se înţelege interesul îndreptăţit al unei

persoane de a cere concursul justiţiei, ce izvorăşte din încălcarea unui

drept propriu sau dintr-un raport – recunoscut de lege - de conexitate cu

acel drept.

Reclamanţii solicită, printre altele, completarea titlului de proprietate emis doar pe numele reclamantei T.V. cu numele acestora, întrucât au şi ei calitatea de moştenitori după defuncta B. M..

Potrivit art. 8, alin. 2 şi art. 11, alin. 1 din Legea nr. 18/1991, ceea ce este supus reconstituirii şi restituirii este terenul adus în cooperativa agricolă de producţie, iar art. 8, alin. 3, art. 11, alin. 3, art. 51 şi 13 din  Legea nr. 18/1991, republicată, prevăd că reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată în termenul prevăzut de lege, de fostul proprietar sau de către moştenitorii lui, calitatea de moştenitor  stabilindu-se pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii, iar moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor prin cererea pe care o fac comisiei. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată, pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

Analizând dispoziţiile legale sus enunţate, instanţa a apreciat că, în temeiul art. 13, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor moştenitorilor autorului, cu condiţia ca aceştia să fi formulat cerere de reconstituire, personal sau prin reprezentant.

Cu privire la cererea de reconstituire, aceasta poate fi formulată şi prin intermediul unui mandatar (comoştenitor sau o altă persoană), fiind posibilă şi existenţa unui mandat tacit, cu condiţia ca numele mandantului să fi fost trecut în cererea de stabilire a dreptului de proprietate.

În prezent, potrivit dispoziţiilor art. 11 din Regulament, cererea se formulează de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar, iar când sunt mai mulţi moştenitori, cererea se face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.

În cauză, titlul de proprietate nr. 119787/26.10.1999, a cărui modificare şi completare se solicită, s-a emis ca urmare a unei cereri de restituire formulată doar de reclamanta T.V., în calitate de moştenitoare a defunctei B. M..

Din adresa nr. 168/19.01.2009 a Comisiei Locale H. (fila 167 din dosar) a reţinut prima instanţă că reclamanţii B. A. şi C.R. nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi prin urmare, în mod corect TP nr. 119787/26.10.1999 a fost emis doar pe numele T.V., în lipsa îndeplinirii condiţiilor speciale prevăzute de legile fondului funciar, aceştia nejustificând calitatea de a solicita modificarea titlului, simpla vocaţie  la moştenire nefiind suficientă. Mai mult decât atât, în ceea ce îl priveşte pe reclamantul B. A., din declaraţia din 12.03.1968 (fila 108 din dosar), reiese că acesta a renunţat la cota ce i s-ar fi cuvenit în calitate de moştenitor după defuncta B. M., în favoarea surorii sale, reclamanta T.V..

Cu privire la solicitarea reclamanţilor B. A. şi C.R. de a se constata nulitatea absolută parţială a TP nr. 118919/31.08.1995 emis pe numele P.I. şi M. şi TP nr. 120397/11.10.2005 emis pe numele H.F. şi Ana cu privire  la suprafeţele de 2370 m.p., respectiv 1034 m.p., instanţa a reţinut că potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 ”nulitatea poate fi invocată  de primar, prefect, şi de alte persoane care justifică un interes legitim...” or,  în speţă, din probele administrate, nu reiese că reclamanţii pentru ar fi urmat procedura specială instituită de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, respectiv că ar fi formulat cerere de reconstituire şi ar fi fost  validaţi şi puşi în posesie cu terenurile cu privire la care solicită radierea din titlurile de proprietate emise pe numele pârâţilor.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B. A. şi C.R. şi pe cale de consecinţă a respins acţiunea promovată de aceştia ca introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.I., instanţa a reţinut că potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,  pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute se poate obţine desfiinţarea actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate (titluri de proprietate, hotărâri ale Comisiei Judeţene prin care s-au validat cererile de reconstituire sau constituire a dreptului de  proprietate) în cazurile strict prevăzute de lege.

În cadrul acestor acţiuni, calitatea procesuală pasivă aparţine, în  primului rând organului emitent al actului a cărui anulare se solicită, în speţă Comisia Judeţeană Bacău şi în al doilea rând, persoanei beneficiare a actelor contestate.

 Instanţa a constatat, din relaţiile furnizate de Comisia Locală de  fond funciar H., că pârâtului M.I. nu i s-a eliberat titlu de proprietate pentru suprafaţa de teren deţinută de 600 m.p..

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis excepţia lipsei  calităţii procesuale pasive a pârâtului M.I. şi a respins acţiunea formulată împotriva acestuia ca introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, o eventuală pretenţie a reclamanţilor cu privire la dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 600 m.p. în contradictoriu  cu acesta, neputând fi analizată decât în cadrul unei acţiuni formulate pe calea dreptului comun (o acţiune petitorie) şi nu în cadrul unei acţiuni speciale, întemeiată pe legile fondului funciar, prin care se poate verifica doar legalitatea actelor de constituire sau reconstituire a dreptului  de proprietate.

Ca urmare a admiterii excepţiilor, a fost disjuns capătul de  cerere având ca obiect anulare titlu formulat de reclamanta T.V. în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală H., Comisia Judeţeană  de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău, P.M., P.I. I., H.F. şi H.A..

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs d-nii A. B. şi R. C., arătând, referitor la soluţia pronunţată de judecătorie, că sunt persoane care pot lua parte la judecată potrivit art. 49 alin. 1 - 3 c.p.c. şi că în mod legal au solicitat dreptul de proprietate ca moştenitori ai defunctei B. M. prin T.V., coerede care a formulat cerere de reconstituire reprezentând pe toţi cei trei moştenitori.

Recurentul B. A. a arătat că declaraţia sa de renunţare la care face referire prima instanţă priveşte bunurile mobile şi nu terenul, în 1968 terenul fiind cooperativizat iar recurentul având domiciliul obligatoriu în Bacău iar succesiunea tatălui, B. A.,  a fost acceptată tacit, potrivit certificatului nr. 301/17.02.1994.

Recursul este nefondat, urmând a fi respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C.p.c., pentru următoarele considerente:

Potrivit adresei nr. 168/19.01.2009 emisă de Comisia Locală  H. (f. 167 dosar judecătorie) recurenţii B. A. şi C.R. nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate după defuncta B. M., cererea fiind formulată de T.V. (f. 168 dosar judecătorie) iar din cuprinsul acestei cereri nu rezultă că petenta ar fi acţI.at şi în numele altor persoane cu vocaţie la reconstituire (dovada calităţii de mandatar ar trebui făcută cu probe opozabile terţilor).

De altfel, recurenţii nu indică în recurs care ar fi probele care dovedesc calitatea lor de mandanţi iar împrejurarea că d-l B. A. ar fi acceptat succesiunea tatălui său, B. Andrei, nu are relevanţă  având în vedere faptul că titularul dreptului de proprietate, potrivit  titlului de proprietate a cărei anulare s-a solicitat este defuncta B. M..

Considerând că nu s-a dovedit formularea de către recurenţi a  cererilor de reconstituire, analizarea susţinerii potrivit căreia declaraţia de renunţare nu produce efect decât în ceea ce priveşte bunurile mobile precum şi a celorlalte apărări legate de fondul cauzei devine de prisos.

Deşi a solicitat cheltuieli de judecată, intimatul M.I. nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli motiv pentru care cererea va fi respinsă ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare